Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 186 din 29 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. (3^1) si (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 518 din 17 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Emilia Cozlov în Dosarul nr. 3.870/2004 al Tribunalului Brãila - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, Emilia Cozlov personal, şi consilierul juridic Loredana Alexandru, pentru Casa Judeţeanã de Pensii Brãila.
Autorul excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând cã dispoziţiile <>art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000 genereazã o situaţie discriminatorie între cei ieşiţi la pensie, în funcţie de perioada aleasã pentru stabilirea drepturilor de pensie. Astfel, apreciazã cã aceastã perioadã nu îi plaseazã pe titularii dreptului la pensie în situaţii diferite, de naturã sã impunã un tratament diferenţiat. În sfârşit, susţine cã criteriul dupã care sunt stabiliţi beneficiarii mãsurilor reparatorii nu este obiectiv şi legea ar trebui sã prevadã ca beneficiarii acestor mãsuri sã fie stabiliţi în urma analizei individuale a drepturilor cuvenite, în conformitate cu principiile <>Legii nr. 19/2000 .
Reprezentantul Casei Judeţene de Pensii Brãila solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care aratã cã modul de calcul al punctajului mediu anual se face în aceleaşi condiţii pentru toate categoriile de pensionari aflate în aceeaşi situaţie, fãrã a determina privilegii şi discriminãri şi fãrã a se încãlca, prin urmare, prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, aratã cã persoanele care se înscriu la pensie în perioade diferite, când sunt în vigoare diferite reglementãri legale, se aflã în mod obiectiv în situaţii diferite, iar tratamentul juridic diferenţiat în acest caz nu înseamnã încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 3.870/2004, Tribunalul Brãila - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Emilia Cozlov într-o cauzã având ca obiect modul de stabilire şi de platã a pensiei de asigurãri sociale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile <>art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000 , coroborate cu cele ale alin. (5^1) din acelaşi articol, contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, aratã cã prin introducerea în <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 a alin. (3^1) s-a instituit o discriminare între diferite categorii de pensionari în raport cu perioada aleasã pentru stabilirea bazei de calcul a pensiei. Acest fapt a determinat diminuarea drepturilor de pensie ale unor categorii de pensionari, încãlcându-se astfel principiul constituţional al egalitãţii în drepturi.
Tribunalul Brãila - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã susţinerile autorului excepţiei sunt întemeiate. Astfel, aratã cã, deşi prin introducerea alin. (3^1) în <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 s-a urmãrit corijarea unor nedreptãţi, prin consecinţele sale acest text de lege, coroborat cu alin. (5^1) din acelaşi articol, a introdus o nouã discriminare, încãlcând astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, menţioneazã cã "persoanele prevãzute la <>art. 180 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 au ieşit la pensie în aceleaşi condiţii în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 şi drepturile lor la pensie au fost stabilite conform aceloraşi reglementãri. Cu toate acestea beneficiarii prevederilor alin. (3^1) din acelaşi articol sunt doar cei ale cãror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de pânã la 1 aprilie 1992. Prin aplicarea <>hotãrârilor Guvernului nr. 523/2001 şi nr. 1.315/2001, ca şi prin aplicarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 565/1996 , corelatã cu dispoziţiile legale sus-menţionate, s-a ajuns la mari diferenţe între pensionari cu privire la drepturile de pensie, încât se poate aprecia cã s-au încãlcat prevederile art. 16 din Constituţie".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prevederile <>art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 reglementeazã determinarea punctajului mediu anual pentru toate persoanele pensionate pe baza legislaţiei anterioare datei intrãrii în vigoare a acestui act normativ. Acest procedeu tehnic ce urmeazã a se avea în vedere la recalcularea şi recorelarea pensiilor are ca scop eliminarea discrepanţelor inerente dintre drepturile persoanelor pensionate conform legislaţiei anterioare şi ale celor pensionate pe baza noilor legi. Exceptarea unor categorii de persoane de la atribuirea punctajului mediu estimat, conform alin. (3^1) al aceluiaşi articol, nu este de naturã sã instituie privilegii sau discriminãri, "întrucât este aplicabilã deopotrivã tuturor persoanelor pensionate aflate în situaţii identice". În acelaşi timp observã cã pensionarii prevãzuţi în <>art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000 se aflã într-o situaţie diferitã faţã de cei prevãzuţi la alin. (3) al aceluiaşi articol, fapt ce justificã aplicarea unui tratament juridic diferenţiat. De asemenea, în punctul de vedere exprimat, Guvernul apreciazã cã nu este întemeiatã nici critica potrivit cãreia drepturile de pensie anterior stabilite au fost diminuate, sens în care aminteşte cã prevederile <>art. 180 alin. (5^1) şi (7) din Legea nr. 19/2000 nu permit o astfel de diminuare. În sfârşit, în sprijinul celor arãtate invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât stabilesc un tratament juridic diferit pentru categorii şi situaţii diferite. Astfel, aratã cã prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate reglementeazã proceduri tehnice prin a cãror aplicare, în timp, se urmãreşte înlãturarea discrepanţelor inerente dintre cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi dupã intrarea în vigoare a noii reglementãri. Existenţa unor categorii diferite de pensionari, distinct individualizate în textele de lege indicate, justificã aplicarea unui tratament juridic diferenţiat în ceea ce priveşte stabilirea punctajului mediu anual, în acord cu interpretarea datã de Curtea Constituţionalã şi de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului principiului egalitãţii în drepturi.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii introduse prin pct. 13 al articolului unic din <>Legea nr. 577/2003 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004.
Textele legale criticate au urmãtoarea redactare:
Art. 180 alin. (3^1) şi (5^1): "(3^1) Se excepteazã de la prevederile alin. (3) pensionarii de asigurãri sociale de stat ale cãror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de pânã la data de 1 aprilie 1992. Acestor categorii de persoane li se aplicã prevederile alin. (2). [...]
(5^1) Dupã definitivarea procesului de recorelare, punctajul mediu anual al pensiilor cuvenite persoanelor prevãzute la alin. (3^1) nu poate fi mai mic decât cel calculat la data de 1 aprilie 2001."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã <>art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 a obligat Casa Naţionalã de Pensii şi Asigurãri de Sãnãtate sã determine punctajul mediu anual al fiecãrui pensionar prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare la valoarea unui punct de pensie stabilit în condiţiile art. 80.
În continuare, alin. (3) al aceluiaşi articol prevede cã, în cazul pensionarilor ale cãror drepturi au fost stabilite în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 şi sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se pensioneazã în condiţiile <>Legii nr. 19/2000 , pe lângã punctajul mediu anual stabilit prin raportare la cuantumul pensiei primite li se adaugã şi punctajul mediu estimat.
În sfârşit, alin. (3^1) al aceluiaşi articol, criticat prin excepţia de neconstituţionalitate, îi excepteazã de la beneficiul drepturilor prevãzute de alineatul precedent pe acei pensionari ale cãror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de pânã la data de 1 aprilie 1992.
Având în vedere aceste dispoziţii legale, Curtea constatã cã pensionarii se aflã, în raport cu data pensionãrii, în situaţii obiectiv diferite. În acest sens, reţine cã pe parcursul timpului legislaţia pensiilor a suferit numeroase şi substanţiale modificãri atât sub aspectul condiţiilor şi criteriilor prevãzute pentru înscrierea la pensie cât mai ales în privinţa stabilirii bazei de calcul şi, în consecinţã, a cuantumului pensiei cuvenite.
Astfel, conform legislaţiei în vigoare pânã la 31 martie 2001, baza de calcul a pensiei o reprezenta media venitului realizat într-o perioadã de 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani de activitate, perioadã aleasã de persoana îndreptãţitã la pensie.
Este evident cã media veniturilor din 5 ani consecutivi, mai favorabilã persoanei pensionate, determinã diferenţe substanţiale chiar şi între persoane care au desfãşurat o activitate profesionalã identicã în timp şi ca salarizare.
Actuala legislaţie are în vedere întreaga perioadã lucratã (perioadã cotizatã) şi stabileşte ca bazã de calcul a pensiei punctajul mediu realizat în întreaga perioadã lucratã.
În consecinţã, ţinând seama de situaţiile obiectiv diferite în care se aflã anumite categorii de persoane, legiuitorul a instituit tratamente juridice diferite, reflectate şi în cuantumul pensiilor stabilite.
Aceastã reglementare este în deplin acord cu principiul constituţional al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, care, aşa cum a statuat în mod constant instanţa de contencios constituţional, în acord cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu înseamnã uniformitate, astfel cã, dacã la situaţii egale trebuie sã se aplice un tratament juridic egal, situaţii obiectiv diferite justificã instituirea unui tratament juridic diferenţiat.
În sensul constituţionalitãţii prevederilor întregului <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 în raport cu principiul constituţional al egalitãţii în drepturi, Curtea s-a mai pronunţat şi prin <>Decizia nr. 255 din 15 iunie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 15 iulie 2004, când a statuat cã acest text de lege nu contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, "fiind deopotrivã aplicabil pentru toţi pensionarii care se aflã în situaţii identice". În acest sens, a arãtat cã "determinarea punctajului mediu anual al fiecãrei persoane este un procedeu de naturã tehnicã şi se face în aceleaşi condiţii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 şi urmeazã a se avea în vedere la recalcularea şi recorelarea pensiilor, operaţiune ce se efectueazã eşalonat în timp, în funcţie de posibilitãţile financiare existente".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din decizia anterioarã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În sfârşit, faţã de susţinerile autorului excepţiei, potrivit cãrora dispoziţiile legale criticate ar fi determinat o diminuare a pensiei cuvenite, Curtea reţine cã atât dispoziţiile art. 180 alin. (5^1), cât şi cele ale alin. (7) al aceluiaşi articol instituie garanţii corespunzãtoare pentru ca, în urma operaţiunilor de recalculare şi de recolerare a pensiilor, sã nu fie diminuate în cazul niciunui pensionar drepturile legal şi corect stabilite, în conformitate cu legislaţia în vigoare la data înscrierii la pensie.
Eventualele greşeli apãrute în legãturã cu stabilirea punctajului mediu anual constituie probleme de fapt ale cãror elucidare şi rezolvare intrã în competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4)
din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 180 alin. (3^1) şi (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Emilia Cozlov în Dosarul nr. 3.870/2004 al Tribunalului Brãila - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
