Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 182 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 182 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 376 din 17 mai 2016

Comenteaza legea


    Daniel Marius Morar     - preşedinte
    Valer Dorneanu          - judecător
    Petre Lăzăroiu          - judecător
    Mona-Maria Pivniceru    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan  - judecător
    Simona Maya Teodoroiu   - judecător
    Tudorel Toader          - judecător
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Societatea "Energobit" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.888/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.463D/2015.
    2. La apelul nominal răspunde avocatul Călin Eugen Bucerzan, cu împuternicire avocaţială la dosar, pentru autoarea excepţiei. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. Precizează că invocă în susţinerea excepţiei şi art. 44 alin. (2) din Constituţie. În acest sens arată că textul de lege criticat instituie excepţii de la plata timbrului de mediu pentru autovehicule, însă lit. e) a art. 8 se referă la autovehicule dobândite prin moştenire. Or, restul excepţiilor prevăzute la art. 8 se referă atât la persoane fizice, cât şi la persoane juridice. Astfel, singura discriminare apare la lit. e) a art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013. În procedura de fuziune prin care se transmite universalitatea de patrimoniu, persoana juridică este în aceeaşi situaţie cu persoana fizică ce dobândeşte autovehiculul prin moştenire, termenul general folosit de legiuitor fiind "succesiunea". Se încalcă astfel proprietatea, care trebuie tratată în mod egal. Mai arată că nu este de acord cu punctul de vedere al Guvernului potrivit căruia excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, sens în care susţine că nu solicită interpretarea textului de lege criticat, ci constatarea că acesta este neconstituţional, instituind discriminări din punctul de vedere al tratamentului fiscal, între o persoană fizică şi o persoană juridică. Mai susţine că se încalcă şi principiul neutralităţii fiscale. În final, susţine că dispoziţiile criticate contravin şi art. 21 din Constituţie, deoarece în practică se resping acţiunile în instanţă formulate de persoanele juridice, având ca obiect scutirea de la plata timbrului de mediu pentru autovehiculele dobândite ca urmare a fuziunii prin absorbţie.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece exceptarea de la plata timbrului de mediu pentru autovehiculele dobândite prin moştenire se face în considerarea transmiterii bunului ca efect al moştenirii, care se deschide prin faptul natural al decesului persoanei în patrimoniul căreia se afla bunul. Or, situaţia persoanelor juridice constituite prin fuziune este diferită, deoarece în cazul lor transmisiunea patrimoniului operează prin acordul de voinţă al persoanelor juridice. De altfel, exceptarea prevăzută de textul de lege criticat este rezultatul voinţei legiuitorului.
    5. Având cuvântul în replică, reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate susţine că nu există în nicio expunere de motive argumentarea diferenţierii între persoanele fizice şi persoanele juridice, sub aspectul invocat, şi că nu există nicio justificare pentru instituirea acestei diferenţe prin lege.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 3 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.888/117/2015, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea "Energobit" - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii prin care reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Administraţia Fondului pentru Mediu şi Instituţia Prefectului Cluj, obligarea ANAF şi a Administraţiei Fondului pentru Mediu la restituirea sumelor achitate cu titlu de timbru de mediu pentru două autovehicule, în temeiul art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, întrucât realizează o discriminare a persoanelor juridice faţă de transmisiunea universală a patrimoniului care operează în cazul persoanelor fizice, restrângând în mod nejustificat câmpul de aplicare al scutirii de la plata timbrului de mediu. Dispoziţiile de lege criticate vizează exclusiv persoanele fizice, acestea fiind scutite de la plata timbrului de mediu în cazul transmisiunii universale care se realizează prin succesiune. Or, susţine autoarea excepţiei, esenţa dispoziţiilor art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 este caracterul de transfer universal, nicidecum calitatea de persoană fizică. Astfel, nu se justifică o scutire de la plata timbrului de mediu în cazul persoanelor fizice şi o obligaţie de plată a timbrului de mediu pentru persoanele juridice, atât timp cât, în esenţă, este vorba despre aceeaşi situaţie, respectiv un transfer universal de patrimoniu, necesar pentru a împiedica lăsarea unui patrimoniu fără titular. Având în vedere intenţia legiuitorului de a scuti de la plata timbrului de mediu transferul universal al patrimoniului care trece de la o persoană la alta, ca urmare a încetării existenţei unei persoane, acelaşi tratament trebuie aplicat atât persoanei fizice, cât şi persoanei juridice. Analizând noţiunile de "moştenire", precum şi "efectele deschiderii succesiunii", se ajunge la concluzia că efectele juridice sunt identice - transmiterea universală a patrimoniului, atât în cazul persoanei fizice în caz de deces, cât şi în cazul persoanei juridice în caz de încetare a existenţei prin procedura fuziunii prin absorbţie. Mai susţine că, prin dispoziţiile de lege criticate, se aplică un tratament juridic diferit unor persoane aflate într-o situaţie juridică identică şi, astfel, inaplicabilitatea art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 faţă de persoana juridică creează o discriminare din punct de vedere fiscal în raport cu persoana fizică. Or, pentru a nu fi în prezenţa unei discriminări din punctul de vedere al tratamentului fiscal între o persoană fizică şi o persoană juridică, cu privire la scutirea de la plata timbrului de mediu, este necesară aplicarea prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 şi în cazul încetării persoanei juridice prin absorbţie.
    8. Mai susţine că se încalcă şi principiul neutralităţii fiscale, reglementat de art. 3 din Codul fiscal, principiu care reprezintă o transpunere în plan fiscal a principiului nediscriminării şi care îşi găseşte aplicare şi prin intermediul art. 27 - "Reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de participare" din Codul fiscal. De asemenea, autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi principiului stabilităţii sistemului fiscal, care subsumează două aspecte: principiul certitudinii impunerii fiscale şi principiul eficientei impuneri fiscale. Mai mult, potrivit Hotărârii din 7 iulie 2011, pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Serkov împotriva Ucrainei, în baza principiului in dubio contra fiscum, orice dubiu asupra existenţei faptului impozabil, asupra naturii acestuia sau asupra normei aplicabile, susceptibilă de interpretări ambigue sau multiple, profită contribuabilului.
    Conform jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, orice legislaţie aplicabilă unui subiect de drept trebuie să fie accesibilă persoanelor implicate, precisă şi previzibilă în aplicarea sa (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109).
    9. În final, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că acolo unde legislaţia naţională oferă interpretări ambigue sau multiple, unor drepturi şi obligaţii ale contribuabililor, remediul cel mai la îndemână pentru autorităţi, pentru a se conforma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, este aplicarea vechiului principiu in dubio contra fiscum, ridicat la rang de drept al omului.
    10. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că textul de lege criticat este constituţional, deoarece nu se poate pune semnul egalităţii între persoana fizică şi persoana juridică, "cele două având regimuri juridice diferite", astfel că se justifică tratamente juridice diferite.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia solicită, în realitate, pe de-o parte, interpretarea normelor de lege în materie, în sensul că de scutirea plăţii timbrului de mediu să beneficieze şi persoanele juridice care se reorganizează prin fuziune prin absorbţie şi, pe de altă parte, modificarea acestor norme, întrucât o asemenea interpretare ar putea fi dată numai în măsura în care textul de lege ar cuprinde o asemenea prevedere.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: "Timbrul nu se plăteşte atunci când autovehiculele sunt: [...] e) dobândite prin moştenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii;".
    16. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    17. Cu privire la susţinerea din şedinţa publică a reprezentantului autoarei excepţiei, în sensul că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 21 şi art. 44 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că această solicitare nu poate fi primită. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...]", iar alin. (4) al aceluiaşi articol prevede că "Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi [...]". Cadrul procesual specific al excepţiei de neconstituţionalitate este, aşadar, cel fixat prin actul de sesizare a Curţii Constituţionale de către instanţa de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia. Or, prin încheierea de sesizare s-a reţinut ca temei constituţional doar art. 16 din Constituţie, fără legătură cu art. 21 şi art. 44 alin. (2) din Constituţie, invocate în şedinţa publică. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, invocarea în faţa Curţii, în cadrul unei excepţii de neconstituţionalitate, a unui alt temei, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare şi nici nu este o dezvoltare a acestuia, are semnificaţia ridicării unei excepţii direct în faţa Curţii, eludându-se astfel prevederile art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992. (A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013). Aşa fiind, Curtea se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum aceasta a fost formulată în faţa instanţei de judecată.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, referitor la principiul egalităţii, consacrat de art. 16 din Constituţie, că, în jurisprudenţa sa, a statuat că acesta "presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice" (Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a reţinut că art. 16 din Constituţie "vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui" (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, şi Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).
    19. Aplicând aceste considerente de principiu la speţa de faţă, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd scutirea de la plata timbrului de mediu pentru autovehiculele dobândite prin moştenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii, ceea ce nu poate constitui o discriminare faţă de persoanele juridice înfiinţate prin fuziune prin absorbţie, cele două categorii de persoane nefiind în aceeaşi situaţie juridică, sub aspectul scopului pentru care legiuitorul a reglementat scutirea de la plata timbrului de mediu pentru autovehicule. Astfel, fuziunea persoanelor juridice este reglementată cu caracter general în Codul civil (art. 234 - "Fuziunea" şi art. 235 - "Efectele fuziunii") şi cu caracter special în Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Fuziunea este operaţiunea prin care se realizează o concentrare a societăţilor, două sau mai multe societăţi se reunesc pentru a forma o societate, şi are ca efect transmiterea patrimoniului societăţilor care îşi încetează existenţa către societatea beneficiară care, astfel, dobândeşte întregul patrimoniu, adică totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au aparţinut societăţilor care şi-au încetat existenţa. Curtea mai reţine că, potrivit art. 239 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, "Fuziunea [...] se hotărăşte de fiecare societate în parte, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăţii." Aşadar, înfiinţarea unei persoane juridice prin fuziune reprezintă un act de voinţă, deliberativ, al asociaţilor, transmiterea întregului patrimoniu hotărându-se de către organele de conducere ale societăţilor care îşi încetează existenţa.
    20. Or, transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă se deschide în momentul decesului acesteia, potrivit art. 954 din Codul civil. Aşadar, legiuitorul a dorit să excepteze de la plata timbrului de mediu autovehiculele dobândite prin moştenire, dată fiind situaţia distinctă a succesiunii persoanelor fizice faţă de alte situaţii, cum este cea din cauza de faţă, referitoare la transmiterea patrimoniului între persoane juridice. Prin urmare, cele două categorii de persoane nu pot fi tratate identic sau similar sub aspectul scutirii de la plata timbrului de mediu pentru autovehicule şi, astfel, susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora persoana juridică ce a luat naştere prin fuziune s-ar afla în aceeaşi situaţie juridică cu persoana fizică moştenitoare, sunt nefondate.
    21. Pe de altă parte, Curtea reţine că instituirea unor scutiri de la plata timbrului de mediu este la latitudinea legiuitorului, care, în considerarea unor situaţii speciale, a prevăzut, la art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, că timbrul de mediu nu se plăteşte atunci când autovehiculele sunt: încadrate în categoria vehiculelor istorice [lit. a)]; acordate instituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate, prin donaţii sau finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică [lit. b)]; transferate cu titlu gratuit de la autorităţi sau instituţii publice altor autorităţi sau instituţii publice [lit. b^1)]; confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi acordate cu titlu gratuit în conformitate cu prevederile legale în vigoare [lit. c)]; destinate competiţiilor sportive, definite conform prevederilor legale în vigoare [lit. d)]; dobândite prin moştenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii [lit. e)]. De altfel, scutirea de la plata timbrului de mediu nu reprezintă un drept fundamental. Astfel, legiuitorul este în măsură să acorde scutiri sau alte facilităţi, fără ca acestea să constituie discriminări de natură a contraveni art. 16 din Constituţie şi, prin urmare, critica de neconstituţionalitate raportată la aceste dispoziţii constituţionale este neîntemeiată.
    22. Cât priveşte invocarea încălcării principiilor din Codul fiscal, Curtea reţine că aceste susţineri nu pot fi primite, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Aşadar, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel cum susţine autoarea excepţiei.
    23. Referitor la invocarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, mai exact a Hotărârii din 7 iulie 2011, pronunţate în Cauza Serkov împotriva Ucrainei, Curtea Constituţională reţine că, aşa cum s-a precizat în paragraful 37 al acestei hotărâri, dispoziţiile de lege din Ucraina referitoare la scopul scutirii de TVA au fost interpretate diferit de către instanţele naţionale, ceea ce a condus la concluzia, menţionată în paragraful 42, că lipsa de previzibilitate şi de claritate a legii referitoare la un aspect fiscal foarte important, ce a produs interpretări divergente ale instanţelor, afectează cerinţa "calităţii legii" prevăzută de Convenţie. Astfel, autorităţile naţionale erau obligate să îşi însuşească interpretarea mai favorabilă pentru plătitorul de taxe (paragraful 43).
    24. Având în vedere aceste considerente, Curtea reţine că în speţa de faţă nu se pune problema unor interpretări divergente ale instanţelor judecătoreşti naţionale, ci textul art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 este clar şi previzibil, în sensul că de scutirea de la plata timbrului de mediu beneficiază persoanele fizice care deţin autovehicule dobândite prin moştenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii.

    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea "Energobit" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.888/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2016.

                             PREŞEDINTE,
                         DANIEL MARIUS MORAR

                          Magistrat-asistent,
                        Ioana Marilena Chiorean

                                 ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 182 din 29 martie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIE nr. 182 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIE nr. 182 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule