Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Florin Adamache şi alţi 592 de autori în Dosarul nr. 730/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 260D/2015. 2. La apelul nominal răspunde, pentru toţi autorii excepţiei, avocat Lacrima Ciorbea, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 încalcă art. 15 alin. (2), art. 16, art. 1 alin. (4) şi art. 21 din Constituţie. Mai arată că, din moment ce Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 a fost declarată nelegală, toate deciziile de recalculare a pensiilor şi de transformare a pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public sunt nelegale. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 5. Având cuvântul în replică, avocatul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate susţine că în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 au fost emise instrucţiuni ale Casei Naţionale de Pensii Publice, lipsind de efecte hotărârile judecătoreşti. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 6 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 730/2/2012 (trimisă Curţii Constituţionale prin adresa din 10 februarie 2015), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIIIa contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi a suspendat cauza, în temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Florin Adamache şi alţii în cadrul soluţionării unei cauze de contencios administrativ. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 încalcă art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, prin instituirea obligativităţii revizuirii tuturor pensiilor speciale acordate sub incidenţa prevederilor legale anterioare. 8. De asemenea, este încălcat şi principiul egalităţii, deoarece nu au beneficiat de prevederile art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, prevederi de care beneficiază toţi cei care au obţinut o pensie din sistemul asigurărilor sociale, fiind vorba despre o discriminare în funcţie de profesie. 9. Totodată, autorii excepţiei invocă încălcarea dreptului la proprietate privată, deoarece pensia (drept legal câştigat şi asimilată dreptului de proprietate) a fost revizuită prin dispoziţiile criticate, astfel că modificarea cuantumului pensiei este la dispoziţia executivului. 10. Se mai invocă şi încălcarea art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 124 alin. (3) din Constituţie, deoarece legiuitorul intervine în procesul de realizare a justiţiei. Astfel, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 se ajunge la lipsirea de orice efecte a titlurilor executorii obţinute până la intrarea sa în vigoare şi se încalcă principiul preeminenţei dreptului şi dreptul la un proces echitabil. Prin adoptarea instrucţiunilor în executarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-au încălcat dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o hotărâre judecătorească irevocabilă şi executorie nu poate fi modificată printr-un act al executivului. Or, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, hotărâri judecătoreşti irevocabile obţinute urmare a contestării în instanţă a deciziilor emise în baza Legii nr. 119/2010 şi a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 nu mai sunt puse în executare începând cu data de 1 august 2011, de la care operează noile decizii de revizuire a pensiei recalculate. 11. De asemenea, susţin că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi principiul egalităţii de arme, promovat constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ca fiind o garanţie fundamentală a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Acest principiu implică existenţa unui "just echilibru între părţile din proces"; or, în condiţiile în care executivul intervine în mod discreţionar, prin acte normative promovând noi procese, se încalcă aceste garanţii. 12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 este constituţională. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Guvernul apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile scrise depuse la dosar de Casa Naţională de Pensii Publice, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2012. 18. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie, art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul de proprietate, art. 17 privind dreptul de proprietate şi art. 21 privind nediscriminarea, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii criticate pentru aceleaşi motive prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, prin Decizia nr. 312 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 16 iulie 2014, sau prin Decizia nr. 549 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 15 decembrie 2014, constatând constituţionalitatea acestora. 20. Cu privire la încălcarea principiului neretroactivităţii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, a reţinut că această critică este neîntemeiată, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 se aplică numai pentru pensiile plătite după intrarea ei în vigoare, iar nu şi pentru pensiile deja încasate. 21. Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 ar avea un caracter discriminatoriu, întrucât au ca efect diminuarea cuantumului pensiei, Curtea, prin Decizia nr. 549 din 15 octombrie 2014, precitată, a reţinut că principiul păstrării în plată a cuantumului pensiei celui mai favorabil, consacrat atât în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi în art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat. Prin urmare, persoanele care au beneficiat de pensii de serviciu şi titularii pensiilor în sistemul public de pensii nu se află în situaţii identice, astfel că tratamentul juridic diferenţiat nu are semnificaţia încălcării principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor. 22. În ceea ce priveşte încălcarea art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţie privind dreptul la un proces echitabil, prin imposibilitatea executării unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, Curtea, prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, făcând referire la jurisprudenţa sa anterioară, a statuat că astfel de hotărâri judecătoreşti se bucură de autoritate de lucru judecat şi determină obligarea autorităţilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanţele de judecată, însă această obligaţie subzistă atât timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. Curtea a mai reţinut că, în această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunţat Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iulie 2013, şi a stabilit că - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012 - sunt supuse revizuirii şi pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, fiind menţinut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reţine puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri. În considerentele acestei decizii, instanţa supremă a reţinut că "cele două hotărâri judecătoreşti sunt pronunţate în baza unor temeiuri juridice diferite, respectiv Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012. Or, pentru existenţa «lucrului judecat», potrivit art. 1.201 din Codul civil, este nevoie de o triplă identitare: de părţi, de obiect şi de cauză, care nu se regăseşte în situaţia analizată, întrucât cele două contestaţii, deşi implică aceleaşi părţi şi au acelaşi obiect, nu se întemeiază pe aceeaşi cauză. [...] Practic, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, legiuitorul a înţeles să reglementeze o nouă procedură de recalculare a pensiilor de serviciu, distinctă şi ulterioară, denumită «revizuire», şi având în vedere alte criterii decât cele menţionate în Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, şi detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 737/2010. Astfel, prima recalculare a pensiei de serviciu urmează a fi reluată, indiferent de soluţiile pronunţate în contestaţiile soluţionate în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, ceea ce demonstrează că niciun aspect dezlegat de către instanţă în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, nu poate fi opus în cadrul noii proceduri cu putere de lucru judecat." Pentru aceleaşi argumente, instanţa supremă a decis că "nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind încălcarea dreptului de acces la instanţă, ca efect al înlăturării efectelor unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Întrucât efectele hotărârilor judecătoreşti prin care au fost anulate deciziile emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, şi păstrate în plată pensiile de serviciu au fost executate până la momentul emiterii noii decizii de revizuire date în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012, nu se poate aprecia că accesul la justiţie este iluzoriu.[...]" 23. Referitor la încălcarea principiului securităţii juridice, prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţie, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (Hotărârea din 30 septembrie 1999, pronunţată în Cauza Brumărescu împotriva României, paragraful 61). Or, în cazul de faţă, hotărârile judecătoreşti prin care au fost anulate deciziile emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi păstrate în plată pensiile de serviciu au fost executate până la momentul emiterii noii decizii de revizuire în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011. Aşadar, nu suntem în prezenţa unor cazuri de rediscutare a soluţiilor definitive şi irevocabile asupra contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei emise în temeiul Legii nr. 119/2010, ci a unor noi litigii având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de revizuire a aceleiaşi pensii de serviciu, emise în baza noului temei, şi anume al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011. 24. Referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil prin neasigurarea egalităţii armelor, Curtea a reţinut, prin aceeaşi Decizie nr. 458 din 7 noiembrie 2013, că, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii armelor - garanţie a desfăşurării unui proces echitabil - implică un "echilibru echitabil" între părţi pe toată durata de desfăşurare a procesului şi presupune acordarea pentru fiecare parte a posibilităţii rezonabile de a-şi prezenta cauza. În acest sens este Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunţată în Cauza Dombo Beheer B.V. împotriva Olandei, paragraful 33. Or, în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, nu se aduce în discuţie o astfel de problemă, întrucât aceasta nu conţine dispoziţii de natură să influenţeze situaţia procesuală a părţilor, ci instituie o nouă procedură de recalculare a pensiilor, denumită "revizuire". În consecinţă, Curtea a reţinut că principiul egalităţii armelor nu are incidenţă în cauză. 25. Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la pensie, ca drept câştigat, prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu afectează dreptul la pensie, aşa cum susţine autorul excepţiei, ci reglementează procedura revizuirii din oficiu de către casele teritoriale de pensii, prin emiterea unor decizii de revizuire, tocmai în scopul de a stabili în mod just şi echitabil drepturile de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale. 26. Referitor la criticile privind transformarea pensiilor de serviciu în pensii contributive şi micşorarea cuantumului acestora, critici raportate la art. 15 alin. (2) şi art. 44 din Constituţie, Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, respingând ca neîntemeiate aceste critici, de exemplu, prin Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 29 august 2013. În acest sens, Curtea a reţinut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii". 27. Totodată, Curtea a arătat că dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. [...] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita". 28. Referitor la pretinsa încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, Curtea a reţinut că scopul ordonanţei de urgenţă criticate a fost reglementarea unor proceduri tehnice de natură a realiza cu celeritate conversia tuturor pensiilor de serviciu în pensii bazate pe principiul contributivităţii, dând posibilitatea persoanelor care nu au identificat toate documentele necesare dovedirii veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale, sub imperiul procedurii reglementate prin Legea nr. 119/2010, să depună aceste documente la casele teritoriale de pensii, în vederea revizuirii. Curtea a mai constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 are în vedere o nouă procedură de recalculare a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010, act normativ care se circumscrie cadrului procesual aflat în dezbatere în litigii determinate, fără a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalculării în baza metodologiei reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010. Dacă Legea nr. 119/2010 constituie reglementarea de drept substanţial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 reprezintă prevederea legală de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor şi modul de calcul al drepturilor de pensie, ţinând cont de specificul situaţiilor categoriilor socio-profesionale în cauză. 29. Prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Curtea a reţinut că un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 44). 30. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea. 31. Cu privire la prevederile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea reţine că acestea, de principiu, sunt aplicabile - prin prisma art. 148 din Constituţie - în controlul de constituţionalitate în măsura în care asigură, garantează şi dezvoltă prevederile constituţionale în materia drepturilor fundamentale; cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecţie este cel puţin la nivelul normelor constituţionale în domeniul drepturilor omului. În acest sens sunt considerentele de principiu reţinute de Curte prin Decizia nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012. Astfel, în cauza de faţă, se constată că prevederile invocate se referă la nediscriminare şi la dreptul la proprietate, iar considerentele reţinute mai sus vizează aceste aspecte, fiind, în consecinţă, valabile şi cu privire la dispoziţiile art. 17 şi art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 32. Cât priveşte susţinerea autorilor excepţiei referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate ca urmare a constatării nelegalităţii Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 de către instanţele judecătoreşti, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece, pe de o parte, prin art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, iar, pe de altă parte, neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă a Guvernului care reglementează o nouă procedură de recalculare a pensiilor, distinctă şi ulterioară, denumită "revizuire", nu poate fi dedusă din nelegalitatea unei hotărâri a Guvernului. 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Adamache şi alţi 592 de autori în Dosarul nr. 730/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
