Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 186 din 19 iunie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998 si modificata prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 12 septembrie 2001
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 27 şi 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 şi modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Optimex" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.699/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, arãtând ca asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 8/1999, în sensul respingerii exceptiei ca fiind neîntemeiatã, solicita menţinerea acestei soluţii şi în prezenta cauza, întrucât nu au survenit elemente noi care sa determine schimbarea practicii Curţii Constituţionale. Cu privire la dispoziţiile art. 28 din acelaşi act normativ pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind inadmisibila, deoarece soluţionarea cauzei, în fata instanţei de judecata, nu depinde de aceste dispoziţii legale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 august 2000 Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 27 şi 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 şi modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Optimex" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.699/1999 al acelei instanţe.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile <>art. 27 şi 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 şi modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 , sunt neconstituţionale deoarece prin "reglementarea acestora se incalca dreptul de proprietate al reclamantei-parate asupra activelor sale şi, deci, se incalca dispoziţiile art. 41 şi art. 135 din Constituţie."
Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 şi modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 , deoarece acestea nu instituie o obligaţie legalã în sarcina societãţilor comerciale la care statul este acţionar, care urmeazã sa parcurga etapa privatizãrii, de a vinde activele cãtre cei care au investit în acestea. Dimpotriva, dispoziţiile criticate stabilesc doar facultatea unor astfel de societãţi comerciale de a vinde cãtre investitori, asa încât nu se poate susţine ca sunt incalcate dispoziţiile art. 41 şi 135 din Constituţie. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 28 din aceeaşi ordonanta de urgenta, instanta apreciazã ca excepţia este inadmisibila, deoarece soluţionarea cauzei nu depinde de aceste dispoziţii.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepţia este neîntemeiatã. În esenta, Guvernul retine ca dispoziţiile legale criticate asigura o stimulare sporitã a categoriilor de "persoane fizice sau juridice în procesul de privatizare a societãţilor comerciale sau regiilor autonome la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar". Pe de alta parte, se arata ca "legiuitorul nu obliga societatea comercialã sau regia autonomã sa încheie contractele respective". De altfel, conform aceluiaşi punct de vedere, "contractele vor putea fi sau nu încheiate, în funcţie de rezultatul negocierilor care vor avea, întotdeauna, fundamentari economice reale".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 27 şi 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88 din 23 decembrie 1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, aprobatã prin <>Legea nr. 44 din 20 februarie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, modificatã, ulterior, prin <>Legea nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999.
Dispoziţiile <>art. 27 şi 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 99/1999 , au urmãtorul cuprins:
- Art. 27.: "(1) Societãţile comerciale şi regiile autonome, care au în derulare contracte de locatie de gestiune, de închiriere sau de asociere în participaţiune, pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare, prin negociere directa cu locatarii sau asociaţii în situaţiile în care aceştia au efectuat investiţii în activele pe care le utilizeazã reprezentând mai mult de 15% din valoarea acestor active. În acest caz, din preţul de vânzare se scade valoarea investiţiilor pe baza de raport de evaluare acceptat de pãrţi.
(2) Vânzarea se desfãşoarã cu acordul instituţiei publice implicate".
- Art. 28.: "Regiile autonome şi societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, cu acordul instituţiei publice implicate, pot vinde active cu plata în rate comercianţilor - persoane fizice, asociaţii familiale autorizate în baza <>Decretului-lege nr. 54/1990 , cu modificãrile ulterioare, sau societãţi comerciale constituite în temeiul <>Legii nr. 31/1990 , cu modificãrile ulterioare, care se încadreazã în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, în condiţiile legii."
Având în vedere motivarea sumarã a exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea observa ca prevederile constituţionale invocate au un conţinut complex, astfel încât, prin raportare la dispoziţiile legale criticate, se constata ca ele cuprind şi dispoziţii care nu au legatura cu cauza. Fata de conţinutul dispoziţiilor legale criticate se retine ca autorul exceptiei s-a referit, în realitate, la prevederile alin. (1) şi ale tezei întâi din alin. (2) ale art. 41, precum şi la prevederile art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie, texte care au urmãtorul cuprins:
- Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular [...]";
- Art. 135: "(1) Statul ocroteşte proprietatea.
...........................................................................
(6) Proprietatea privatã este, în condiţiile legii, inviolabilã."
I. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 99/1999 , Curtea retine ca aceasta este inadmisibila, întrucât, asa cum rezulta, de altfel, din încheierea de sesizare, soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecata nu depinde de dispoziţiile acestui text. Conform dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã poate decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în fata unei instanţe de judecata, dacã ele vizeazã o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei. În cazul excepţiilor contrare acestor prevederi, ele sunt inadmisibile, putând fi respinse printr-o încheiere motivatã chiar de cãtre instanta, fãrã a mai fi sesizatã Curtea Constituţionalã. În cauza, întrucât instanta de judecata, deşi a reţinut inadmisibilitatea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 şi modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 , nu a dispus respingerea sa, ci a sesizat Curtea Constituţionalã şi cu aceasta excepţie, Curtea urmeazã sa o respingã ca inadmisibila.
II. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 27 din acelaşi act normativ, Curtea retine ca acestea au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, în forma cuprinsã în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 . Se constata ca prin modificarea adusã acestui act normativ prin <>Legea nr. 99/1999 s-a menţinut reglementarea iniţialã, astfel ca cele statuate de Curte constituie un precedent, iar Curtea îl va conserva ca atare în practica sa atâta timp cat împrejurãrile rãmân neschimbate. Cu acel prilej, prin Decizia nr. 8 din 9 februarie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 15 aprilie 1999, Curtea Constituţionalã a statuat ca dispoziţiile <>art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , sunt constituţionale, întrucât nu contravin dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2) şi nici celor ale art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie.
Pronunţând aceasta decizie, Curtea a constatat, în esenta, pe de o parte, ca textul în cauza "reglementeazã un segment din procesul de privatizare, component esenţial al reformei economice şi inevitabil în crearea unei adevãrate economii de piata", iar, pe de alta parte, ca este aplicabil "societãţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar". S-a mai reţinut ca "este firesc ca statul sa stabileascã prin acte normative situaţia partii sale din patrimoniu şi sa dea mandat în acest sens instituţiei care îl reprezintã, pentru apãrarea intereselor sociale şi economice generale, fãrã ca prin acestea sa se aducã atingere dreptului de proprietate al altor persoane".
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, soluţia pronunţatã şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de fata.
Curtea retine, de asemenea, ca utilizarea de cãtre legiuitor, în conţinutul art. 27, a cuvantului "pot", atunci când se referã la vânzarea unor active sau la încheierea contractelor de leasing imobiliar, creeazã o posibilitate, iar nu o obligaţie ferma, de natura sa aducã atingere prerogativelor dreptului de proprietate al societãţilor comerciale la care se referã textul.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 şi modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Optimex" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.699/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã.
2. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 şi modificatã prin <>Legea nr. 99/1999 , excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 19 iunie 2001.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Claudia Miu
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
