Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 18*) din 29 ianuarie 1997 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 10 iulie 1997
-------------
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 164 din 4 iunie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 iulie 1997.
Florin Bucur Vasilescu - preşedinte
Nicolae Popa - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol, pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, invocatã de Petrosanu Ionel, recurent în Dosarul nr. 784/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 15 ianuarie 1997 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi data.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 22 ianuarie 1997, iar apoi la 29 ianuarie 1997, când a adoptat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin încheierea din 4 septembrie 1996, pronunţatã în Dosarul nr. 784/1996, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32 din 18 august 1995 privind timbrul judiciar.
În motivarea exceptiei, recurentul Petrosanu Ionel susţine ca <>Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 "incalca dreptul constituţional la petiţie, care trebuie sa fie gratuit, şi ca Guvernul nu era competent sa emita o reglementare în acest sens".
Exprimandu-şi opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanta suprema apreciazã ca "actul normativ invocat nu contravine prevederilor constituţionale la care s-a fãcut referire, Guvernul fiind abilitat sa emita astfel de ordonanţe prin însãşi Constituţia tarii".
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi al Guvernului, asupra exceptiei invocate.
Cele doua Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise ale pãrţilor, concluziile recurentului şi cele ale procurorului, dispoziţiile ordonanţei atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 3 şi 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizatã.
Asa dupã cum rezulta din motivele exceptiei de neconstituţionalitate, consemnate în încheierea instanţei, autorul exceptiei invoca neconstituţionalitatea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, întrucât prin aceste prevederi se incalca dispoziţiile art. 47 din Constituţie, care garanteazã dreptul de petiţionare. Pe de alta parte, fãrã sa indice un impediment constituţional, considera ca Guvernul nu este competent sa emita o reglementare având ca obiect instituirea timbrului judiciar.
Prin notele scrise depuse la dosarul instanţei, autorul exceptiei de neconstituţionalitate invoca, de asemenea, încãlcarea, prin prevederile respectivei ordonanţe, a dispoziţiilor art. 138 din Constituţie, privind impozitele şi taxele, şi ale art. 16 alin. (2), potrivit cãrora "nimeni nu este mai presus de lege". În fine, se considera ca prin instituirea timbrului judiciar se incalca şi dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Constituţie, care prevãd ca nici o lege nu poate îngrãdi accesul liber la justiţie.
Cercetarea tuturor temeiurilor invocate de autorul exceptiei de neconstituţionalitate conduce la concluzia ca aceasta este nefondata.
Prin <>Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 s-a instituit "timbrul judiciar", care în condiţiile acestei ordonanţe, se aplica acţiunilor, cererilor, actelor şi serviciilor de competenta tuturor instanţelor judecãtoreşti, Ministerul Justiţiei şi instituţiilor subordonate acestui minister, precum şi actelor notariale care se îndeplinesc de cãtre notarii publici. Potrivit art. 9 din aceasta ordonanta, cererile pentru care se datoreazã timbru judiciar nu vor fi primite şi înregistrate, dac nu sunt timbrate corespunzãtor; în cazul nerespectãrii dispoziţiilor ordonanţei, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Astfel cum este reglementat timbrul judiciar, el semnifica o problema de fiscalitate pentru servicii publice. Împreunã cu taxa de timbru, timbrul judiciar semnifica ceea ce s-a numit "impozit pe justiţie".
Atât timbrul judiciar, cat şi taxa de timbru nu sunt contrare prevederilor art. 21 din Constituţie, privind accesul liber la justiţie. Cat priveşte taxa de timbru, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat constant în sensul ca accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea acesteia. Justiţia este un serviciu public al statului, iar costurile sale se suporta de la bugetul de stat, la ale cãrui venituri contribuie toţi cetãţenii. Este echitabil ca o parte dintre cheltuieli sa fie suportatã de cei care recurg la acest serviciu şi aceasta se realizeazã prin plata taxelor de timbru.
În acest sens, urmeazã a se retine considerentele Deciziei nr. 1 din 8 februarie 1994 a Plenului Curţii Constituţionale şi ale Deciziei nr. 7 din 2 martie 1993, rãmasã definitiva, prima publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, iar cea de-a doua, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993. Mai recent, în acelaşi sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 97 din 24 octombrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996.
Pe de alta parte, în considerarea prevederilor art. 274 alin. 1 din Codul de procedura civilã, contribuţia justitiabilului prin avansarea unei pãrţi din cheltuielile pe care le implica serviciul public al justiţiei poate fi recuperatã de la partea care cade în pretenţii, inglobandu-se în cheltuielile de judecata.
Pentru identitate de ratiune, timbrul judiciar nu poate avea o alta semnificatie şi nu poate conduce la alte consecinţe decât cele ale taxei de timbru.
Este de observat, de asemenea, ca art. 21 din Constituţie, prin care se garanteazã accesul liber la justiţie, nu instituie nici o interdicţie cu privire la taxele în justiţie.
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate îşi motiveaza însã susţinerea sa şi pe ideea ca prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 "incalca dreptul constituţional la petiţie, care trebuie sa fie gratuit". Într-adevãr, art. 47 din Constituţie, consacrand dreptul de petiţionare, precizeazã ca exercitarea acestuia "este scutitã de taxa". Numai ca, astfel cum rezulta din chiar reglementarea constituţionalã, accesul la justiţie, care presupune o cerere adresatã instanţei, nu este identic cu dreptul de petiţionare, fiecare dintre aceste drepturi având determinãri specifice şi exclusive. De regula, cererea în justiţie se rezolva în cadrul unei proceduri jurisdicţionale; dimpotriva, petiţia se rezolva, de regula, în cadrul unei proceduri administrative, având o anumitã specificitate de natura necontencioasã.
Se mai susţine, de asemenea, ca "Guvernul nu este competent" sa instituie timbrul judiciar, el putând sa emita, cum precizeazã art. 107 din Constituţie, hotãrâri pentru organizarea executãrii legilor. Astfel se ignora însã faptul ca, în temeiul art. 107 alin. (3) şi al art. 114 din Constituţie, Guvernul poate emite ordonanţe, exceptând domeniul legilor organice. Or, din cuprinsul art. 72 alin. (3) din Constituţie şi al celorlalte reglementãri constituţionale nu rezulta cerinta ca taxele în justiţie, implicit timbrul judiciar, sa fie reglementate prin lege organicã.
Prin notele scrise depuse la dosarul instanţei, autorul exceptiei de neconstituţionalitate evoca şi încãlcarea dispoziţiilor art. 138 din Constituţie. Potrivit alin. (1) al acestui articol, impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat "se stabilesc numai prin lege". Aceste prevederi trebuie însã coroborate cu cele ale art. 114 din Constituţie, privind delegarea legislativã, în sensul cãrora Guvernul poate emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Pe baza textelor constituţionale menţionate nu s-ar putea deci susţine ca Guvernul nu era competent sa emita o ordonanta privind timbrul judiciar. De altfel, este de observat ca <>Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, emisã în temeiul art. 1 lit. b) din Legea nr. 81/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, a fost aprobatã prin Legea nr. 106 din 16 noiembrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995.
În sfârşit, invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "nimeni nu este mai presus de lege", nu are incidenta cu obiectul exceptiei de neconstituţionalitate. Dacã, totuşi, s-ar pãstra în discuţie acest incident de neconstituţionalitate, ar urma sa se observe ca, prin emiterea ordonanţei, Guvernul a acţionat pe baza unei legi de abilitare, precum şi ca, ulterior, ordonanta a fost aprobatã prin lege, asa încât aceasta autoritate nu s-a situat "mai presus de lege".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, invocatã de Petrosanu Ionel în Dosarul nr. 784/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia contencios administrativ.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 29 ianuarie 1997.
PREŞEDINTE,
conf.univ.dr. Florin Bucur
Vasilescu
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
