Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 3.279/2/2012 Completul compus din: Preşedinte - Crina Bianca Trămîndan Judecător - Maria Dalina Oancea Grefier - Camelia Sandu Pe rol se află soluţionarea apelurilor formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, Calea Dorobanţilor nr. 191, COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, cu sediul în Bucureşti, sectorul 2, str. Paleologu nr. 5A, ap. 3, S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., cu sediul procesual ales în Bucureşti, sectorul 5, Calea 13 Septembrie nr. 129, bl. T3 A, sc. 1, et. 5, ap. 15, la avocat Mustaciosu Mihai Traian, S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, bd. Dimitrie Pompeiu, clădirea 20, nr. 9-9A, et. 8, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, str. Intrarea Victor Eftimiu nr. 5-7, et. 9, ap. 58, şi S.C. PRO TV - S.A., cu sedii procesuale alese la cabinet av. Liana Petrovici în Bucureşti, sectorul 2, bd. Pache Protopopescu nr. 25, şi Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual - Dacin Sara - cu sediul ales în Bucureşti, sectorul 5, str. Dr. Râureanu nr. 4, et. 1, la S.C.A. "Feraru şi Asociaţii", în contradictoriu cu intimatele VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, cu sediul în Bucureşti, str. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, sectorul 5, şi Asociaţia "Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM", cu sediul în Bucureşti, Str. Mircea Vodă nr. 35, bl. M 27, sc. 1, et. 6, ap. 17, împotriva Hotărârii arbitrale numărul 4 din 22 martie 2012, pronunţată de către completul de arbitraj desemnat de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor. Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în Încheierea de şedinţă din data de 12 decembrie 2012 ce face parte integrantă din prezenta decizie, când s-au pus concluzii în susţinerea şi combaterea motivelor de apel, precum şi pe excepţia lipsei de interes a aderării la apel formulată de apelanta DACIN SARA, iar instanţa a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a se depune la dosar concluzii scrise, când a deliberat şi pronunţat următoarea decizie: CURTEA, Prin Hotărârea arbitrală nr. 4 pronunţată la data de 22 martie 2012 la Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în Dosarul nr. 4/2012, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, denumită în continuare COPYRO, şi VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, denumită în continuare VISARTA, completul de arbitraj a dispus: "Admite excepţia lipsei calităţii de parte în arbitraj a DACIN SARA - Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual şi a Societăţii Autorilor şi Editorilor de Opere Ştiinţifice - PERGAM. Admite în parte cererea de arbitraj formulată de COPYRO - Societatede Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor şi VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale şi stabileşte forma finală a metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor şi VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, care va avea următorul conţinut: «METODOLOGIE privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, denumită în continuare COPYRO, şi VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, denumită în continuare VISARTA. 1. Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a operelor scrise şi operelor de artă vizuală aduse anterior la cunoştinţa publică şi aflate înăuntrul termenelor de protecţie prevăzute de lege se poate realiza numai în baza unei autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă, eliberată în formă scrisă de către COPYRO şi/sau VISARTA, după caz, pentru repertoriul gestionat de acestea pe baza mandatului acordat de titularii drepturilor de autor. 2. În sensul prezentei metodologii, este utilizator organismul de televiziune titular al licenţei audiovizuale eliberate de Consiliul Naţional al Audiovizualului şi care utilizează opere scrise din repertoriul COPYRO şi/sau opere de artă vizuală din repertoriul VISARTA. 3. Utilizatorii, autorizaţi în conformitate cu dispoziţiile punctului 1 al prezentei metodologii, sunt obligaţi să plătească COPYRO şi/sau VISARTA, după caz, o remuneraţie calculată potrivit dispoziţiilor punctului 5 al metodologiei. 4. Remuneraţia se plăteşte trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care este datorată, iar când această zi este una nelucrătoare, în ziua lucrătoare imediat următoare. 5. Remuneraţia datorată de utilizatori titularilor de drepturi de autor în baza prezentei metodologii se calculează conform următorului tabel:
┌───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ Organismul │ │
│ Categoria de opere │de gestiune │ Remuneraţie │
│ │ colectivă │ │
├───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│Opere scrise │ COPYRO │ 3% │
├───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│Opere de artă vizuală │ VISARTA │ 2,5% │
└───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘
6. Baza de calcul al remuneraţiei prevăzute la punctul 5 este constituită din totalitatea veniturilor brute trimestriale, rezultate din activitatea de radiodifuzare, sau totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad taxa pe valoare adăugată, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare. 7. Pentru întârzieri la plată utilizatorii datorează penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere. 8. Organismele de televiziune au obligaţia să comunice organismelor de gestiune colectivă din domeniul specific de creaţie prevăzute la pct. 1, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se face raportarea, câte un raport privind utilizarea operelor scrise şi a operelor de artă vizuală în programele acestora. Raportul va cuprinde lista operelor scrise şi operelor de artă vizuală gestionate colectiv şi utilizate, cu menţionarea autorului/autorilor, a denumirii operei, a duratei utilizării fiecărei opere, a numărului de difuzări zilnice, a denumirii emisiunilor în care au fost utilizate, a datelor şi orelor de programare, precum şi baza de calcul stabilită potrivit dispoziţiilor prezentei metodologii. Raportul va fi însoţit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului, adresa prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport şi în documentele anexate acestuia. Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă către titularii de drepturi. Informaţiile ce fac obiectul raportării vor fi transmise atât în format scris, cât şi în format electronic. 9. COPYRO şi VISARTA vor permite utilizatorilor, la cererea acestora, consultarea, la sediul organismelor de gestiune colectivă, a repertoriului de opere gestionat, repertoriu ţinut în forma prevăzută la art. 126 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a listei titularilor de drepturi, români şi străini, pe care organismele îi reprezintă.» Obligă în solidar Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A., Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., Societatea Comercială PRO TV - S.A. la plata sumei de 5.626 lei către SRTV - Societatea Română de Televiziune cu titlu de cheltuieli arbitrale. Obligă în solidar Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A., Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., Societatea Comercială PRO TV - S.A. la plata sumei de 4.687,50 lei către COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor cu titlu de cheltuieli arbitrale. Obligă în solidar Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A., Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., Societatea Comercială PRO TV - S.A. la plata sumei de 4.687,50 lei către VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale cu titlu de cheltuieli arbitrale. Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I". Prin Încheierea din 25 aprilie 2012 completul arbitral a dispus: "Admite cererea de lămurire a dispozitivului formulată de SRTV. Modifică textul art. 5 din Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, denumită în continuare COPYRO, şi VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, denumită în continuare VISARTA, astfel: «remuneraţia datorată de utilizatori titularilor de drepturi de autor în baza prezentei metodologii se calculează procentual, în funcţie de ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv, conform următorului tabel:»." A arătat completul arbitral următoarele în hotărâre: Prin cererea de arbitraj, COPYRO şi VISARTA au solicitat pronunţarea unei hotărâri arbitrale care să stabilească metodologia privind remuneraţia datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor cinematografice, operelor scrise şi operelor de artă vizuală de către utilizatori, în domeniul audiovizual. Metodologia propusă prin cererea de arbitraj de către cele două organisme de gestiune are următorul conţinut: "Metodologie privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor cinematografice şi altor opere audiovizuale, operelor scrise şi operelor din domeniul artelor vizuale ale acestora. 1. în sensul prezentei metodologii, prin radiodifuzare se înţelege emiterea unei opere de către un organism de televiziune, prin orice mijloc ce serveşte la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, ori a reprezentării acestora, inclusiv comunicarea ei publică prin satelit, în scopul recepţionării de către public, precum şi transmiterea unei opere sau a reprezentării acesteia, prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar, cu excepţia reţelelor de calculatoare, în scopul recepţionării ei de către public. 2. Utilizator, în sensul prezentei metodologii, este persoana fizică sau persoana juridică ce realizează activităţi de radiodifuzare, aşa cum a fost definit la pct. 1, respectiv publică şi/sau privată, cu acoperire locală şi/sau naţională. 3. Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale, operelor scrise şi operelor din domeniul artelor vizuale aduse anterior la cunoştinţa publică şi aflate înăuntrul termenelor de protecţie prevăzute de lege se poate face numai în baza unei autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă, eliberată în formă scrisă de organismele de gestiune colectivă, pentru repertoriul gestionat de acestea pe baza mandatului acordat de titularii drepturilor de autor. 4. Organismele de televiziune, autorizate potrivit prevederilor pct. 3 de organismele de gestiune colectivă, sunt obligate să plătesc acestora din urmă o remuneraţie trimestrială, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, aplicată la baza de calcul şi conform tabelelor prevăzute în anexele prezentei metodologii, ce fac parte integrantă din aceasta. 5. Remuneraţia se plăteşte până la, inclusiv, data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care este datorată ori, atunci când data de 25 nu cade într-o zi lucrătoare, până la, inclusiv, ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25. 6. Pentru întârzieri la plată utilizatorii datorează penalităţi în procent de 0,1% pe zi de întârziere. 7. Organismele de televiziune au obligaţia să comunice organismelor de gestiune colectivă din domeniul specific de creaţie prevăzute la pct. 3, până la, inclusiv, data de 15 a lunii următoare trimestrului pentru care se face raportarea, câte un raport privind utilizarea operelor cinematografice şi altor opere audiovizuale, operelor scrise şi operelor din domeniul artelor vizuale în programele acestora. Raportul va cuprinde lista operelor cinematografice şi altor opere audiovizuale, operelor scrise şi operelor din domeniul artelor vizuale gestionate colectiv şi utilizate, cu menţionarea autorului/autorilor, a denumirii operei, duratei utilizării fiecărei opere, numărului de difuzări zilnice, denumirii emisiunilor în care au fost utilizate, datelor şi orelor de programare, precum şi baza de calcul stabilită potrivit dispoziţiilor anexelor prezentei metodologii. Raportul va fi însoţit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului, adresă prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport şi în documentele anexate acestuia. Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă către titularii de drepturi. Informaţiile ce fac obiectul raportării vor fi transmise atât în format scris, cât şi în format electronic. 8. Ori de câte ori un organism de gestiune colectivă dintre cele prevăzute la pct. 3 solicită în scris, utilizatorul are obligaţia de a-i comunica acestuia copii certificate pe propria răspundere de pe documentele financiar-contabile de sinteză pe baza cărora se determină baza de calcul stabilită conform anexelor prezentei metodologii, semnate de reprezentantul legal. De asemenea, în vederea examinării corectitudinii calculării remuneraţiei, organismele de gestiune colectivă au dreptul să ceară efectuarea unui audit extern de către un auditor agreat de părţi. În cazul în care părţile nu cad de acord asupra numirii auditorului extern înăuntrul unui termen de 15 zile calculate de la data înregistrării solicitării scrise a organismului de gestiune colectivă, auditorul extern va fi stabilit în următoarele 7 zile prin tragere la sorţi dintr-o listă cuprinzând cel mult două propuneri înaintate de către fiecare dintre cele două părţi. Tragerea la sorţi se desfăşoară la sediul şi sub supravegherea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, fiind consemnată într-un proces-verbal. În cazul în care concluziile raportului auditorului extern nu sunt însuşite de către utilizator, acest raport va putea constitui mijloc de probă, în condiţiile prevăzute de lege, în cadrul litigiului dintre organismul de gestiune colectivă şi utilizator. Dacă părţile nu convin altfel, costurile realizării auditului extern se avansează de către organismul de gestiune colectivă care a solicitat efectuarea acestuia. 9. Organismele de gestiune colectivă vor permite la cererea utilizatorilor consultarea la sediul organismelor a repertoriului de opere gestionat, dintre cele utilizate de solicitant, în forma prevăzută la art. 126 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi lista titularilor de drepturi, români şi străini, pe care organismele îi reprezintă. 10. Prezenta metodologie intră în vigoare după 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, în baza deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, şi va putea fi modificată în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare. 11. Până la publicarea noilor metodologii, rămân valabile vechile metodologii, precum şi contractele încheiate cu utilizatorii. Prezenta metodologie s-a încheiat în data de ............ 2011, în ....... exemplare, cu forţă probantă egală. Anexa nr. 2 Tabel şi baza de calcul privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor din domeniul artelor vizuale. 1. Autorizaţia prevăzută la pct. 3 din metodologie nu include dreptul la prima înregistrare în scopul radiodifuzării o singură dată a operei, stabilit conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, şi dreptul la o nouă transformare a operei. 2. Atât pentru dreptul de radiodifuzare privind înregistrarea în scopul radiodifuzării o singură dată a operei, cât şi pentru o nouă transformare a unei opere deja radiodifuzate, atât pentru cea existentă în arhiva utilizatorului, cât şi pentru cea care nu a împlinit termenul de 6 luni de la prima radiodifuzare, utilizatorii au obligaţia de a solicita, cu cel puţin 30 de zile înainte de radiodifuzare, o autorizaţie distinctă, printr-o cerere scrisă ce va cuprinde: a) în cazul înregistrării în scopul radiodifuzării o singură dată a operei: denumirea operei, denumirea autorului, modalitatea sub care urmează a fi pentru prima dată radiodifuzată opera, data primei radiodifuzări, durata şi denumirea emisiunii; b) în cazul unei noi transformări a unei opere deja radiodifuzate: denumirea operei, denumirea autorului, modalitatea sub care a fost radiodifuzată opera iniţială şi modalitatea sub care se doreşte a fi radiodifuzată, durata şi denumirea emisiunii; 3. pentru operele din domeniul artelor vizuale, nu sunt supuse obligaţiei de autorizare prin intermediul organismelor de gestiune colectivă şi nu sunt luate în calcul la stabilirea bazei de calcul operele pentru care gestiunea drepturilor de autor s-a reglementat în mod individual între autor sau persoana mandatată de către autor şi organismul de televiziune, precum şi operele ce fac obiectul prezentei metodologii incluse într-o altă operă ce constituie obiect al dreptului de autor conform prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care autorul a acordat dreptul de reproducere şi/sau difuzare. 4. Remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor din domeniul artelor vizuale este determinată conform prezentei metodologii şi tabelului următor:
┌───────────────────────────┬─────────────┬───────────────────────────────────┐
│ Categoria de opere │ Remuneraţie │ Minutaj │
├───────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │ 4% │pentru o utilizare de până la 500 │
│ │ │minute/trimestru │
│Opere scrise ├─────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │60 lei/minut │pentru o utilizare de peste 500 │
│ │ │minute/trimestru │
├───────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────────┤
│Opere din domeniul artelor │ 4% │pentru o utilizare de până la 500 │
│vizuale │ │minute/trimestru │
│ ├─────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │60 lei/minut │pentru o utilizare de peste 500 │
│ │ │minute/trimestru │
└───────────────────────────┴─────────────┴───────────────────────────────────┘
5. (1) Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut la pct. 4 din prezenta anexă pentru o utilizare de până la 500 minute/trimestru este constituită din veniturile aferente activităţii de radiodifuzare a organismelor de televiziune definite conform pct. 2 din metodologie, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din cheltuielile ocazionate de utilizarea de către acestea a repertoriului protejat al organismului de gestiune colectivă. (2) Intră în baza de calcul şi veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, în măsura în care sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare a utilizatorului corespunzător utilizării repertoriului organismului de gestiune colectivă. 6. În cazul în care, ca urmare a aplicării procentului prevăzut la pct. 2 din prezenta anexă pentru o utilizare de până la 500 minute/trimestru asupra bazei de calcul, rezultă că remuneraţia trimestrială este mai mică 5.000 lei, fără TVA, dacă este cazul, organismele de televiziune, definite conform pct. 2 din metodologie, care au utilizat în acel trimestru repertoriul protejat al organismului de gestiune colectivă vor achita o remuneraţie de 5.000 lei, fără TVA, dacă este cazul. În considerentele cererii de arbitraj cele două organisme de gestiune colectivă arată că propun o remuneraţie forfetară pentru o utilizare ce excedează timpului de 500 minute trimestrial tocmai pentru a încuraja utilizarea operelor scrise şi de artă vizuală în programele de televiziune. De asemenea, se apreciază că aplicarea metodei forfetare ar facilita actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor datorate cu titlu de remuneraţie, fiind echitabilă şi în privinţa faptului că ar crea un mod unitar de calcul atât pentru utilizatorii cu acoperire naţională, cât şi pentru cei cu acoperire locală. Prin întâmpinarea depusă în şedinţa din data de 28 februarie 2012, Societatea Română de Televiziune, numită în continuare SRTV, a solicitat respingerea în parte a proiectului de metodologie propus de COPYRO şi VISARTA, metodologie care măreşte cuantumul remuneraţiei datorate de utilizatori. SRTV îşi justifică poziţia atât prin faptul că în prezent condiţiile social-economice sunt dificile, cât şi prin faptul că actualele tarife au fost stabilite cu VISARTA în anul 2007 printr-un protocol, iar cu COPYRO prin hotărâre arbitrală necontestată de aceasta. Se mai arată în întâmpinare că radiodifuzarea operelor scrise şi a celor de artă vizuală nu este de natură să creeze audienţa şi să genereze profit, iar în multe cazuri încasările nu acoperă cheltuielile de utilizare. Totodată, SRTV semnalează unele formulări eronate sau imprecise strecurate în conţinutul metodologiei propuse. Sunt vizate: titlul metodologiei, sintagma "operelor din domeniul artelor vizuale" conţinută în titlu, sintagma "remuneraţie trimestrială cu titlu de drepturi de autor", definiţia noţiunii de utilizator prezentată la punctul 2 al metodologiei, sintagma "prima înregistrare utilizată la punctul 1 al anexei nr. 2. De asemenea, SRTV solicită înlocuirea penalităţilor stipulate la punctul 6 cu dobânda legală, eliminarea dispoziţiilor de la punctul 8 al metodologiei, referitoare la auditul extern, şi excluderea alocaţiei bugetare din baza de calcul al remuneraţiei. Prin încheierea din data de 28 februarie 2012 completul, în baza art. 131^1 alin. (6) teza a doua, a dispus decăderea din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii a părţilor care nu au achitat cota de onorariu ce le-a fost stabilită în conformitate cu dispoziţiile art. 131^1 alin. (6), respectiv: S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., S.C. PRO TV - S.A, DACIN-SARA - Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual (denumită în continuare DACIN-SARA), Societatea Autorilor şi Editorilor de Opere Ştiinţifice - PERGAM (denumită în continuare PERGAM). Prin Încheierea din data de 9 martie 2012, completul a admis, pentru părţile nedecăzute din dreptul de a propune probe, proba cu înscrisuri. În şedinţa din data de 14 martie 2012 completul, din oficiu, a supus dezbaterii părţilor excepţia lipsei calităţii de parte în arbitraj a DACIN-SARA şi a PERGAM, excepţie care a fost unită cu fondul. La data de 19 martie 2012 COPYRO şi VISARTA au depus la sediul Secretariatului corpului de arbitri concluziile scrise prin care au reiterat solicitarea ca în metodologia ce urmează a fi stabilită remuneraţia datorată membrilor săi pentru radiodifuzarea operelor în domeniul audiovizual să reprezinte 4% din baza de calcul pentru primele 500 de minute de radiodifuzare, iar pentru timpul de radiodifuzare ce excedează celor 500 de minute să se perceapă o remuneraţie forfetară în cuantum de 60 lei per minut. În privinţa majorării remuneraţiei de la 3% la 4%, titularele cererii de arbitraj invocă practica europeană în materie, practică din care ar rezulta că remuneraţiile stabilite pentru domenii similare în ţări ca Lituania şi Letonia sunt mai mari decât cele stabilite în vechea metodologie. Se mai arată că vechea metodologie este una inechitabilă deoarece, pe de-o parte, remuneraţia reprezintă 3%, procent dublu ponderat din baza de calcul, iar, pe de altă parte, calculul remuneraţiei depinde exclusiv de utilizatori. Analizând actele şi lucrările dosarului completul arbitral a reţinut: În privinţa excepţiei lipsei calităţii de parte în arbitraj a DACIN-SARA şi PERGAM invocată din oficiu, completul urmează să o admită, pentru următoarele considerente: Din interpretarea dispoziţiilor art. 123^2 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 rezultă că gestiunea colectivă a dreptului de radiodifuzare a operelor şi prestaţiilor artistice în domeniul audiovizualului este una facultativă, iar nu obligatorie. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, pentru drepturile în legătură cu care gestiunea colectivă este facultativă, organismele de gestiune colectivă îi reprezintă doar pe titularii de drepturi care le-au acordat mandate şi elaborează metodologii, în limita repertoriului gestionat. Faţă de împrejurarea că, în prezenta cauză, completul a fost învestit doar prin cererea de arbitraj formulată de către COPYRO şi VISARTA, urmează a stabili forma finală a metodologiei doar în privinţa titularilor de drepturi reprezentaţi de aceste două organisme şi doar în privinţa repertoriului gestionat. Faţă de faptul că DACIN-SARA şi PERGAM nu au formulat cerere de arbitraj, aceste organisme de gestiune colectivă nu pot avea calitatea parte în prezenta cauză alături de COPYRO şi VISARTA. Este adevărat că din înscrisurile existente la dosarul de arbitraj rezultă că în etapa negocierilor au participat şi DACIN-SARA, şi PERGAM, însă calitatea de parte în negociere, în cazul gestiunii colective facultative, nu atrage în mod obligatoriu calificarea ca parte în arbitraj. Mai mult, în condiţiile în care DACIN-SARA şi PERGAM au fructificat negocierile purtate cu reprezentanţii utilizatorilor prin încheierea de protocoale, o eventuală cerere de arbitraj ar putea fi inadmisibilă. Pe fondul cauzei completul arbitral a constatat: Cele două părţi aflate în arbitraj au parcurs procedura obligatorie a negocierilor prevăzută de art. 130 şi următoarele din Legea nr. 8/1996. Negocierile purtate nu s-au concretizat într-o înţelegere, în sensul dispoziţiilor art. 131^2 alin. (2), astfel că, în baza art. 131^2 alin. (3), COPYRO şi VISARTA au solicitat iniţierea procedurii de arbitraj. În privinţa metodologiei propuse de organismele de gestiune colectivă completul va proceda astfel: Cu privire la titlul metodologiei urmează a se elimina din conţinutul acestuia referirile la opera cinematografică şi opera audiovizuală, întrucât drepturile de autor pentru radiodifuzarea acestor genuri de operă nu fac obiectul prezentului arbitraj. De asemenea, tot în titlu, sintagma "operele din domeniul artei vizuale" va fi înlocuită cu sintagma "operele de artă vizuală", sintagmă care denumeşte în mod exact genul de operă desemnat. Aceleaşi formulări vor fi utilizate în întreg textul metodologiei. Titlul metodologiei va avea următorul conţinut "Metodologie privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, denumită în continuare COPYRO, şi VISARTA - Societate deGestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, denumită în continuare VISARTA." În privinţa pct. 1 al metodologiei propuse, în conţinutul căruia se defineşte noţiunea de radiodifuzare, completul costată că textul acestuia este reproducerea textului art. 15^1 din Legea nr. 8/1996. Această definiţie urmează a fi eliminată deoarece reiterarea ei în metodologie ar fi inutilă. Pct. 3 al metodologiei propuse va deveni pct. 1, deoarece în textul acestuia se indică genul de opere care face obiectul metodologiei, repertoriul din care operele fac parte şi modalitatea în care acestea pot fi utilizate. Cu alte cuvinte, acest text stabileşte cadrul general al reglementării. Conţinutul pct. 1 va fi următorul: "Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a operelor scrise şi operelor de artă vizuală aduse anterior la cunoştinţa publică şi aflate înăuntrul termenelor de protecţie prevăzute de lege se poate realiza numai în baza unei autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă, eliberată în formă scrisă de către COPYRO şi/sau VISARTA, după caz, pentru repertoriul gestionat de acestea pe baza mandatului acordat de titularii drepturilor de autor." Referitor la definirea noţiunii de utilizator inserată la pct. 2 al propunerii de metodologie, completul constată că aceasta este inexactă, astfel că o va modifica după cum urmează: "În sensul prezentei metodologii, este utilizator organismul de televiziune titular al licenţei audiovizuale eliberate de Consiliul Naţional al Audiovizualului şi care utilizează opere scrise din repertoriul COPYRO şi/sau opere de artă vizuală din repertoriul VISARTA." Pct. 4 şi 5 ale metodologiei vor fi reformulate, întrucât conţin dispoziţii inexacte şi echivoce. De asemenea, vor fi renumerotate şi vor avea următorul conţinut: "Punctul 3. Utilizatorii autorizaţi în conformitate cu dispoziţiile punctului 1 al prezentei metodologii sunt obligaţi să plătească COPYRO şi/sau VISARTA, după caz, o remuneraţie calculată potrivit dispoziţiilor punctului 5 al metodologiei. Punctul 4. Remuneraţia se plăteşte trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care este datorată, iar când această zi este una nelucrătoare, în ziua lucrătoare imediat următoare." Pentru a uşura utilizarea reglementării, completul va îngloba în corpul metodologiei şi textele cuprinse în anexa la metodologia propusă de COPYRO şi VISARTA. Astfel, art. 5 al metodologiei va prevedea modalitatea de cuantificare a remuneraţiei şi cuantumul efectiv al acesteia, aspecte reglementate la pct. 4 al anexei la metodologia propusă de organismele de gestiune colectivă. În privinţa modalităţii de cuantificare a remuneraţiei, completul apreciază că remuneraţia procentuală este una echitabilă, fiind avantajoasă atât pentru organismele de gestiune colectivă, cât şi pentru utilizatori. Completul constată că în practica naţională remuneraţia procentuală este regulă, fiind utilizată în marea majoritate a metodologiilor, atât a celor stabilite prin protocoale, cât şi a celor stabilite prin hotărâri arbitrale. Faţă de aceste argumente completul urmează să stabilească o remuneraţie procentuală, calculată în funcţie de ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv. În privinţa creşterii valorii remuneraţiei de la 3% la 4%, propuse de COPYRO, completul nu identifică un temei de fapt care să justifice o astfel de majorare. Susţinerile referitoare la practica europeană în materie nu pot fi primite, în condiţiile în care este indicată cu titlu de exemplu practica din doar două state europene, Lituania şi Letonia. În privinţa practicii naţionale însă se observă că nivelul de 3% al remuneraţiei stabilite prin vechea metodologie este nivelul maxim stabilit în metodologiile reglementate până în prezent. Faţă de aceste considerente, completul urmează să stabilească o remuneraţie în cuantum de 3%, datorată de utilizatori în schimbul dreptului de radiodifuzare a operelor scrise aflate în repertoriul gestionat de COPYRO pe baza mandatului acordat de titularii dreptului de autor. În privinţa VISARTA, completul constată că remuneraţia în cuantum de 1,5% stabilită pentru titularii de drepturi de autor reprezentaţi de acest organism este una dintre cele mai scăzute remuneraţii reglementate. Ţinând seama de această împrejurare, completul apreciază că se impune creşterea valorii remuneraţiei datorate. Având în vedere practica naţională, completul apreciază drept echitabilă o remuneraţie în cuantum de 2,5%. Art. 5 va avea următorul cuprins: "Remuneraţia datorată de utilizatori titularilor de drepturi de autor în baza prezentei metodologii se calculează conform următorului tabel:
┌───────────────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ Organismul │ │
│ Categoria de opere │de gestiune │ Remuneraţie │
│ │ colectivă │ │
├───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│Opere scrise │ COPYRO │ 3% │
├───────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│Opere de artă vizuală │ VISARTA │ 2,5% │
└───────────────────────────┴────────────┴─────────────┘
În privinţa bazei de calcul, completul găseşte întemeiată susţinerea SRTV potrivit căreia alocaţiile bugetare nu pot fi incluse în aceasta. Conform art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, remuneraţiile solicitate trebuie raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul. Ţinând seama de faptul că veniturile bugetare nu sunt venituri obţinute din radiodifuzare, acestea nu pot fi incluse în baza de calcul. Pct. 5 al anexei propuse de COPYRO şi VISARTA va deveni pct. 6 al metodologiei şi va avea următorul conţinut: "Baza de calcul al remuneraţiei prevăzute la pct. 5 este constituită din totalitatea veniturilor brute trimestriale rezultate din activitatea de radiodifuzare sau totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad taxa pe valoarea adăugată, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare." Completul va păstra în metodologie pct. 6, propus de către COPYRO şi VISARTA, referitor la penalităţile datorate pentru întârzieri la plată. Arbitrii apreciază că măsura coercitivă impusă prin acest text nu este de natură să prejudicieze utilizatorii de bună-credinţă. Penalităţile de întârziere reprezintă o măsură sancţionatoare doar în privinţa utilizatorilor care încalcă dispoziţiile referitoare la termenele de plată prevăzute în metodologie. Pct. 6 al propunerii de metodologie va deveni pct. 7 al metodologiei. În privinţa pct. 7 al propunerii de metodologie, care va deveni pct. 8 al metodologiei, completul constată că acesta nu a fost criticat de SRTV (singurul reprezentant al utilizatorilor nedecăzut din dreptul de a propune probe şi formula concluzii) în sensul modificării sau eliminării acestuia din metodologie astfel că, în baza principiului disponibilităţii, acest text urmează a fi păstrat. Completul va elimina însă sintagma "operelor cinematografice şi altor opere audiovizuale", va înlocui sintagma "operelor din domeniul artelor vizuale" cu sintagma "operele de arta vizuală" şi sintagma "anexelor prezentei metodologii" cu sintagma "prezentei metodologii". Pct. 8 va avea următorul cuprins: "Organismele de televiziune au obligaţia să comunice organismelor de gestiune colectivă din domeniul specific de creaţie prevăzute la pct. 1, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se face raportarea, câte un raport privind utilizarea operelor scrise şi a operelor de artă vizuală în programele acestora. Raportul va cuprinde lista operelor scrise şi a operelor de artă vizuală gestionate colectiv şi utilizate, cu menţionarea autorului/autorilor, a denumirii operei, a duratei utilizării fiecărei opere, a numărului de difuzări zilnice, a denumirii emisiunilor în care au fost utilizate, a datelor şi orelor de programare, precum şi baza de calcul stabilită potrivit dispoziţiilor prezentei metodologii. Raportul va fi însoţit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului, adresă prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport şi în documentele anexate acestuia. Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă către titularii de drepturi. Informaţiile ce fac obiectul raportării vor fi transmise atât în format scris, cât şi în format electronic. Se va elimina din conţinutul metodologiei pct. 8 al propunerii de metodologie, referitor la instituirea unor mijloace de control al utilizatorilor prin intermediul unui audit extern efectuat de un auditor agreat de părţi sau ales prin tragere la sorţi supravegheată de ORDA. Chiar dacă în vechea metodologie exista o astfel de reglementare, completul arbitral apreciază că instituirea unui astfel de mecanism de control excede competenţei sale. Constatând că în privinţa pct. 9 nu există divergenţă între părţi, completul va menţine textul acestuia, cu uşoare modificări de formă, însă va elimina pct. 10 şi 11 ale propunerii deoarece acestea, ca dispoziţii tranzitorii, sunt reglementate în mod expres de lege. Pct. 1, 2 şi 3 ale anexei la metodologia propusă de COPYRO şi VISARTA urmează a fi eliminate din metodologie, întrucât textul primelor două denaturează sensul legii, iar textul celui de-al treilea nu îşi găseşte utilitatea faţă de împrejurarea că în cauza de faţă gestiunea colectivă este una facultativă. În privinţa cheltuielilor arbitrale, în baza art. 131^2 alin. (6) din Legea nr. 8/1996 completul urmează să oblige în solidar S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., S.C. PRO TV - S.A. la plata sumei de 4.687,50 lei către COPYRO, la plata sumei de 4.687,50 lei către VISARTA şi la plata sumei de 5.625 lei către SRTV. Împotriva acestei hotărâri arbitrale s-au declarat apeluri de către organismul de gestiune colectivă COPYRO şi utilizatorii Societatea Română de Televiziune, S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., S.C. PRO TV - S.A. şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, dosarele nr. 3.279/2/2012 şi nr. 3.527/2/2012 fiind conexate la termenul din 19 iunie 2012 pe rolul Curţii. Intimata organism de gestiune colectivă VISARTA nu a depus întâmpinare, deşi la data de 18 iunie 2012 a depus cerere de amânare pentru a formula apărări. Apelanta Societatea Română de Televiziune invocă art. 131^2 alin. 9 din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată, şi solicită în apelul introductiv: suspendarea executării hotărârii arbitrate menţionate mai sus până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă de către Curtea de Apel Bucureşti a prezentei cauze; modificarea art. 6 al metodologiei prevăzute în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. A/22 martie 2012 apelate (conform art. 131^2 alin. 9 teza I) ca fiind nelegal şi neîntemeiat, raportat la prevederile Legii nr. 8/1996, precum şi la legislaţia şi practica judiciară europeană în domeniu; obligarea intimatelor COPYRO şi VISARTA la restituirea eventualelor sume plătite cu titlu de remuneraţie în baza hotărârii arbitrale sub forma compensării cu sumele datorate de SRTV în viitor ca remuneraţie către aceste organisme de gestiune colectivă. Susţine următoarele: În fapt, în data de 22 martie 2012, a fost pronunţată de către Completul de arbitraj de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor hotărârea arbitrală privind stabilirea Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO şi VISARTA, hotărâre care a fost apoi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 6 aprilie 2012 prin Decizia ORDA nr. 40/2012, în conformitate cu prevederile art. 131^2 alin. 8 din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată. Este de observat inconsecvenţa cu care completul de arbitraj a tratat reglementarea remuneraţiei datorate de radiodifuzorii, organisme de televiziune, în considerentele-preambul ale acestei hotărâri arbitrale, cu modul de redactare a dispozitivului acestei hotărâri care inserează textul final al metodologiei. Astfel, deşi în considerentele hotărârii completul de arbitraj consemnează că: "În privinţa modalităţii de cuantificare a remuneraţiei, completul apreciază că remuneraţia procentuală este una echitabilă, fiind avantajoasă atât pentru organismele de gestiune colectivă, cât şi pentru utilizatori. Completul constată că în practica naţională remuneraţia procentuală este regula, fiind utilizată în marea majoritate a metodologiilor, atât a celor stabilite prin protocoale, cât şi a celor stabilite prin hotărâri arbitrale. Faţă de aceste argumente, completul urmează să stabilească o remuneraţie procentuală, calculată în funcţie de ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv." Deşi în considerentele hotărârii arbitrale se recunoaşte principiul obligativităţii calculării remuneraţiei procentual numai asupra acelor venituri care utilizează repertoriul, adică în funcţie de ponderea utilizării acestui repertoriu, cu toate acestea în dispozitivul hotărârii, textul pct. 6 al metodologiei prevede în mod surprinzător că: "Baza de calcul al remuneraţiei prevăzute la pct. 5 este constituită din totalitatea veniturilor brute, rezultate din activitatea de radiodifuzare, sau totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad taxa pe valoarea adăugată, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare." Cu alte cuvinte, la redactarea dispozitivului, completul arbitral dă o altă soluţie modalităţii de calcul al remuneraţiei datorată de organismele de televiziune pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor scrise şi a operelor de artă vizuală, astfel încât potrivit acestui text, indiferent dacă utilizează sau nu utilizează aceste creaţii, deci indiferent de gradul de utilizare a acestor creaţii, organismele de televiziune vor trebui să asigure plata către cele două organisme de gestiune colectivă a unor remuneraţii aberante şi constante, prin aplicarea procentului de 3% şi, respectiv, de 2,5% asupra totalităţii veniturilor lor, şi nu asupra acelor venituri proporţional cu gradul de utilizare a repertoriului gestionat de respectivele organisme de gestiune. Pronunţând o astfel de soluţie, adică stabilind o modalitate de calcul al remuneraţiei procentuale, fără a lua în calcul ponderea utilizării operelor scrise şi a celor de artă vizuală, completul arbitral a încălcat propriile considerente inserate în cuprinsul hotărârii arbitrale citate mai sus şi, în acelaşi timp, a încălcat prevederile Legii nr. 8/1996, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 123/2005, în concret ale art. 131^1 alin. 1 lit. d) şi alin. 2 care prevăd că remuneraţia se calculează procentual sau forfetar prin negociere cu organismele de gestiune colectivă de către aceeaşi categorie de utilizatori asupra veniturilor obţinute din activitatea care utilizează repertoriul. Astfel, hotărârea arbitrală formulează, diferit de lege şi în contradicţie cu aceasta, cerinţa ca baza de calcul să se constituie din "totalitatea veniturilor brute trimestriale, rezultate din activitatea de radiodifuzare...", în vreme ce legea vorbeşte de raportarea procentelor la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul, ţinându-se seama în mod obligatoriu de proporţia utilizării repertoriului gestionat de organismul de gestiune colectivă. Tot astfel legea stabileşte că "pentru activitatea de radiodifuzare, remuneraţiile procentuale se vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în această activitate". Faţă de cele arătate mai sus, solicită modificarea pct. 6 al metodologiei care să aibă următorul conţinut: "6. Baza de calcul al remuneraţiei prevăzute la pct. 5 este constituită din totalitatea veniturilor brute trimestriale, rezultate din activitatea de radiodifuzare, direct proporţional cu utilizarea reală a repertoriului gestionat colectiv în această activitate, sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad taxa pe valoarea adăugată, taxa pe publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare." De asemenea, în ipoteza în care SRTV va fi obligată la plata unor sume în baza hotărârii apelate, care este executorie de drept, solicită, în cazul admiterii apelului, şi restituirea acestor sume, împreună cu dobânda legală, în modalitatea compensării cu sumele datorate în viitor de către SRTV către cele două organisme de gestiune colectivă COPYRO şi VISARTA, fiind evident vorba despre o plată nedatorată. Cu cheltuieli de judecată (inclusiv onorariul plătit arbitrilor din completul de arbitraj, fiind vorba de cheltuieli ocazionate de COPYRO şi VISARTA, care nu au dorit să accepte în cadrul negocierii varianta legală de stabilire a procentului şi a bazei de calcul al remuneraţiei, motiv pentru care, în ipoteza admiterii apelului, se cuvine să suporte, pe temeiul culpei procesuale, şi aceste cheltuieli ocazionate de arbitrajul ce poate fi asimilat unei judecăţi în fond a litigiului). În drept, art. 131^2 alin. 9, 131^1 alin. (1) lit. d şi alin. (2) din Legea nr. 8/1996, art. 282 şi urm. Cod de procedură civilă, art. 5 Cod civil şi instituţia juridică a îmbogăţirii fără justă cauză. A depus apelanta Societatea Română de Televiziune şi completare la motivele de apel, invocând art. 131^2 alin. 9 din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată, şi solicitând: modificarea şi a art. 5 al metodologiei prevăzute în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 4/22 martie 2012 apelate, în sensul stabilirii remuneraţiei datorate de utilizatori titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor de artă audiovizuală, a unei remuneraţii de 1,5% din baza de calcul, susţinând că majorarea de către completul de arbitraj a remuneraţiei cuvenite către VISARTA de la 1,5% la 2,5% este nejustificată, raportat la prevederile Legii nr. 8/1996. În mod eronat arbitrii au decis majorarea procentului reprezentând remuneraţia datorată către Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale - VISARTA. Prin decizia directorului ORDA nr. 354/2007 s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Protocolul de adoptare a metodologiei privind utilizarea prin radiodifuzare a repertoriului de opere de artă vizuală de către organismele de televiziune. Această metodologie a constituit temeiul remunerării titularilor de drepturi de autor din domeniul artelor vizuale pentru radiodifuzarea operelor, până la pronunţarea hotărârii arbitrale apelate. Odată cu încheierea protocolului învederat mai sus, VISARTA a fost de acord ca remuneraţia echitabilă, datorată de organismele de televiziune pentru radiodifuzarea operelor de artă, să fie de 1,5% din baza de calcul, proporţional cu ponderea utilizării. Or, prin cererea adresată completului de arbitraj, VISARTA a solicitat majorarea acestui procent de Ia 1,5% la 4% (procent aproape triplu faţă de cel agreat pentru precedenta metodologie), fără să justifice în niciun fel o asemenea cerere. Deşi cădea în sarcina organismului de gestiune colectivă, VISARTA nu a înţeles să indice în niciun fel circumstanţele ce au stat la baza acestei cereri şi nici temeiurile de fapt sau de drept pe care se sprijină solicitarea de majorare a remuneraţiei. De asemenea, deşi art. 131^1 alin. 1 prevede drept criteriu de negociere şi, implicit, un criteriu de care arbitrii au obligaţia să ţină cont, nu există în dosarul arbitral niciun fel de practică europeană în materie care să justifice sau măcar să explice solicitarea organismului de gestiune colectivă de a fi majorat procentul datorat cu titlu de remuneraţie. O asemenea solicitare, având în vedere perioada dificilă din punct de vedere economic pentru toţi agenţii economici, incluzând aici şi organismele de televiziune, ar fi trebuit justificată în mod obiectiv, nefiind suficientă simpla dorinţă a organismului de gestiune colectivă. Lipsa oricăror temeiuri în susţinerea acestei cereri este recunoscută şi de către arbitri, care au motivat admiterea acestei solicitări astfel: "Completul constată că remuneraţia în cuantum de 1,5% stabilită pentru titularii de drepturi de autor reprezentaţi de acest organism este una dintre cele mai scăzute remuneraţii reglementate (sublinierea noastră). Ţinând seama de această împrejurare, completul apreciază ca se impune creşterea valorii remuneraţiei datorate." Astfel, motivul pentru care arbitrii au majorat remuneraţia organismului de gestiune colectivă VISARTA este că, prin raportare la alte organisme de gestiune colectivă, procentul cuvenit acestuia ar fi prea mic. Acest motiv este contrar legislaţiei în domeniu, dar şi practicii existente în elaborarea metodologiilor. Nu prezintă niciun fel de relevanţă în elaborarea unei metodologii şi oricum este contrazis de realitatea din domeniu. Remuneraţiile datorate de utilizatori către un organism de gestiune nu pot constitui repere în stabilirea remuneraţiilor datorate unui alt organism de gestiune colectivă. Aceasta deoarece, pe de o parte, criteriile de negociere prevăzute de art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 nu prevăd asemenea comparaţii, iar, pe de altă parte, acelaşi text normativ prevede drept criteriu de negociere şi categoria titularilor de drepturi şi domeniul pentru care se poartă negocierea. Astfel, legiuitorul a delimitat în mod clar elaborarea metodologiilor în funcţie de categoriile de drepturi protejate şi de domeniul în care se va aplica respectiva metodologie, neoferind posibilitatea folosirii drept reper în elaborarea unei metodologii a prevederilor unei metodologii elaborate pentru alte domenii şi alte categorii de drepturi de autor. De altfel, o asemenea soluţie este şi logică, întrucât nu există nicio legătură între operele scrise şi cele muzicale (de exemplu), astfel comparaţia metodologiei privind radiodifuzarea operelor scrise cu metodologia operelor muzicale ar fi echivalentă cu comparaţia merelor cu perelor. Aceasta este soluţia ce a fost propusă de arbitri în majorarea remuneraţiei datorate VISARTA. Dacă o astfel de soluţie ar fi considerată corectă, am ajunge în situaţia absurdă în care toate metodologiile să fie identice. Pentru acest motiv, nici legislaţia şi nici practica în materie nu arată drept criteriu de elaborare a metodologiei prevederile unei alte metodologii elaborate cu privire la alte categorii de drepturi de autor, astfel că motivul invocat de arbitri în admiterea în parte a solicitării VISARTA nu este relevant în cazul de faţă. Mai mult, arbitrii ar fi trebuit să ştie că există numeroase remuneraţii procentuale mai mici decât remuneraţia de 1,5% datorată de utilizatori către VISARTA, astfel cum era prevăzut în forma anterioară a metodologiei. În acest sens indicăm remuneraţia de 1,2% ponderat datorată de organismele de televiziune către CREDIDAM pentru radiodifuzarea prestaţiilor artiştilor interpreţi şi executanţi, remuneraţia de 0,8% ponderată datorată de organismele de televiziune organismului ARAIEX (conform Hotărârii arbitrale nr. 3/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 2 aprilie 2012), remuneraţia de 0,20% datorată de operatorii de cablu autorilor de opere scrise (potrivit Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu) şi lista poate continua. Ceea ce trebuie subliniat este că mărirea remuneraţiei la care organismul VISARTA este îndreptăţit s-a întemeiat pe un motiv nelegal, irelevant şi neadevărat. În concluzie, solicitarea de mărire a remuneraţiei formulate de VISARTA nu a fost probată în niciun fel de către organismul de gestiune colectivă, iar motivul pentru care completul arbitral a admis o asemenea solicitare, majorând remuneraţia cuvenită VISARTA de la 1,5% la 2,5%, este nelegal şi vădit nefondat. Faţă de cele arătate mai sus, solicită modificarea şi a art. 5 al metodologiei prevăzute în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 4 din 22 martie 2012 apelate, în sensul stabilirii remuneraţiei datorate de utilizatori titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor de artă audiovizuală a unei remuneraţii de 1,5% din baza de calcul, majorarea de către completul de arbitri a remuneraţiei cuvenite către VISARTA de la 1,5% la 2,5% fiind nejustificată, raportat la prevederile Legii nr. 8/1996. Cu cheltuieli de judecată (inclusiv onorariul plătit arbitrilor din completul de arbitraj, fiind vorba de cheltuieli ocazionate de COPYRO şi VISARTA, care nu au dorit să accepte în cadrul negocierii varianta legală de stabilire a procentului şi a bazei de calcul al remuneraţiei, motiv pentru care, în ipoteza admiterii apelului, se cuvine să suporte, pe temeiul culpei procesuale, şi aceste cheltuieli ocazionate de arbitrajul ce poate fi asimilat unei judecăţi în fond a litigiului). În drept, art. 131^2 alin. 9, 131^1 alin. (1) lit. d şi alin. (2) din Legea nr. 8/1996, art. 282 şi urm. Cod de procedură civilă, art. 5 Cod civil şi instituţia juridică a îmbogăţirii fără justă cauză. Apelantele S.C. PRO TV - S.A., S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., Asociaţia Română pentru Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) au solicitat admiterea apelului comun al acestora şi schimbarea în parte a hotărârii arbitrale prin care sa stabilit forma finală a metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autori pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO şi VISARTA, după cum arată în continuare. În fapt, prin hotărârea apelată, Completul de arbitri desemnaţi de ORDA a stabilit forma finală a Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO şi VISARTA. Metodologia, astfel cum a fost stabilită de completul arbitral, ignoră prevederile legale în vigoare şi criteriile de elaborare a metodologiei, cu privire la următoarele aspecte: I. Remuneraţiile procentual datorate pentru utilizarea operelor nu sunt stabilite proporţional cu ponderea utilizării repertoriului utilizat efectiv, încălcându-se astfel prevederile art. 131^1 alin. 2 teza a două din Legea nr. 8/1996. II. Remuneraţia procentuală datorată de utilizatori organismului de gestiune colectivă VISARTA a fost mărită în mod nejustificat de la 1,5% la 2,5%. III. În mod nelegal şi neîntemeiat, utilizatorii S.C. PRO TV - S.A., S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. şi Asociaţia Română pentru Comunicări Audiovizuale (ARCA) au fost obligaţi la plata cheltuielilor arbitrale către COPYRO, VISARTA şi Societatea Română de Televiziune (SRTV). I. Remuneraţiile datorate de utilizatori trebuie să fie proporţionale cu ponderea utilizării operelor. Potrivart. 131^1 alin. 2 teza a doua din Legea nr. 8/1996, "pentru activitatea de radiodifuzare, remuneraţiile procentuale se vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv (sublinierea noastră) în această activitate". Metodologia elaborată de completul arbitral prevede, la pct. 3, că "utilizatorii autorizaţi... sunt obligaţi să plătească COPYRO şi/sau VISARTA, după caz, o remuneraţie calculată potrivit dispoziţiilor pct. 5 al metodologiei". Pct. 5 din metodologie prevede că utilizatorii datorează 3% din baza de calcul către COPYRO, respectiv 2,5% către VISARTA. Din aceste prevederi ale metodologiei rezultă că remuneraţia datorată de organismele de televiziune către organismele de gestiune colectivă nu este proporţională cu ponderea de utilizare a operelor. O astfel de prevedere este contrară dispoziţiilor legale imperative citate mai sus, potrivit cărora remuneraţiile sunt direct proporţionale cu ponderea utilizării repertoriului gestionat. De altfel, toate metodologiile ce prevăd remuneraţia datorată de organismele de televiziune pentru radiodifuzarea operelor prevăd că procentul datorat este proporţional cu ponderea de utilizare a operelor. În mod corect, pct. 3 din metodologie ar trebui să aibă următorul conţinut: "Utilizatorii, autorizaţi în conformitate cu dispoziţiile pct. 1 al prezentei metodologii, sunt obligaţi să plătească COPYRO şi/sau VISARTA, după caz, o remuneraţie procentuală direct proporţională cu ponderea de utilizare a operelor cuprinse în repertoriul acestor organisme de gestiune colectivă calculată potrivit dispoziţiilor pct. 5 al metodologiei." Pentru acest motiv, solicită schimbarea hotărârii arbitrale în sensul modificării pct. 3 din metodologia elaborată, astfel cum am arătat mai sus. II. În mod eronat arbitrii au decis majorarea procentului reprezentând remuneraţia datorată către Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale - VISARTA. Prin decizia directorului ORDA nr. 354/2007 s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, protocolul de adoptare a Metodologiei privind utilizarea prin radiodifuzare a repertoriului de opere de artă vizuală de către organismele de televiziune. Această metodologie a constituit temeiul remunerării titularilor de drepturi de autor din domeniul artelor vizuale pentru radiodifuzarea operelor până la pronunţarea hotărârii arbitrale apelate. Odată cu încheierea protocolului învederat mai sus, VISARTA a fost de acord ca remuneraţia echitabilă, datorată de organismele de televiziune pentru radiodifuzarea operelor de artă, să fie de 1,5% din baza de calcul, proporţional cu ponderea utilizării. Or, prin cererea adresată completului arbitral, VISARTA a solicitat majorarea acestui procent de la 1,5% la 4% (procent aproape triplu faţă de cel agreat pentru precedenta metodologie), fără să justifice în niciun fel o asemenea cerere. Deşi cădea în sarcina organismului de gestiune colectivă, VISARTA nu a înţeles să indice în niciun fel circumstanţele ce au stat la baza acestei cereri şi nici temeiurile de fapt sau de drept pe care se sprijină solicitarea de majorare a remuneraţiei. De asemenea, deşi art. 131^1 alin. 1 prevede practica europeană drept criteriu de negociere şi, implicit, drept criteriu de care arbitrii au obligaţia să ţină cont, nu există în dosarul arbitral niciun fel de referinţă la practica europeană în materie care să justifice sau măcar să explice solicitarea organismului de gestiune colectivă de a fi majorat procentul datorat cu titlu de remuneraţie. O asemenea solicitare, având în vedere perioada dificilă din punct de vedere economic pentru toţi operatorii economici, incluzând aici şi organismele de televiziune, ar fi trebuit justificată în mod obiectiv, nefiind suficientă simpla dorinţă a organismului de gestiune colectivă. Lipsa oricăror temeiuri în susţinerea acestei cereri este recunoscută şi de către arbitri, care au motivat admiterea acestei solicitări astfel: "Completul constată că remuneraţia în cuantum de 1,5% stabilită pentru titularii de drepturi de autor reprezentaţi de acest organism este una dintre cele mai scăzute remuneraţii reglementate. Ţinând seama de această împrejurare, completul apreciază că se impune creşterea valorii remuneraţiei datorate." Astfel, motivul invocat de arbitri pentru a majora remuneraţia organismului de gestiune colectivă VISARTA este că, prin raportare la alte organisme de gestiune colectivă, procentul cuvenit acestuia este prea mic. Acest motiv este contrar criteriilor prevăzute pentru stabilirea remuneraţiei de legislaţia în domeniu, dar şi practicii existente în elaborarea metodologiilor, şi nu prezintă niciun fel de relevanţă în elaborarea unei metodologii, fiind oricum contrazis de realitatea din domeniu. Remuneraţiile datorate de utilizatori către un organism de gestiune nu pot constitui repere în stabilirea remuneraţiilor datorate unui alt organism de gestiune colectivă. Aceasta deoarece, pe de o parte, criteriile de negociere prevăzute de art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 nu prevăd asemenea comparaţii, iar, pe de altă parte, acelaşi text normativ prevede între criteriile de negociere categoria titularilor de drepturi şi, respectiv, domeniul pentru care se poartă negocierea. Astfel, legiuitorul a delimitat în mod clar elaborarea metodologiilor în funcţie de categoriile de drepturi protejate şi de domeniul în care se va aplica respectiva metodologie, neoferind posibilitatea folosirii drept reper în elaborarea unei metodologii a prevederilor unei metodologii elaborate pentru alte domenii şi alte categorii de drepturi de autor. De altfel o asemenea soluţie este şi logică, întrucât nu există nicio legătură între operele scrise şi cele muzicale (de exemplu), astfel încât compararea metodologiei privind radiodifuzarea operelor scrise cu metodologia operelor muzicale ar fi echivalentă cu compararea merelor cu perele. Aceasta este soluţia ce a fost propusă de arbitri în majorarea remuneraţiei datorate VISARTA. Dacă o astfel de soluţie ar fi considerată corectă, am ajunge în situaţia absurdă în care toate metodologiile să fie identice. Pentru acest motiv nici legislaţia şi nici practica în materie nu arată drept criteriu de elaborare a metodologiei raportarea la prevederile unei alte metodologii elaborate cu privire la alte categorii de drepturi de autor, astfel ca motivul invocat de arbitri în admiterea în parte a solicitării VISARTA nu este relevant în cazul de faţă. Mai mult, chiar dacă logica proprie ar fi fost corectă, arbitrii ar fi trebuit să ştie că există numeroase remuneraţii procentuale mai mici decât remuneraţia de 1,5% datorată de utilizatori către VISARTA, astfel cum era prevăzut în forma anterioară a metodologiei. În acest sens indicăm remuneraţia de 1,2% ponderat datorată de organismele de televiziune către CREDIDAM pentru radiodifuzarea prestaţiilor artiştilor interpreţi şi executanţi, remuneraţia de 0,8% ponderat datorată de organismele de televiziune organismului ARAIEX (conform Hotărârii arbitrale nr. 3/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 2 aprilie 2012), remuneraţia de 0,20% datorată de operatorii de cablu autorilor de opere scrise (potrivit Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu) şi lista poate continua. Ceea ce trebuie subliniat este că mărirea remuneraţiei în beneficiul organismului de gestiune colectivă VISARTA s-a întemeiat pe un motiv nelegal, irelevant şi neadevărat. În concluzie, solicitarea de mărire a remuneraţiei formulată de VISARTA nu a fost probată în niciun fel de către organismul de gestiune colectivă, iar motivul pentru care completul arbitral a admis o asemenea solicitare este nelegal şi vădit nefondat. Potrivit art. 131^2 alin. 6 din Legea nr. 8/1996, părţile aflate în arbitraj contribuie în mod egal la plata onorariului arbitrilor, iar neîndeplinirea acestei obligaţii are ca sancţiune decăderea părţii care nu a achitat onorariul din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii pe perioada arbitrajului. Hotărârea arbitrală apelată prevede, pe de o parte, că prin încheierea din 28 februarie 2012 completul arbitral a dispus decăderea din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii a părţilor ce nu au achitat cota de onorariu ce le-a fost stabilită (printre care şi subscrisa), iar, pe de altă parte, prin dispozitivul hotărârii arbitrale s-a prevăzut că părţile ce nu au achitat onorariul de arbitru au obligaţia de a achita cota de onorariu datorată către părţile ce au plătit acest onorariu. Deşi prin hotărârea arbitrală s-a arătat că aceste părţi sunt obligate în solidar la plata cheltuielilor arbitrale, fără să se arate ce reprezintă aceste cheltuieli, este evident că sumele în cauză se referă la cotele datorate de părţi drept onorariu arbitral, evidenţă care se impune având în vedere următoarele constatări. Singurele cheltuieli avansate de părţi şi probate în faţa completului sunt cele apărute cu ocazia achitării onorariilor arbitrale. Nu pot fi considerate drept cheltuieli arbitrale sumele datorate de partea care a căzut în pretenţii, întrucât completul arbitral a obligat o serie de utilizatori la plata unor sume de bani către SRTV (de asemenea utilizator). Având în vedere că părţile arbitrajului au fost organismele de gestiune colectivă (pe de o parte) şi utilizatori (pe de altă parte) este imposibil ca unii utilizatori să fi căzut în pretenţii şi alţii nu. Onorariile stabilite de către arbitri au fost de 7.500 lei pentru fiecare arbitru, rezultând un total de 37.500 lei, reprezentând întreg onorariul arbitral. Deoarece sunt două părţi, rezultă că utilizatorii aveau de achitat împreuna 18.750 lei, deci fiecare utilizator trebuia să achite 3.750 lei. Cele patru părţi din litigiul arbitral ce nu au achitat cota de onorariu (S.C. PRO TV - S.A., S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. şi Asociaţia Română pentru Comunicaţii Audiovizuale) datorau împreună 15.000 lei. Se poate observa că însumând sumele la plata cărora completul arbitral a obligat aceste părţi (5.625 lei către SRTV, 4.687,50 lei către VISARTA şi 4.687,50 lei către COPYRO) rezultă aceeaşi sumă. În acest mod, completul arbitral, deşi a decăzut părţile din drepturile ce le reveneau pentru neplata cotei de onorariu, a şi obligat părţile să plătească această cotă de onorariu. Cele două sancţiuni se exclud reciproc, întrucât părţile ce nu au plătit onorariul datorat au ales această modalitate întrucât nu au dorit să participe activ la dezbaterile acestui litigiu arbitral. Obligarea acestor părţi la plata cotei de onorariu contravine dispoziţiilor art. 131^2 alin. 6 teza a doua din Legea nr. 8/1996, care prevede că părţile pot alege să nu plătească onorariul arbitral, însă această atitudine atrage decăderea lor din dreptul de a propune probe şi formula concluzii. Dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 8/1996 reprezintă norma specială faţă de dispoziţiile cuprinse în art. 359^1 din Codul de procedură civilă, astfel că aceste dispoziţii se aplică cu prioritate. În acest sens arătăm că art. 359^1 din Codul de procedură civilă poate fi aplicat numai cu respectarea art. 358 din acelaşi act normativ care prevede, sub sancţiunea nulităţii absolute, că procedura arbitrală trebuie să respecte principiul contradictorialităţii şi principiul egalităţii armelor. Aceste două principii au fost încălcate în ceea ce priveşte părţile ce nu au achitat onorariul arbitral, astfel că arbitrii, invocând şi aplicând art. 359^1 din Codul de procedură civilă, recunosc implicit că nu au respectat principiile fundamentale ale procedurii arbitrale prevăzute de art. 358, cu implicaţia atragerii nulităţii absolute a hotărârii arbitrale. În mod evident, hotărârea arbitrală apelată nu este lovită de nulitate absolută întrucât prioritate are norma specială (art. 131^2 alin. 6 din Legea nr. 8/1996) care prevede sancţiunea pentru neplata onorariului, respectiv decăderea din dreptul de propune probe şi formula concluzii. Însă, această sancţiune este singura sancţiune aplicabilă părţii ce nu achită onorariul arbitral, astfel că obligarea părţii la plata cotei de onorariu excede cadrului legal fiind astfel vădit nelegală şi neîntemeiată, urmând ca obligaţia instituită în sarcina părţilor ce nu au plătit onorariul să fie înlăturată de instanţa de apel. În drept, art. 131^1 şi următoarele din Legea nr. 8/1996, art. 282, art. 358, art. 359^1 şi următoarele din Codul de procedură civilă. Apelanta COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor invocă art. 282 Cod procedură civilă raportat la art. 287 Cod de procedură civilă şi art. 131^2 alin. 9 din Legeanr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la dreptul de a declara apel şi termenul acestuia, şi solicită admiterea apelului său în sensul admiterii metodologiei propuse de COPYRO, deoarece completul arbitral a acordat ce nu s-a cerut pentru utilizări de peste 500 de minute, remuneraţia pretinsă de 60 lei pe minut de utilizare fiind echitabilă, şi nu a reţinut că nu poate fi avută în vedere susţinerea utilizatorilor că trebuie păstrată vechea metodologie, respectiv o remuneraţie procentuală pe o bază de calcul ce depinde exclusiv de voinţa acestora. Arată că în calitatea de beneficiar de remuneraţie a solicitat a i se stabili remuneraţii echitabile, forfetare/minut pentru utilizarea operelor scrise pe posturile de televiziune, iar completul de arbitraj a stabilit o metodologie fără să ţină cont de limitele sub care a fost învestit în a se pronunţa cu privire la remuneraţiile forfetare pe minut solicitate atât în procedura de negociere, cât şi în procedura arbitrală de către COPYRO. Prin această soluţie completul de arbitraj a stabilit ceea ce nu s-a cerut în raport cu criteriile sub care au fost învestiţi prin metodologia propusa de COPYRO, extinzând fără să se ceară remuneraţiile procentuale pentru întreg spectrul de radiodifuzări ale operelor scrise în condiţiile în care pentru utilizări de peste 500 de minute s-au solicitat exclusiv remuneraţii forfetare/minut. În atare situaţie, soluţia completului de arbitraj este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 8/1996 în ceea ce priveşte stabilirea remuneraţiilor pentru titularii de drepturi de opere scrise. Completul de arbitraj trebuia să analizeze actul de comunicare către public prin radiodifuzare ca fiind una din formele superioare de exploatare a operelor scrise şi de artă vizuală cu impact asupra publicului de natură a promova şi consolida personalitatea creatorilor, exteriorizată în actul de creaţie transpus în procedeul tehnic de radiodifuzare. Sub acest aspect, remuneraţia cuvenită titularilor de drepturi din radiodifuzare la nivel naţional şi local, sub aspectul cuantumului, trebuie stabilită în mod unitar şi echitabil, fără a crea o diferenţă între utilizatorii locali şi cei naţionali. Sub acest aspect cuantumul forfetar pe minut reprezintă pentru toţi utilizatorii din mediul concurenţial în care îşi desfăşoară activitatea o premisă echitabilă, urmând ca diferenţele ce ţin de notorietatea posturilor TV, specificul acestora pe domenii media şi captarea interesului public să rămână elemente exclusive la îndemâna managementului acestora, neavând o relevanţă în actul de creaţie ce face obiectul radiodifuzării. Precizăm faptul că remuneraţiile forfetare au ca premisă şi actualizarea cu indicii de inflaţie a remuneraţiilor anuale cuvenite titularilor de drepturi, actualizări care se pot realiza numai asupra remuneraţiilor forfetare nedisimulate în cote procentuale aplicabile unor venituri ce depind exclusiv şi integral de voinţa şi interesul utilizatorilor. Fiind remuneraţii trimestriale, metodologia susţine o remuneraţie forfetară pentru utilizări de peste 500 minute trimestrial tocmai pentru a încuraja utilizarea operelor scrise şi de artă vizuală în programele de televiziune care reprezintă în ultimă instanţă un factor formator şi de cultură al publicului indiferent de vârstă. Mai arată apelanta că vechea metodologie, ce s-a aplicat 6 ani, a vizat stabilirea unui procent de 3% dintr-o bază de calcul dublu ponderată, respectiv o pondere a veniturilor şi o pondere a utilizării care depinde exclusiv şi integral de voinţa uneia dintre părţi, respectiv cea a utilizatorilor. Critica COPYRO verificată în timp, respectiv pe perioada de 6 ani a aplicării vechii metodologii, a constat în inechitatea pe care a reprezentat-o dubla ponderare, precum şi prin discrepanţa care există între remuneraţiile încasate de autorii români faţă de autorii străini pentru radiodifuzarea operelor acestora în alte state europene. De asemenea, COPYRO a considerat şi a constatat în timp că prin dubla ponderare s-a realizat o discriminare între autorii de opere scrise şi autorii de opere muzicale. Pentru COPYRO, conform vechii metodologii, ponderarea remuneraţiei în raport cu utilizarea operelor se realizează prin stabilirea procentului ce se aplică asupra bazei de calcul, iar nu şi prin ponderarea veniturilor în raport cu utilizarea de opere scrise, întrucât această activitate nu conţine o bază contabilă justificativă şi reprezintă mai puţin de 1%, procent garantat prin prevederile Legii nr. 8/1996 în forma modificată prin Legea nr. 285/2004. În acest sens COPYRO a susţinut că utilizatorii nu pot justifica din punct de vedere contabil modalitatea de calcul stabilită de metodologie, şi anume care sunt cu certitudine veniturile corespunzătoare ponderii repertoriului în activitatea de radiodifuzare, şi nici că ar exista o disproporţie evidentă între, pe de o parte, beneficiile organismelor de radiodifuziune şi ale organismelor de televiziune şi, pe de altă parte, încasările autorilor. De asemenea, COPYRO a susţinut că în playlisturile prezentate de utilizatori se regăsesc şi opere care fac parte din fondul arhivistic, opere pentru care se impune o plată corespunzătoare în raport de importanţa acestora pentru patrimoniul cultural. Rezultatul aplicării metodologiei anterioare, Hotărârea arbitrală din 15 octombrie 2005, ce stabilea cu preponderenţă remuneraţii procentuale pentru radiodifuzarea operelor scrise, a condus în cei 6 ani de aplicare la plata către titularii de drepturi a unor remuneraţii de până la 1 leu/minut. Cuantumul acestor remuneraţii nu reflectă un caracter echitabil al remuneraţiei datorate prin actul de radiodifuzare. Din punct de vedere substanţial, potrivit Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, remuneraţia cuvenită titularilor drepturilor de autor asupra operelor scrise a fost prevăzută de legiuitor în scopul recompensării acestor titulari pentru activitatea lor referitoare la crearea acestor opere, precum şi în vederea stimulării creaţiei - ceea ce presupune stabilirea unui cuantum ridicatal remuneraţiei. Pe de altă parte, unul dintre scopurile fundamentale ale creării de opere scrise este aducerea acestora la cunoştinţa publică şi utilizarea lor cât mai largă - ceea ce se poate realiza, printre altele, prin implicarea organismelor de televiziune. În aceste condiţii devine necesar ca remuneraţia ce urmează a fi plătită de către utilizatori să asigure, prin cuantumul său, stimularea titularilor de drepturi de autor. De aceea, stabilirea echilibrată a remuneraţiei sub formă forfetară ce se poate actualiza anual cu indicii de inflaţie potrivit Legii nr. 8/1996 art. 131^4 pe baza căruia se calculează remuneraţia este de natură să satisfacă deopotrivă interesele de natură nepatrimonială şi patrimonială ale titularilor drepturilor de autor, precum şi interesele de natură patrimonială ale utilizatorilor - în interesul general al societăţii, şi stimularea activităţii culturale. Arată apelanta că la stabilirea remuneraţiei forfetare de 60 lei/minut COPYRO şi VISARTA au avut în vedere, pe de o parte, practica europeană prezentată în cadrul negocierii şi procedurii de arbitraj, iar, pe de altă parte, faptul că nu poate fi însuşită susţinerea utilizatorilor în sensul păstrării vechii metodologii şi a solicitării acestora din vechea metodologie, respectiv a păstrării unei remuneraţii procentuale pe o bază de calcul ce depinde exclusiv de voinţa acestora, motivat de faptul că înăuntrul procentului maxim prevăzut de art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 sunt incluse şi remuneraţiile cu titlu de drepturi de autor datorate de organismele de televiziune pentru alte categorii de autori, respectiv autorii de opere muzicale şi autorii operelor audiovizuale. Într-adevăr, textul legal menţionat nu operează o asemenea distincţie şi prevede fără echivoc faptul că organismele de gestiune colectivă pot solicita "de la aceeaşi categorie de utilizatori [...] tarife forfetare sau procentuale între 1%-10% [...]". Prin tabele prezentate utilizatorilor în procedura de negociere pentru susţinerea remuneraţiilor forfetare de 60 lei/minut COPYRO a reflectat evoluţia cuantumului remuneraţiei achitate de utilizatori conform vechii metodologii ce prevedea remuneraţii procentuale, cuantumuri de remuneraţie de 1 leu/minut care nu asigură în cazul valorificării superioare prin radiodifuzarea operelor scrise o justă compensare a creatorilor din domeniu. Totodată, aplicând indicii de inflaţie la remuneraţiile achitate pe ultimii 3 ani de utilizatori, reies remuneraţii la nivel de 10-12 lei/minut care nu s-ar putea valorifica de titularii de drepturi decât tocmai prin stabilirea unei remuneraţii forfetare ce poate fi actualizată anual cu inflaţia. Practic, noua metodologie propune o reaşezare pe criterii de echitate şi a creatorilor de operă scrisă care în ultimii 5 ani nu au beneficiat de o actualizare a cuantumului de remuneraţie de natură a stimula creaţia în domeniul operelor scrise şi dezvoltarea şi promovarea pe linie culturală a domeniului rezervat operelor scrise. Faţă de aceste considerente solicită stabilirea metodologiei aşa cum a fost propusă de COPYRO în cererea de arbitraj. În drept, invocă dispoziţiile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Codului de procedură civilă. În temeiul art. 274 Cod de procedură civilă solicită cheltuieli de judecată. La termenul din 6 iunie 2012, organismul de gestiune Colectivă a drepturilor de autor din domeniul operelor cinematografice şi al altor opere audiovizuale - DREPTURI DE AUTOR ÎN CINEMATOGRAFIE ŞI AUDIOVIZUAL - SOCIETATEA AUTORILOR ROMÂNI DIN AUDIOVIZUAL, în temeiul dispoziţiilor art. 293 şi urm. din Codul de Procedură Civilă, a solicitat să i se admită cererea de aderare la apelurile declarate în cauza ce face obiectul Dosarului nr. 3.279/2/2012 de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti împotriva Hotărârii arbitrale nr. 4 pronunţată la data de 22 martie 2012. Solicită: modificarea hotărârii în sensul stabilirii formei finale a metodologiei cu observarea protocolului având drept obiect metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea prin radiodifuzare a unor opere cinematografice şi alte opere audiovizuale din repertoriul organismelor de gestiune colectivă ("Protocolul") încheiat între subscrisa şi SRTV - Societatea Română de Televiziune, ARCA - Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale, S.C. PRO TV - S.A., S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., pentru următoarele motive: DACIN-SARA - Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual, alături de părţile din prezenta cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 lit. g, art. 131^1, ale art. 131^2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Decizia ORDA nr. 255/23 septembrie 2011 a constituit comisie pentru negocierea Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor cinematografice şi altor opere audiovizuale, operelor scrise şi operelor din domeniul artelor vizuale ale acestora. Comisia astfel constituită a desfăşurat negocieri, însă având în vedere imposibilitatea stabilirii unei singure metodologii, aplicabilă celor patru organisme de gestiune colectivă care gestionează drepturile autorilor din diferite domenii de creaţie, părţile au convenit reglementarea distinctă a metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale. Acest lucru s-a realizat prin semnarea de către DACIN-SARA şi SRTV - Societatea Română de Televiziune, ARCA - Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale, S.C. PRO TV - S.A., S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. a Protocolului. Procedura arbitrală a fost demarată la iniţiativa COPYRO şi VISARTA. Chiar de la primul termen de judecată fixat pentru 28 februarie 2012, subscrisa am învederat completului arbitral faptul că subscrisa ne aflam în negocieri avansate şi suntem foarte aproape de finalizarea formei finale a Protocolului. Acesta a fost şi motivul pentru care subscrisa nu am achitat onorariul arbitrilor desemnaţi să formeze completul arbitral. Chiar dacă la termenul de judecată din data de 14 martie 2012, subscrisa am prezentat Protocolul perfectat, solicitând ca prin hotărâre să se ia act de prevederile acestuia şi să fie pronunţată o hotărâre care să consfinţească această metodologie, completul arbitral a înţeles să pronunţe hotărârea exclusiv cu privire la repertoriile gestionate de COPYRO şi VISARTA, apreciind că atâta vreme cât subscrisa nu am achitat onorariul arbitrilor nu justificam calitatea de parte în arbitraj. Faţă de dispozitivul hotărârii, dar având în vedere perfectarea Protocolului, DACIN-SARA s-a adresat Oficiului Român pentru Drepturi de Autor - ORDA în două rânduri: prin Adresa ES 233 din 13 martie 2012, înregistrată la ORDA sub nr. 2.454/14 martie 2012, şi prin Adresa IS 345 din 19 aprilie 2012, înregistrată la ORDA sub nr. 3.743/20 aprilie 2012, solicitând emiterea Deciziei directorului general ORDA de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului. De fiecare dată ORDA a înţeles să refuze încuviinţarea publicării Protocolului motivând depăşirea termenului de 30 de zile în realizarea negocierilor, astfel cum prevede art. 131^2 alin. 1 din Legea nr. 8/1996. Apreciază nelegal acest refuz al ORDA având în vedere faptul că termenul legal de 30 de zile invocat de ORDA a fost stabilit doar în considerarea negocierilor, şi nu a redactării efective sau semnării Protocolului. Pe cale de consecinţă, se apreciază nevoită să promoveze, ca ultim demers de obţinere a opozabilităţii Protocolului, prezenta cerere solicitând instanţei de apel ca prin decizia pe care o va pronunţa să procedeze la modificarea metodologiei, astfel încât să reflecte şi cele agreate de părţi în cuprinsul Protocolului. În drept, art. 293 şi urm. Cod de procedură civilă, art. 131^2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Solicită judecarea şi în lipsă, potrivit prevederilor art. 242 alin. 2 Cod de procedură civilă. Pentru termenul din 6 mai 2012, apelanta S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., în temeiul art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996, a reiterat o parte din motivele apelului, declarat împotriva Hotărârii arbitrale nr. 4 din 22 martie 2012, solicitând: modificarea art. 5 al Metodologiei prevăzute de Hotărârea arbitrală nr. 4/22 martie 2012 şi să se stabilească existenţa în favoarea titularilor de drepturi de autor, pentru radiodifuzarea operelor de artă vizuală, o remuneraţie de 1,5% din baza de calcul datorată de utilizatori; obligarea intimatelor COPYRO şi VISARTA la plata, cu titlu de cheltuieli de judecată, a onorariului plătit arbitrilor din completul de arbitraj, aceste cheltuieli fiind ocazionate de către respectivele părţi, prin actul opoziţiei în cadrul negocierii. A arătat următoarele: Prin hotărârea arbitrală apelată s-a stabilit majorarea remuneraţiei cuvenite VISARTA, de la 1,5% la 2,5%. Consideră această măsură ca fiind nejustificată raportat la prevederile Legii nr. 8/1996. Prin Protocolul din 2007 de adoptare a Metodologiei privind utilizarea prin radiodifuziune a repertoriului de opere de artă vizuală de către organismele de televiziune, VISARTA a fost de acord ca remuneraţia datorată de organismele de televiziune să fie de 1,5% din baza de calcul, proporţional cu ponderea utilizării. Cererea VISARTA de majorare a cotei de 1,5% (agreată pentru precedenta metodologie) la 4% nu este în niciun fel justificată, nefiind însoţită de vreo motivaţie de fapt sau de drept şi nici de vreun element circumstanţial în funcţie de care să se poată analiza fundamentul ori temeinicia cererii. În special, dorim să evidenţiem absenţa criteriului esenţial de negociere, prevăzut de art. 131^1 alin. (1), respectiv practica europeană în materie. Inexistenţa unui fundament legal pentru majorarea cuantumului remuneraţiei reiese şi din cadrul hotărârii apelate, majorarea cotei de la 1,5% la 2,5% fiind justificată prin faptul că "remuneraţia în cuantum de 1,5% stabilită pentru titularii de drepturi de autor reprezentaţi de acest organism este una dintre cele mai scăzute remuneraţii reglementate. Ţinând seama de aceasta împrejurare, completul apreciază că se impune creşterea valorii remuneraţiei datorate". Or, faptul că, prin raportare la alte organisme de gestiune colectivă, procentul cuvenit membrilor VISARTA este mic, nu reprezintă un temei legal de creştere a remuneraţiei, art. 131^1 din lege stabilind că negocierea are în vedere categoriile de drepturi protejate şi de domeniul de aplicare a metodologiei. În măsura în care se va stabili că motivul invocat în Hotărârea arbitrală nr. 4/22 martie 2012 este nelegal, solicită să se constate că, întrucât acesta era unicul motiv în temeiul căruia a fost adoptată majorarea remuneraţiei de la 1,5% la 2,5%, atunci hotărârea este lipsită de fundament şi, deci, nelegală. În drept, dispoziţiile art. 131^1, art. 131^2 din Legea nr. 8/1996, art. 282 şi următoarele Cod de procedură civilă. La termenul din 19 iunie 2012 apelanta S.C. PRO TV - S.A. a reiterat motivele sale de apel, prin cererea intitulată cerere de aderare la apelul formulat de COPYRO, împotriva Hotărârii arbitrale nr. 4/22 martie 2012, solicitând admiterea apelului SRTV şi al celorlalţi utilizatori şi schimbarea în parte a Hotărârii arbitrale prin care s-a stabilit forma finală a Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autori pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO şi VISARTA, metodologia, astfel cum a fost stabilită de completul arbitral, ignorând prevederile legale în vigoare şi criteriile de elaborare a metodologiei, cu privire la următoarele aspecte: I. Remuneraţiile procentuale datorate pentru utilizarea operelor nu sunt stabilite proporţional cu ponderea utilizării repertoriului utilizat efectiv. II. Remuneraţia procentuală datorată de utilizatori organismului de gestiune colectivă VISARTA a fost mărită în mod nejustificat de la 1,5% la 2,5%. III. În mod nelegal şi neîntemeiat, utilizatorii S.C. PRO TV - S.A., S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. şi Asociaţia Română pentru Comunicări Audiovizuale (ARCA) au fost obligaţi la plata cheltuielilor arbitrale dintre COPYRO, VISARTA şi Societatea Română de Televiziune. În drept, art. 131^1 şi următoarele din Legea nr. 8/1996, art. 293, art. 358, art. 359^1 şi următoarele din Codul de procedură civilă. Cererea de suspendare a executării hotărârii arbitrale, formulată de SRTV, a fost respinsă ca neîntemeiată de Curte prin încheierea din 17 octombrie 2012. Apelanta COPYRO a depus, în susţinerea apelului său, calcule proprii de remuneraţii pe minut actualizate din anii precedenţi, neînsuşite de utilizatori, precum şi două traduceri neautorizate, privind nişte tarife provizorii pe drepturi de emisie radio din Elveţia şi privind un studiu, al cărui autor nu este identificat, asupra remuneraţiilor procentuale din Lituania pentru execuţii publice din opere literare. Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată următoarele: Împotriva Hotărârii arbitrale nr. 4 pronunţată la data de 22 martie 2012, s-au declarat apeluri de către organismul de gestiune colectivă COPYRO şi utilizatorii Societatea Română de Televiziune - SRTV, S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., S.C. PRO TV - S.A. şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, respectiv s-a formulat cerere de aderare la apel de către DACIN - SARA. Organismul de gestiune colectivă COPYRO formulează critici de schimbare în parte a hotărârii arbitrale, deoarece completul arbitral a acordat ce nu s-a cerut pentru utilizări de peste 500 de minute, remuneraţia pretinsă de 60 lei pe minut de utilizare fiind echitabilă, şi nu a reţinut că nu poate fi avută în vedere susţinerea utilizatorilor că trebuie păstrată vechea metodologie, respectiv o remuneraţie procentuală pe o bază de calcul ce ar depinde exclusiv de voinţa acestora, explicând opinia sa că în mod inechitabil baza de calcul a fost ponderată în metodologia anterior aplicată între părţi începând din anul 2005. Utilizatorii, SRTV, S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., S.C. PRO TV - S.A. şi ARCA, formulează critici de schimbare în parte a hotărârii arbitrale vizând: calcularea remuneraţiei procentuale stabilite în raport cu veniturile corespunzătoare radiodifuzării repertoriilor gestionate colectiv (baza de calcul); acordarea procentului de 1,5% cuvenit VISARTA în loc de 2,5% cât a stabilit completul arbitral nejustificat; cheltuielile din arbitraj cu onorariul arbitrilor. Criticile utilizatorilor care se referă la aplicarea remuneraţiei procentuale stabilite de arbitri la veniturile corespunzătoare radiodifuzării repertoriului gestionat colectiv de fiecare organism de gestiune colectivă, COPYRO şi, respectiv, VISARTA, în loc de orice venituri din radiodifuzare, şi la acordarea procentului de 1,5% cuvenit VISARTA în loc de 2,5 % cât a stabilit completul arbitral nejustificat sunt fondate. Ca urmare vor fi admise apelurile declarate de Societatea Română de Televiziune, S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale, pentru motivele care se vor expune mai jos. Criticile COPYRO cu privire la considerentele hotărârii arbitrale, vizând neînlăturarea pretenţiilor utilizatorilor de păstrare a modului de calcul al metodologiei anterioare care a ponderat baza de calcul al remuneraţiei în raport cu veniturile corespunzătoare utilizării repertoriului gestionat colectiv şi criticile COPYRO prin care pretinde stabilirea remuneraţiei "forfetare de 60 lei/minut pentru utilizări de peste 500 minute trimestrial" sunt nefondate. În consecinţă, apelul acestei părţi va fi respins ca nefondat, pentru motivele care se vor expune mai jos. SRTV a mai solicitat în apelul introductiv obligarea intimatelor COPYRO şi VISARTA la restituirea eventualelor sume plătite cu titlu de remuneraţie în baza hotărârii arbitrale, sub forma compensării cu sumele datorate de SRTV în viitor ca remuneraţie către aceste organisme de gestiune colectivă, dar nu a precizat în cursul judecăţii apelului care ar fi suma pretinsă în capătul de cerere nr. 3 al apelului introductiv, astfel că nici nu sunt îndeplinite condiţiile compensaţiei legale pe care o invocă, nerelevând sume certe - plătite deja de aceasta efectiv - pentru care să pretindă compensaţia, respectiv sume lichide (determinate) deja plătite, iar capătul de cerere formulat astfel dobândeşte, prin referirile la compensaţie (judiciară, cea legală nefiind incidentă), caracterul unei cereri noi inadmisibile în apel conform dispoziţiilor generale ale art. 294 Cod de procedură civilă faţă de obiectul judecăţii. Sunt, de asemenea, nefondate criticile utilizatorilor cu privire la onorariile arbitrilor, respectiv la dispoziţiile hotărârii arbitrale asupra acestor cheltuieli de arbitraj. Societatea Română de Televiziune - SRTV solicită, în apelul completat, obligarea intimatelor COPYRO şi VISARTA la onorariul plătit arbitrilor de SRTV în arbitraj, ca fiind vorba despre cheltuieli ocazionate de COPYRO şi VISARTA, care nu au dorit să accepte în cadrul negocierii varianta legală de stabilire a procentului şi a bazei de calcul al remuneraţiei, motiv pentru care, în ipoteza admiterii apelului, se cuvine să suporte, pe temeiul culpei procesuale, şi aceste cheltuieli ocazionate de arbitrajul ce ar putea fi asimilat în opinia apelantei unei judecăţi în fond a litigiului. Ceilalţi utilizatori apelanţi susţin că în mod nelegal şi neîntemeiat utilizatorii S.C. PRO TV - S.A., S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. şi Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA au fost obligaţi la plata cheltuielilor arbitrale avansate de COPYRO, VISARTA şi SRTV. Hotărârea arbitrală a dispus în mod legal obligarea utilizatorilor, care nu şi-au plătit în cursul arbitrajului părţile de cheltuieli arbitrale ce le reveneau, Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A., Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., Societatea Comercială PRO TV - S.A., la plata sumelor datorate părţilor care au avansat efectiv cheltuielile arbitrale, 5.626 lei către SRTV - Societatea Română de Televiziune, 4.687,50 lei către COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, 4.687,50 lei către VISARTA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, cu titlu de cheltuieli arbitrale. Cheltuielile din arbitraj, cu onorariile arbitrilor, nu au caracterul cheltuielilor de judecată supuse culpei procesuale conform art. 274 Cod de procedură civilă, ci sunt supuse dispoziţiilor speciale care guvernează procedura arbitrajului în materia dreptului de autor şi drepturilor conexe. Astfel, potrivit art. 131^2 alin. 6 din Legea nr. 8/1996: "Cele două părţi aflate în arbitraj, organismele de gestiune colectivă şi, respectiv, utilizatorii sau alţi plătitori contribuie în mod egal la plata onorariului. Sumele se depun la casieria Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, înainte de primul termen de arbitraj. Neplata în termen atrage decăderea părţii care nu a achitat onorariul din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii pe durata arbitrajului." Se observă că teza finală a textului se referă la sancţiunea nerespectării termenului de plată, nu la scutirea vreunei părţi de plata cheltuielilor de arbitraj pe care le datorează în mod egal cu celelalte părţi din arbitraj tocmai pentru că, fiind vorba despre o procedură arbitrală reglementată de lege, nu despre o judecată la instanţa de judecată, se soluţionează după reguli proprii arbitrajului la care părţile sunt supuse, etapa judecăţii fiind la libera lor disponibilitate (respectiv de a mai ataca sau nu hotărârea arbitrală fără a fi decăzute în vreun fel dintr-un asemenea drept care, odată exercitat, le conferă drepturi procesuale inclusiv pe tărâm probatoriu) după parcurgerea procedurii obligatorii a arbitrajului care intervine atunci când, deşi părţile au purtat procedura negocierii între ele, nu au ajuns la semnarea unui Protocol de comun acord conform art. 131^2 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, cum s-a întâmplat între utilizatorii din prezenta cauză şi PERGAM, respectiv între aceştia şi DACIN-SARA - DREPTURI DE AUTOR ÎN CINEMATOGRAFIE ŞI AUDIOVIZUAL - SOCIETATEA AUTORILOR ROMÂNI DIN AUDIOVIZUAL. Cererea de aderare la apel formulată de DACIN SARA va fi respinsă ca lipsită de interes juridic, conform excepţiei invocate de apelanta S.C. PRO TV - S.A. prin avocat, tocmai pentru că aceasta a finalizat negocierile cu utilizatorii prin Protocol publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723/24 octombrie 2012, depus în copie la filele 186-189 din dosarul de apel (decizia ORDA 192/18 octombrie 2012). Or, potrivit art. 298 raportat la art. 109 alin. 1 Cod de procedură civilă oricine formulează o cerere trebuie să justifice un interes în legătură cu dreptul pretins (folos practic), ceea ce lipseşte cererii de aderare la apel, faţă de cele arătate cu privire la încheierea Protocolului publicat (care reprezintă scopul final al organismului de gestiune colectivă ce pretinde remuneraţie pentru opere audiovizuale şi cinematografice) cu atât mai mult cu cât cele care o chemaseră în arbitraj, COPYRO şi VISARTA, nici nu au formulat apel, respectiv motive de apel pentru soluţia dispusă de hotărârea arbitrală care a admis excepţia lipsei calităţii de parte în arbitraj a DACIN-SARA - Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual şi a Societăţii Autorilor şi Editorilor de Opere Ştiinţifice - PERGAM, admiţând numai în parte cererea de arbitraj. Apelul declarat de COPYRO - SOCIETATE DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTURILOR DE AUTOR se va respinge ca nefondat, deoarece acesta pretinde practic nefondat, drept bază de calcul al remuneraţiei, veniturile din întreaga activitate de radiodifuzare a utilizatorilor, nu doar veniturile organismelor de televiziune rezultate din radiodifuzarea repertoriului gestionat colectiv, precum şi stabilirea de remuneraţii de 60 lei pe minut de radiodifuzare - la radiodifuzări mai mari de 500 minute - pentru care apreciază nefondat că hotărârea arbitrală ar fi şi acordat altceva decât s-a cerut şi nu s-ar fi pronunţat echitabil. Hotărârea arbitrală a soluţionat procedura specială a arbitrajului, nu o cerere de chemare în judecată la instanţa de judecată, ce poate fi admisă sau respinsă pe fond. Arbitrajul s-a finalizat printr-o soluţie care trebuia să ţină cont de echitatea susţinerilor şi apărărilor părţilor asupra remuneraţiei care trebuia stabilită de completul de arbitraj, nu neapărat cum voia cel care l-a învestit, COPYRO, ci într-un mod echitabil atât pentru organismele de gestiune colectivă, cât şi utilizatori. Astfel, completul de arbitri nu a avut posibilitatea legală de a respinge în parte pe fond cererea de arbitraj, pentru timp de utilizare mai mare de 500 de minute, pentru că el era învestit cu o metodologie ce trebuia stabilită în baza Legii nr. 8/1996, ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu caracter obligatoriu pentru repertoriile din domeniile în care s-au desfăşurat negocierile şi arbitrajul, în lipsa intervenirii de protocoale prin acordul efectiv al utilizatorilor cu organismele de gestiune colectivă COPYRO şi VISARTA, respectiv de contracte directe. Legea nr. 8/1996 prevede: "Art. 131^1. - (1) Metodologia se negociază de către organismele de gestiune colectivă cu reprezentanţii prevăzuţi la art. 131 alin. (2) lit. b), ţinându-se seama de următoarele criterii principale: a) categoria titularilor de drepturi, membri sau nemembri, şi domeniul pentru care se poartă negocierea; b) categoria de utilizatori pe care îi reprezintă la negocieri structurile asociative sau ceilalţi utilizatori desemnaţi să negocieze; c) repertoriul, confirmat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, gestionat de organismul de gestiune colectivă, pentru membrii proprii, precum şi pentru membrii altor organisme străine similare, în baza contractelor de reprezentare; d) proporţia utilizării repertoriului gestionat de un organism de gestiune colectivă; e) proporţia utilizărilor pentru care utilizatorul a îndeplinit obligaţiile de plată prin contracte directe cu titularii de drepturi; f) veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul ce face obiectul negocierii; g) în cazul în care nu există venituri se va folosi practica europeană în domeniu; h) practica europeană privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivă. (2) Organismele de gestiune colectivă pot solicita de la aceeaşi categorie de utilizatori remuneraţii forfetare sau procentuale, raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul, cum ar fi: radiodifuzare, retransmitere prin cablu sau comunicare publică, ţinând cont de practica europeană privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivă. Pentru activitatea de radiodifuzare, remuneraţiile procentuale se vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în această activitate, iar în lipsa veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare. (3) Remuneraţiile forfetare sau procentuale, prevăzute la alin. (2), pot fi solicitate numai dacă şi în măsura în care sunt utilizate opere pentru care drepturile de autor sau drepturile conexe protejate se află în termenele de protecţie prevăzute de lege. (4) În cazul în care gestiunea colectivă este obligatorie conform prevederilor art. 123^1, metodologiile se negociază fără a se ţine seama de criteriile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e), repertoriile fiind considerate repertorii extinse. Art. 131^2 - (1) Negocierea metodologiilor se desfăşoară conform programului stabilit între cele două părţi, pe o durată de maximum 30 de zile calendaristice de la data constituirii comisiei. (2) Înţelegerea părţilor cu privire la metodologiile negociate se consemnează într-un protocol care se depune la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Protocolul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismelor de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de 5 zile de la data depunerii. Metodologiile astfel publicate sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat şi tuturor importatorilor şi fabricanţilor de suporturi şi aparate pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată, conform art. 107. (3) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor poate fi solicitat, pentru iniţierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri, în următoarele situaţii: a) entităţile care alcătuiesc o parte ce urmează să participe la negociere nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părţi; b) cele două părţi aflate în negociere nu au putut conveni o formă unică a metodologiei în termenul prevăzut la alin. (1); c) organismele de gestiune colectivă nu au putut conveni încheierea unui protocol de repartizare a remuneraţiilor şi de stabilire a comisionului datorat colectorului unic. (4) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în termen de 5 zile de la solicitarea arbitrajului, convoacă părţile în vederea desemnării, prin tragere la sorti, a 5 arbitri titulari, care vor constitui completul de arbitraj, şi a 3 arbitri de rezervă. Aceştia din urmă îi vor înlocui, în ordinea tragerii la sorţi, pe arbitrii titulari indisponibili. Desemnarea arbitrilor prin tragere la sorţi se face şi în cazul absenţei părţilor convocate. (5) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în termen de 5 zile de la data desemnării arbitrilor, convoacă la sediul său arbitrii desemnaţi şi părţile, în vederea constituirii completului de arbitraj. Completul de arbitraj stabileşte: onorariul brut, prin negociere cu părţile, primul termen, dar nu mai târziu de 5 zile, precum şi locul arbitrajului şi informează părţile. (6) Cele două părţi aflate în arbitraj, organismele de gestiune colectivă şi, respectiv, utilizatorii sau alţi plătitori contribuie în mod egal la plata onorariului. Sumele se depun la casieria Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, înainte de primul termen de arbitraj. Neplata în termen atrage decăderea părţii care nu a achitat onorariul din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii pe durata arbitrajului. (7) Arbitrii au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la primul termen al arbitrajului să depună la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor hotărârea cuprinzând forma finală a metodologiilor supuse arbitrajului, în vederea comunicării către părţi. În mod excepţional, arbitrii pot solicita, motivat, Oficiului Român pentru Drepturile de Autor prelungirea acestui termen cu maximum 15 zile. Arbitrii îşi pot ridica onorariul de la casieria Oficiului Român pentru Drepturile de Autor numai după depunerea hotărârii arbitrale. (8) Hotărârea arbitrală privind forma definitivă a metodologiilor se comunică părţilor de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Oficiului, prin decizie a directorului general, emisă în termen de 5 zile de la data depunerii. Metodologiile astfel publicate sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat şi nu se pot acorda reduceri la plata remuneraţiilor datorate, altele decât cele prevăzute în metodologiile publicate. (9) În termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii arbitrale, părţile pot face apel împotriva acesteia la instanţa Curţii de Apel Bucureşti, care se va pronunţa asupra cauzei în complet civil. Hotărârea arbitrală este executorie de drept până la pronunţarea soluţiei cu privire la menţinerea sau modificarea metodologiilor. Soluţia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi irevocabilă, se comunică Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, prin decizie a directorului general, emisă în termen de 5 zile de la data comunicării. (10) Metodologiile negociate sau stabilite conform prevederilor alin. (1)-(9) nu sunt opozabile utilizatorilor care la data declanşării procedurii de negociere a metodologiilor se află în curs de negociere directă a unui contract de licenţă sau au încheiat deja aceste negocieri cu organismele de gestiune colectivă. Art. 131^3 - (1) Organismele de gestiune colectivă sau, după caz, structurile asociative ale utilizatorilor, utilizatorii majori, societăţile publice de radiodifuziune sau de televiziune pot formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a tarifelor şi metodologiilor numai după 3 ani de la data publicării lor în formă definitivă în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În cazul negocierilor prevăzute de art. 107 alin. (4), oricare dintre părţi poate formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a metodologiilor numai după 2 ani de la data publicării acestora în formă definitivă în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Până la publicarea noilor metodologii, rămân valabile vechile metodologii. Art. 131^4 - Remuneraţiile stabilite în sumă fixă se pot modifica anual, începând cu prima lună a anului următor celui în care s-au publicat metodologiile, de către organismele de gestiune colectivă, pe baza indicelui de inflaţie, stabilit la nivel naţional. Aceste modificări se depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmând a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismelor de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de 5 zile de la data depunerii. Modificările devin efective începând cu luna următoare publicării". Se reţine că greşit critică apelantul COPYRO ca nelegală hotărârea arbitrală care a relevat în considerente că trebuie calculată remuneraţia stabilită în forma procentuală (care este direct proporţională, cum prevede fără dubiu alin. 2 teza a II-a al art. 131^1 din Legea nr. 8/1996, cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv facultativ conform încheierii de lămurire din 25 aprilie 2012, fiind 3% pentru o utilizare integrală de 100% a repertoriului) în funcţie de ponderea veniturilor realizate de utilizarea repertoriului în activitatea de radiodifuzare, iar, în lipsa veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare, conform art. 131^1 alin. 1 lit. f din Legea nr. 8/1996. De altfel, COPYRO nu combate prin niciun argument juridic nici "principiul conform căruia remuneraţia trebuie să fie calculată exclusiv asupra veniturilor corespunzătoare radiodifuzării operelor scrise de către organismele... de televiziune" extras chiar din art. 131^1 din Legea nr. 8/1996, încă din anul 2005 de Comisia de Mediere care a pronunţat Hotărârea arbitrală din 15 octombrie 2005 cuprinzând "Metodologia privind remuneraţia datorată de către organismele de radiodifuziune şi organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise ale acestora, valorificate prin intermediul organismelor de gestiune colectivă", la care apelantul face referiri în dezvoltarea apelului, care fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, sa aplicat între apelant şi utilizatori, şi care a stabilit anterior că "3. Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut la pct. 2 este constituită din acele venituri ale organismelor de radiodifuziune şi organismelor de televiziune care sunt corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului protejat al organismelor de gestiune colectivă prevăzute la pct. 1". Apelantul COPYRO doar apreciază greşit ca inechitabilă această bază de calcul, inechitabilă apărând însă plata de către organismele de televiziune a remuneraţiei către apelant, prin luarea în considerare, în baza de calcul, şi a veniturilor obţinute din radiodifuzarea de opere pentru care organismele de televiziune plătesc direct în baza contractelor încheiate direct cu titularii dreptului de autor, având în vedere că gestiunea colectivă din speţă este facultativă (art. 123^4 din Legea nr. 8/1996). Dispoziţiile art. 131^1 alin. 1 şi 2 din lege prevăd că baza de calcul a remuneraţiilor (care pot fi stabilite în formă forfetară sau în formă procentuală) poate fi constituită din veniturile obţinute din radiodifuzarea în care se utilizează repertoriul gestionat colectiv, apelantul COPYRO criticând practic nefondat considerentele hotărârii arbitrale atacate, privind calculul remuneraţiei stabilite în formă procentuală. Curtea are în vedere că remuneraţia a fost stabilită în mod echitabil de completul de arbitraj în formă procentuală, aşa cum se va arăta mai jos, iar stabilirea bazei de calcul în raport cu veniturile obţinute din activitatea de radiodifuzare care utilizează repertoriul gestionat colectiv este rezultată din dispoziţiile art. 131^1 din Legea nr. 8/1996. Susţinerea că utilizatorii ar putea încălca în opinia apelantului COPYRO baza de calcul în cursul celor 3 ani de aplicare a metodologiei din hotărârea arbitrală apelată nu poate fi reţinută ca motiv fondat de apel, deoarece COPYRO are la dispoziţie pârghiile necesare verificării calculului corect, extrajudiciare şi chiar prin expertize judiciare în acţiuni în pretenţii cu contestare a bazei de calcul aplicate, acesta fiind organism de gestiune colectivă pentru care Legea nr. 8/1996 cuprinde o serie de dispoziţii: spre exemplu art. 130 "(1) Organismele de gestiune colectivă au următoarele obligaţii: h) să ceară utilizatorilor sau intermediarilor acestora comunicarea de informaţii şi transmiterea documentelor necesare pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor pe care le colectează, precum şi informaţii privind operele utilizate, cu indicarea titularilor de drepturi, în vederea repartizării acestora; utilizatorii sau intermediarii acestora au obligaţia să furnizeze, în format scris şi electronic, în termen de 10 zile de la solicitare, informaţiile şi documentele solicitate, sub semnătura reprezentantului legal şi ştampilate:", în plus utilizatorii fiind supuşi, de asemenea, unor rigori legale referitoare la declararea veniturilor lor la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice de la care apelantul şi-ar putea justifica interesul obţinerii celor ce-l privesc pentru verificarea calculului remuneraţiei [spre exemplu, Ordinul nr. 879 din 25 iunie 2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2012 a operatorilor economici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 27 iunie 2012, a prevăzut: "2.1. Entităţile întocmesc şi depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice raportări contabile la 30 iunie 2012 care cuprind următoarele formulare: a) Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii (cod 10); b) Contul de profit şi pierdere (cod 20); c) Date informative (cod 30). 2.5. Formularul «Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii» prezintă, în formă sintetică, elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate după natură şi lichiditate, respectiv după natură şi exigibilitate. 2.6. Formularul «Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii» se întocmeşte pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice la data de 30 iunie 2012, puse în acord cu soldurile din balanţa conturilor analitice, încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile financiar-contabile aferente perioadei de raportare. 2.7. Formularul «Contul de profit şi pierdere» cuprinde cifra de afaceri netă, veniturile realizate şi cheltuielile efectuate, precum şi rezultatele financiare obţinute (profit sau pierdere), preluate din conturile de venituri şi cheltuieli cuprinse în balanţa de verificare la 30 iunie 2012. 2.11. La rândurile privind plăţile restante din formularul «Date informative» se înscriu sumele de la sfârşitul perioadei de raportare care au depăşit termenele de plată prevăzute în contracte sau acte normative. 2.12. Raportările contabile la 30 iunie 2012 sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând şi numele în clar al acestora"]. Inclusiv punctul 8 din Metodologia în speţă contribuie la asigurarea posibilităţilor COPYRO de verificare a bazei de calcul (calculului remuneraţiei): "8. Organismele de televiziune au obligaţia să comunice organismelor de gestiune colectivă din domeniul specific de creaţie prevăzute la pct. 1, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se face raportarea, câte un raport privind utilizarea operelor scrise şi a operelor de artă vizuală în programele acestora. Raportul va cuprinde lista operelor scrise şi operelor de artă vizuală gestionate colectiv şi utilizate, cu menţionarea autorului/autorilor, a denumirii operei, a duratei utilizării fiecărei opere, a numărului de difuzări zilnice, a denumirii emisiunilor în care au fost utilizate, a datelor şi orelor de programare, precum şi baza de calcul stabilită potrivit dispoziţiilor prezentei metodologii. Raportul va fi însoţit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului, adresa prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport şi în documentele anexate acestuia." În această ordine de idei, se reţine că sunt fondate criticile apelantei SRTV care susţine că, deşi, în considerente, hotărârea arbitrală relevă faptul că baza de calcul al remuneraţiilor din radiodifuzarea operei scrise şi operei de artă vizuală va fi corespunzătoare cu veniturile din radiodifuzarea repertoriului gestionat colectiv de fiecare organism de gestiune colectivă care a depus cererea de arbitraj, în dispozitivul pe care l-a pronunţat, ca soluţie a arbitrajului, cu privire la modul cum se calculează remuneraţia (baza de calcul), hotărârea arbitrală conţine dispoziţii care dau naştere stabilirii bazei de calcul din veniturile realizate din întreaga activitate de radiodifuzare, indiferent dacă s-au utilizat sau nu repertoriile celor două organisme de gestiune colectivă din arbitraj, nu numai veniturile din radiodifuzarea repertoriului gestionat colectiv. Astfel, pct. 6 din metodologia cuprinsă în hotărârea arbitrală apelată prevede: "Baza de calcul a remuneraţiei prevăzute la punctul 5 este constituită din totalitatea veniturilor brute trimestriale, rezultate din activitatea de radiodifuzare sau totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad taxa pe valoare adăugată, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum alocaţiile şi subvenţiile bugetare", urmând a se dispune de Curte schimbarea lui în sensul aplicării prin acesta a celor dispuse de completul arbitral la pct. 5 din metodologie, conform considerentelor din hotărârea arbitrală şi poziţiilor utilizatorilor din negociere cu privire la modul de calcul al remuneraţiei în raport cu veniturile utilizării, astfel încât pct. 6 din metodologie va menţiona că baza de calcul al remuneraţiei procentuale prevăzută la pct. 5 este constituită din veniturile trimestriale brute ale organismelor de televiziune care sunt corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului protejat al COPYRO şi VISARTA, sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad TVA, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare. Or, şi celelalte organisme de gestiune colectivă care au fost părţi la negocierile cu utilizatorii, PERGAM şi DACIN-SARA, au cuprins, în protocoalele pe care le-au încheiat cu utilizatorii, dispoziţii care au ţinut cont atât de perioada dificilă de criză economică ce poate afecta ambele părţi în negociere în cazul unei remuneraţii prea mari care ar scădea activitatea de radiodifuzare a operelor ce ar deveni prea scumpă şi ar prejudicia astfel şi pe titularii ale căror drepturi sunt gestionate colectiv, cât şi de ponderarea bazei de calcul în raport cu radiodifuzarea repertoriului lor, nu cu toată activitatea de radiodifuzare a utilizatorilor. Astfel, decizia ORDA nr. 192 din 18 octombrie 2012 a dispus publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului având drept obiect "Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea prin radiodifuzare a unor opere cinematografice şi alte opere audiovizuale din repertoriul organismelor de gestiune colectivă", care prevede: "16. Remuneraţia datorată de organismele de televiziune pentru titularii de drepturi de autor în baza prezentei metodologii, pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor cinematografice şi altor opere audiovizuale aflate în repertoriul organismelor de gestiune colectivă, se calculează procentual din totalitatea veniturilor obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare, ponderat cu utilizarea efectivă, conform tabelului următor, precum şi celorlalte prevederi din prezenta metodologie. Tabel
┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Categorie titulari de drepturi │ Anul 2012 şi următorii/ │
│ │ Remuneraţie │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│Autorii de opere audiovizuale │ 2,5% │
│nominalizaţi la punctul 2 │ │
└────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘
Remuneraţia prevăzută de prezenta metodologie nu este datorată de organismele de televiziune care au încheiat contracte direct cu titularii de drepturi sau cu mandatarii autorizaţi ai acestora. 17. În situaţia în care un organism de televiziune nu difuzează opere din repertoriul gestionat de organismul de gestiune colectivă, acesta nu datorează remuneraţie. 20. Pentru calculul remuneraţiei datorate se procedează astfel: la suma rezultată conform pct. 18 şi 19 se calculează valoarea în venituri a unui minut de emisie. Această valoare se multiplică cu numărul minutelor de radiodifuzare a operelor cinematografice sau audiovizuale. La valoarea astfel obţinută se aplică cota procentuală prevăzută în tabelul de mai sus, suma rezultată reprezentând remuneraţia cuvenită autorilor operelor cinematografice şi ai altor opere audiovizuale nominalizaţi la pct. 5". Tot astfel, decizia ORDA nr. 151 din 19 septembrie 2012 a dispus publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului având drept obiect "Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM", care prevede: "6. Remuneraţia datorată de organismele de televiziune pentru titularii de drepturi de autor în baza prezentei metodologii se calculează procentual din totalitatea veniturilor obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare, ponderat cu utilizarea efectivă, conform tabelului următor, precum şi celorlalte prevederi din prezenta metodologie: Tabel
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ Categorie titulari de drepturi │ Anul 2012 şi următorii/ │
│ │ Remuneraţie/Trimestru │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Autorii de opere scrise reprezentaţi │ 3% │
│de organismul de gestiune colectivă │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘
7. Remuneraţia prevăzută de prezenta metodologie nu este datorată de organismelede televiziune care au încheiat contracte directe cu titularii de drepturi sau cu mandatarii autorizaţi ai acestora. 8. Baza de calcul al remuneraţiei prevăzute în tabelul de la pct. 6 o constituie totalitatea veniturilor brute trimestriale rezultate din activitatea de radiodifuzare, corespunzătoare utilizării de către organismele de televiziune a repertoriului protejat al organismului de gestiune colectivă, sau totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad taxa pe valoarea adăugată, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice, alocaţiile şi subvenţiile bugetare, dacă este cazul, şi orice alte taxe existente sau ce ar putea fi introduse ulterior. 9. Pentru calculul remuneraţiei datorate se procedează astfel: la suma rezultată conform pct. 8 se calculează valoarea în venituri a unui minut de emisie. Această valoare se multiplică cu numărul minutelor de radiodifuzare a operelor din repertoriul organismului de gestiune colectivă. La valoarea astfel obţinută se aplică cota procentuală prevăzută în tabelul de mai sus, valoarea rezultată reprezentând remuneraţia cuvenită autorilor de opere scrise existente în repertoriul gestionat de organismul de gestiune colectivă. 10. Remuneraţia prevăzută de prezenta metodologie se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care este datorată. 11. Pentru întârzieri la plata remuneraţiei, utilizatorii datorează penalităţi în cuantumul dobânzii legale, conform Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. 12. În situaţia în care un organism de televiziune nu difuzează opere din repertoriul gestionat de organismul de gestiune colectivă, acesta nu datorează remuneraţie." Nefondat apelantul COPYRO pretinde acordarea remuneraţiei "forfetare de 60 lei/minut pentru utilizări de peste 500 minute trimestrial". art. 131^4 raportat la art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 relevă faptul că în privinţa remuneraţiei forfetare se au în vedere "sume fixe", nu crescute diferenţiat pe timpi de utilizare, la aplicarea legală a indexării anuale cu rata inflaţiei (indexarea unei sume globale), susţinerile apelantului COPYRO că ar fi indexat acesta cu rata inflaţiei remuneraţiile procentuale de 3% stabilite de metodologia anterioară negocierii finalizate cu hotărârea arbitrală din speţă, pe lângă faptul că nu sunt fondate (nefiind dovedite prin vreo expertiză de specialitate, iar propriile sale calcule finale, nejustificate, care nu sunt însuşite de utilizatori - SRTV criticându-le punctual şi în întâmpinarea din dosarul de arbitraj - nereprezentând mijloc de probă), sunt nelegale faţă de prevederile art. 131^4 raportat la art. 131^1 din Legea nr. 8/1996, faptul că acesta nu a dorit să negocieze cu utilizatorii mai devreme, după 3 ani de aplicare a metodologiei anterioare, ci abia după 5-6 ani, cum susţine, neîndreptăţindu-l să solicite utilizatorilor în arbitrajul apelat remuneraţii nejustificat de mari. Se reţine că susţinerea apelantului COPYRO că "aplicând indicii de inflaţie la remuneraţiile achitate pe ultimii 3 ani de utilizatori reies remuneraţii la nivel de 10-12 lei/minut care nu s-ar putea valorifica de titularii de drepturi decât tocmai prin stabilirea unei remuneraţii forfetare ce poate fi actualizată anual cu inflaţia" nu este dovedită şi contrazice critica acestuia contra hotărârii arbitrale prin care pretinde remuneraţii de 60 lei pe minut pentru utilizări de peste 500 minute. Nefondat susţine COPYRO că "Din punct de vedere substanţial, potrivit Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, remuneraţia cuvenită titularilor drepturilor de autor asupra operelor scrise a fost prevăzută de legiuitor în scopul recompensării acestor titulari pentru activitatea lor referitoare la crearea acestor opere, precum şi în vederea stimulării creaţiei - ceea ce presupune stabilirea unui cuantum ridicat al remuneraţiei." Legea nu stabileşte un cuantum ridicat al remuneraţiei. Nefondat susţine COPYRO că "susţine o remuneraţie forfetară pentru utilizări de peste 500 minute trimestrial tocmai pentru a încuraja utilizarea operelor scrise şi de artă vizuală în programele de televiziune care reprezintă în ultima instanţă un factor formator şi de cultură al publicului indiferent de vârstă", de vreme ce utilizatorii nu au fost de acord cu această remuneraţie pe care au apreciat-o prea mare, iar metodologia trebuie să fie rezultatul negocierii de pe poziţii egale a organismelor de gestiune colectivă şi utilizatorilor. Aşadar, indiferent de intenţiile sale, apelantul nu poate impune utilizatorilor măsuri obligatorii, încurajarea radiodifuzării crescute de operă scrisă, pe care o gestionează, putând să o realizeze prin alte acţiuni sau mijloace, respectiv chiar prin negocierea de remuneraţii scăzute care să dea posibilitatea creşterii ponderii utilizării repertoriului său în radiodifuzare. De altfel, contrar celor susţinute astfel de apelant, pentru a justifica o remuneraţie forfetară de 60 lei/minut pentru utilizări de peste 500 minute trimestrial, că ar încuraja utilizarea operelor scrise şi de artă vizuală în programele de televiziune, apelantul vădeşte, prin pretenţia împărţirii remuneraţiei în două categorii (3% pentru difuzări mai mici de 500 de minute şi respectiv 60 lei/minut pentru difuzări mai mari de 500 de minute) şi prin cele arătate că "Rezultatul aplicării metodologiei anterioare, Hotărârea arbitrală din 15 octombrie 2005, ce stabilea cu preponderenţă remuneraţii procentuale (3%) pentru radiodifuzarea operelor scrise a condus în cei 6 ani de aplicare la plata către titularii de drepturi a unor remuneraţii de până la 1 leu/minut", caracterul ridicat nejustificat al remuneraţiei pretinse de apelant pentru radiodifuzări de peste 500 minute cărora le pretinde 60 lei pe minut. Pretinde astfel remuneraţie de 60 ori mai mare (ridicată, de la 1 leu pe minut la 60 lei pe minut), nejustificat, respectiv nu încurajează radiodifuzarea pe timp mai mare, dimpotrivă, pretinzând remuneraţie de 60 ori mai mare, o poate descuraja. Cu privire la susţinerile apelantului COPYRO că, deoarece în playlisturile prezentate de unii utilizatori s-ar regăsi şi opere de importanţă pentru patrimoniul cultural, s-ar impune o plată corespunzătoare în raport de importanţa acestora pentru patrimoniul cultural, se reţine că apelantul COPYRO nu face precizări concrete, iar acesta gestionează colectiv opera scrisă şi în acest litigiu este stabilirea, pe calea unei metodologii unice, a remuneraţiei pentru radiodifuzarea operei scrise aflate în repertoriul său, radiodifuzare gestionată colectiv facultativ, pentru care completul arbitral a ales în mod echitabil remuneraţia procentuală de 3% la o pondere de utilizare de 100% a repertoriului gestionat colectiv de COPYRO, ce respectă prevederile Legii nr. 8/1996, cu modificările ulterioare, şi corespunde poziţiilor părţilor din arbitraj - organism de gestiune şi utilizatori -, fiind vorba despre o remuneraţie echitabilă pentru care COPYRO nu a probat existenţa vreunei practici europene unitare, contrare, iar nivelul remuneraţiei stabilite de arbitri corespunde practicii naţionale, nefiind afectate drepturi din contractele directe încheiate direct de titularii dreptului de autor cu organismele de televiziune. Cele două traduceri neautorizate (privind nişte tarife provizorii pe drepturi de emisie radio din Elveţia şi privind un studiu al cărui autor nu este identificat asupra remuneraţiilor procentuale din Lituania pentru execuţii publice din opere literare), depuse la apel de COPYRO, nu pot fi reţinute ca practică europeană, nefiind depusă vreo traducere autorizată a unor norme sau înţelegeri aplicate efectiv cu privire la cuantumul remuneraţiei cuvenite titularilor de drepturi din radiodifuzarea operei scrise cum este cea gestionată colectiv facultativ de apelant. Curtea reţine că este fondată critica apelanţilor utilizatori că în mod nejustificat completul arbitral a mărit remuneraţia pentru VISARTA, care nu a dovedit vreo practică europeană majoritar contrară în raport cu ce s-a practicat deja prin acord (Protocol) între părţi, privind procentul remuneraţiei din radiodifuzarea operelor de artă vizuală, gestionată colectiv facultativ de această intimată, completul arbitral făcând referire nedeterminat şi fără temei la alte domenii de creaţie sau alte forme de exploatare, deşi trebuia să aibă în vedere stabilirea în speţă, între organismul de gestiune colectivă şi utilizatori, a remuneraţiei cuvenite titularilor de drepturi din radiodifuzarea operelor de artă vizuală, tocmai de aceea Legea nr. 8/1996 prevăzând şi criterii principale la art. 131^1, nu reglementând stabilirea de remuneraţii unitare oricărui domeniu de creaţie şi oricărui mod de exploatare a operelor. Cum în arbitraj VISARTA nu a probat existenţa vreunei practici europene majoritar contrare în raport cu remuneraţia de 1,5% practicată deja prin acord între părţi, privind radiodifuzarea operelor de artă vizuală, completul arbitral a mărit nefondat procentul acestei remuneraţii câtă vreme nu a justificat nicio circumstanţă care să vizeze părţile în arbitraj pe această remuneraţie sau cu privire la modificarea nivelului acestei remuneraţii în raport cu activitatea de radiodifuzare din care provine. Faţă de cele reţinute, văzând şi art. 296 Cod de procedură civilă, în limitele apelurilor formulate, se va respinge cererea de aderare la apel formulată de DACIN SARA ca lipsită de interes juridic, se va respinge ca nefondat apelul declarat de COPYRO, se vor admite apelurile Societăţii Române de Televiziune, S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., S.C. PRO TV - S.A. şi Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, cu privire la procentul cuvenit intimatei VISARTA (pct. 5 din metodologia cuprinsă în hotărârea arbitrală) şi cu privire la baza de calcul al remuneraţiilor stabilite la pct. 5, care se regăseşte în pct. 6 al metodologiei cuprinse în hotărârea arbitrală, arătat de SRTV, nu în pct. 3 invocat de Pro TV, şi se va schimba în parte hotărârea arbitrală, urmând a se stabili ca remuneraţia procentuală privind pe intimata VISARTA înscrisă în tabelul din pct. 5 din metodologie va fi de 1,5 % şi că pct. 6 din metodologie va menţiona că baza de calcul al remuneraţiei procentuale prevăzute la pct. 5 este constituită din veniturile trimestriale brute ale organismelor de televiziune care sunt corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului protejat al COPYRO şi VISARTA, sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad TVA, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare. Se va menţine în rest hotărârea arbitrală, aşa cum s-a arătat mai sus. Văzând şi art. 298 raportat la art. 261 Cod de procedură civilă, PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE: Admite excepţia lipsei de interes a aderării la apel formulată de DACIN-SARA - DREPTURI DE AUTOR ÎN CINEMATOGRAFIE ŞI AUDIOVIZUAL - SOCIETATEA AUTORILOR ROMÂNI DIN AUDIOVIZUAL, cu sediul ales la S.C.A. "Feraru şi Asociaţii" în Bucureşti, sectorul 5, str. Dr. Râureanu nr. 4, et. 1, şi, în consecinţă, respinge cererea de aderare la apel ca lipsită de interes juridic. Respinge ca nefondat apelul declarat de COPYRO - SOCIETATE DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTURILOR DE AUTOR cu sediul în Bucureşti, sectorul 2, str. Paleologu nr. 5A, ap. 3, împotriva Hotărârii arbitrale numărul 4 din 22 martie 2012 pronunţată de către Completul de arbitraj desemnat de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor. Admite apelurile apelantelor Societatea Română de Televiziune cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, Calea Dorobanţilor nr. 191, S.C. ANTENA TV GROUP - S.A., cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, Str. Gârlei nr. 1B; şi cu sediul procesual ales în Bucureşti, sectorul 5, Calea 13 Septembrie nr. 129, bl. T3 A, sc. 1, et. 5, ap. 15, la avocat Mustăciosu Mihai Traian, S.C. SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, bd. Dimitrie Pompeiu, clădirea 20, nr. 9-9A, et. 8, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, str. Intrarea Victor Eftimiu nr. 5-7, et. 9, ap. 58, şi S.C. PRO TV - S.A., cu sedii procesuale alese la cabinet av. Liana Petrovici în Bucureşti, sectorul 2, bd. Pache Protopopescu nr. 25, împotriva Hotărârii arbitrale numărul 4 din 22 martie 2012 pronunţată de către Completul de arbitraj desemnat de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor. Schimbă în parte Hotărârea arbitrală nr. 4 din 22 martie 2012, în sensul că remuneraţia procentuală cuvenită VISARTA cu sediul în Bucureşti, sectorul 5, str. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, conform tabelului din pct. 5 din metodologie este de 1,5 % şi că pct. 6 din metodologie are următorul conţinut: "Baza de calcul al remuneraţiei procentuale prevăzută la pct. 5 este constituită din veniturile trimestriale brute ale organismelor de televiziune care sunt corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului protejat al COPYRO şi VISARTA, fiind proporţională cu ponderea utilizării, în activitatea de radiodifuziune, a repertoriului gestionat colectiv, sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad TVA, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare." Menţine în rest hotărârea arbitrală. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică de la 18 decembrie 2012. PREŞEDINTE, CRINA BIANCA TRĂMÎNDAN Judecător, Maria Dalina Oancea Grefier, Camelia Sandu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
