Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 185 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 2 iunie 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Fănică T. Bodron în Dosarul nr. 7.296/99/2012 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 428D/2013.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 10 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 7.296/99/2012, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
5. Excepţia a fost ridicată de Fănică T. Bodron într-o cauză având ca obiect asigurări sociale, în speţă fiind contestată o decizie de impunere emisă de Casa Judeţeană de Pensii Iaşi.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, în calitatea sa de auditor public extern la Curtea de Conturi, a fost discriminat în raport cu magistraţii şi consilierii de conturi, în ceea ce priveşte eliminarea pensiei de serviciu. În acest sens invocă deciziile nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 şi Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, decizii prin care Curtea Constituţională a statuat că diferenţa de tratament este determinată de faptul că statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecătorilor, ceea ce justifică acordarea consilierilor de conturi a unei pensii de serviciu similar judecătorilor.
7. Apreciază că discriminarea este evidentă, întrucât în calitatea sa de auditor public extern a fost exceptat de la beneficiul pensiei speciale, din moment ce condiţiile de numire, incompatibilităţile şi interdicţiile, precum şi trăsăturile specifice ale exercitării profesiei sunt similare, astfel încât, prin eliminarea pensiei de serviciu doar pentru auditorii publici externi, nu şi pentru magistraţii şi consilierii de conturi, se creează un tratament juridic diferit în privinţa unei categorii socioprofesionale care face parte din acelaşi grup.
8. În acest context, autorul excepţiei susţine că odată cu apariţia Legii nr. 2/2013, prin art. XXII din acest act normativ, este din nou discriminat în condiţiile în care numai pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor ale cărui pensii de serviciu au fost recalculate potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, sumele încasate în temeiul unor hotărâri judecătoreşti de acordare a pensiilor de serviciu în cuantumul anterior Legii nr. 119/2010, desfiinţate în căile de atac, nu se mai recuperează.
9. Ca atare, apreciază că prevederile art. XXII din Legea nr. 2/2013 sunt neconstituţionale în condiţiile în care nu se aplică şi auditorilor publici externi ale căror pensii de serviciu au fost recalculate potrivit Legii nr. 119/2010, asupra sumelor încasate în temeiul unor hotărâri judecătoreşti de acordare a pensiilor de serviciu în cuantumul anterior Legii nr. 119/2010, desfiinţate în căile de atac.
10. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, consideră că aceasta este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece principiul egalităţii presupune recunoaşterea şi aplicarea unui regim juridic egal persoanelor aflate în situaţii juridice asemănătoare, şi nu înseamnă uniformitate, aşa încât în cazul unor situaţii diferite un tratament diferit este posibil atunci când se justifică în mod obiectiv şi raţional. De asemenea apreciază că nu se poate reţine nici încălcarea art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În susţinerea acestui punct de vedere apreciază că nu se poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie, deoarece discriminarea reprezintă rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiaşi categorii de subiecte de drept sau unor situaţii care nu se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. În situaţia de faţă este vorba de beneficiari ai pensiei în baza Legii nr. 119/2010, respectiv ai Legii nr. 217/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, categorii profesionale distincte cărora li se aplică norme juridice diferite, ceea ce nu echivalează cu încălcarea principiului egalităţii în faţa legii.
13. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. XXII din Legea nr. 2/2013 sunt constituţionale. În acest sens arată că nu pot fi reţinute criticile raportate la principiul constituţional al egalităţii în drepturi, având în vedere faptul că este vorba de categorii socioprofesionale aflate în situaţii obiectiv diferite, care justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat.
14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, prevederi care au următorul cuprins:
"(1) Pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor ale cărui pensii de serviciu au fost recalculate potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, sumele încasate în temeiul unor hotărâri judecătoreşti de acordare a pensiilor de serviciu în cuantumul anterior Legii nr. 119/2010, desfiinţate în căile de atac, nu se mai recuperează.
(2) Sumele deja recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu se restituie."
17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării.
18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia îşi întemeiază critica pornind de la pretinsa discriminare instituită între consilierii de conturi şi auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi, în ceea ce priveşte acordarea pensiei de serviciu. Astfel, acesta consideră că discriminarea este evidentă, întrucât în calitatea sa de auditor public extern a fost exceptat de la beneficiul pensiei de serviciu, deşi condiţiile de numire, incompatibilităţile şi interdicţiile, precum şi trăsăturile specifice ale exercitării profesiei sunt similare celor ale consilierilor de conturi.
19. Analizând aspectele invocate de autorul excepţiei, Curtea reţine că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra unor critici similare.
20. Astfel, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut că "statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală."
21. Ulterior, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a statuat: "consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituţională şi legală, cât şi un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curţii de Conturi."
22. Pornind de la acest aspect, prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a reţinut că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităţilor, cu magistraţii este realizată printr-o normă de rang constituţional, ceea ce justifică acordarea pensiei de serviciu, spre deosebire de celelalte categorii de personal existente la nivelul Curţii de Conturi, inclusiv auditorii publici externi.
23. În acest context, autorul excepţiei susţine că odată cu apariţia Legii nr. 2/2013 este din nou discriminat, deoarece, potrivit art. XXII din acest act normativ, sumele încasate de personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti de acordare a pensiilor de serviciu, în cuantumul anterior Legii nr. 119/2010, nu se mai recuperează dacă hotărârile judecătoreşti au fost desfiinţate în căile de atac. În condiţiile în care această măsură vizează doar personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, discriminarea este evidentă în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât de această reglementare legală ar fi trebuit să beneficieze toate persoanele care se află în aceeaşi situaţie juridică, aşa cum este şi cazul său.
24. Analizând susţinerile autorului excepţiei, Curtea apreciază că acesta vizează, în realitate, modificarea textului de lege criticat din Legea nr. 2/2013, în sensul includerii în cuprinsul acestei reglementări şi a altor categorii socioprofesionale, în speţă a auditorilor publici externi.
25. Din redactarea art. XXII din Legea nr. 2/2013, Curtea constată însă că legiuitorul a enunţat, în mod clar, faptul că soluţia legislativă criticată se aplică doar personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, nu şi altor categorii socioprofesionale. A adopta soluţia sugerată de autorul excepţiei ar semnifica crearea unei opţiuni pe care legiuitorul nu a prevăzut-o şi pe care, dacă ar fi dorit să o reglementeze, ar fi prevăzut-o în mod expres, incluzând-o în norma legală criticată.
26. Aşa fiind, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Fănică T. Bodron în Dosarul nr. 7.296/99/2012 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 3 aprilie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
