Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 18 din 24 ianuarie 2002 referitoare la exctptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, art. 85 alin. (1) si ale art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata
Nicolae Popa - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 85 alin. (1) şi ale <>art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Self Pur şi Simplu" S.R.L. în Dosarul nr. 483/2001 al Curţii de Apel Bacau Secţia comercialã şi contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate. Este invocatã Decizia nr. 45/1999 prin care s-a respins o excepţie de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, precizându-se ca nu sunt elemente noi care sa determine schimbarea practicii Curţii Constituţionale. Referitor la prevederile <>art. 85 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, considera ca acestea nu incalca nici o norma constituţionalã. În ceea ce priveşte dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol considera ca excepţia priveşte textul art. 90 alin. (2) din legea menţionatã. Se solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele: Prin Încheierea din 3 aprilie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 483/2001, Curtea de Apel Bacau - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7, art. 85 alin. (1) şi ale <>art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Self Pur şi Simplu" - S.R.L. în dosarul acelei instanţe. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se arata ca prevederile <>art. 7 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, suspendand dreptul asupra cãilor de atac, incalca dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2), referitoare la "Accesul liber la justiţie", proprietarul fiind astfel în imposibilitatea de a-şi apara proprietatea. Se mai arata ca ordonanta criticata modifica o lege organicã, incalcand astfel dispoziţiile art. 72 din Legea fundamentalã. Textul criticat incalca şi dispoziţiile art. 41, precum şi pe cele ale art. 135 din Constituţie, referitoare la proprietate şi la protecţia proprietãţii private. Mai arata ca sunt incalcate dispoziţiile art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare, precum şi ale art. 128 privind folosirea cãilor de atac, ambele din Constituţie. Prevederile art. 81 alin. (1) incalca dispoziţiile constituţionale ale art. 28 privind secretul corespondentei, precum şi pe cele ale art. 30 alin. (2) privind interzicerea cenzurii, ambele din Legea fundamentalã. Textul <>art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, incalca dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creeazã o situaţie favorabilã beneficiarilor de impozite "prin prevederea ca enunturile lor privind creanţele solicitate nu sunt supuse verificãrii, asa cum sunt supuse toate celelalte creanţe potrivit art. 84 din lege". Curtea de Apel Bacau - Secţia comercialã şi contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, arata ca excepţia nu este intemeiata. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata ca potrivit <>art. 7 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, Curtea de apel este instanta de recurs pentru hotãrârile date de judecãtorul-sindic. Se mai arata ca textele criticate nu incalca dispoziţiile constituţionale invocate. În ceea ce priveşte ocrotirea proprietãţii, aceasta se realizeazã prin garanţiile statuate în dispoziţiile constituţionale ale art. 41, în special, şi prin garantarea celorlalte drepturi, în general, aceste deziderate realizandu-se prin accesul liber la justiţie, dar şi prin controlul constituţionalitãţii legilor. Propune respingerea exceptiei ca neîntemeiatã. Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca <>Legea nr. 64/1995 , republicatã, nu este lege organicã. În ceea ce priveşte textele criticate, acestea nu sunt neconstituţionale, iar excepţia a fost ridicatã "numai spre a se întârzia desfãşurarea procedurii". Se considera ca excepţia este neîntemeiatã. Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7, art. 81 alin. (1) şi ale <>art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, texte care au urmãtorul cuprins: - Art. 7: "(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotãrârile date de judecãtorul-sindic, în baza art. 10. (2) Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea pãrţilor urmând a fi facuta prin publicitate, în condiţiile art. 95 din Codul de procedura civilã. (3) Prin derogare de la art. 300 alin. 3 şi 4 din Codul de procedura civilã, hotãrârile judecãtorului-sindic, cu excepţia celei de respingere a contestaţiei debitorului - facuta în temeiul art. 31 alin. (5) -, nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs"; - Art. 81 alin. (1): "Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comercialã, contractele, mãrfurile şi orice alte bunuri mobile aparţinând averii debitorului."; - Art. 90. alin. (2): "Nu vor fi supuse verificãrii creanţele izvorâte din impozite, taxe, amenzi penale sau contravenţionale, datorate bugetului de stat sau celui local şi care sunt supuse legilor specifice". Dispoziţiile constituţionale considerate de autorul exceptiei ca fiind incalcate sunt urmãtoarele: - Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara."; - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."; - Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat. (2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."; - Art. 28: "Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil."; - Art. 30 alin. (2): "Cenzura de orice fel este interzisã."; - Art. 72: "(1) Parlamentul adopta legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. (2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei. (3) Prin lege organicã se reglementeazã: a) sistemul electoral; b) organizarea şi funcţionarea partidelor politice; c) organizarea şi desfãşurarea referendumului; d) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apãrare a tarii; e) regimul stãrii de asediu şi al celei de urgenta; f) infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora; g) acordarea amnistiei sau a graţierii colective; h) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecãtoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi; i) statutul funcţionarilor publici; j) contenciosul administrativ; k) regimul juridic general al proprietãţii şi al moştenirii; l) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele şi protecţia socialã; m) organizarea generalã a învãţãmântului; n) regimul general al cultelor; o) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia localã; p) modul de stabilire a zonei economice exclusive; r) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi organice."; - Art. 128: "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."; - Art. 135: (1) Statul ocroteşte proprietatea. (2) Proprietatea este publica sau privatã. (3) Proprietatea publica aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale. (4) Bogãţiile de orice natura ale subsolului, cãile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorialã, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice. (5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate. (6) Proprietatea privatã este, în condiţiile legii, inviolabilã." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observa ca anterior s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii art. 7 (ca şi asupra celei a <>art. 31 şi 32) din Legea nr. 64/1995 , republicatã (Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999), respingând excepţiile de neconstituţionalitate ridicate. Analizând normele legale criticate în raport cu susţinerile autorului exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea constata ca acesta a indicat greşit cel de-al treilea text, deoarece critica priveşte conţinutul art. 90 alin. (2) şi nu pe cel al <>art. 85 alin. (2), ambele din Legea nr. 64/1995 . De asemenea, Curtea mai constata ca şi indicarea textului art. 81 alin. (1) este gresita, deoarece critica vizeazã dispoziţiile art. 85 alin. (1) din legea menţionatã. Curtea constata ca autorul exceptiei de neconstituţionalitate considera ca prevederile <>art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, contravin Constituţiei prin aceea ca modifica o lege organicã - Codul de procedura civilã. Pe de o parte, prevederile Codului de procedura civilã nu aparţin domeniului legii organice, iar pe de alta parte, şi legile organice pot fi modificate, completate sau abrogate printr-o lege dacã sunt respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la adoptarea legilor organice. Curtea constata ca afirmatia autorului exceptiei de neconstituţionalitate potrivit cãreia <>Legea nr. 64/1995 ar interzice atacarea hotãrârilor tribunalului nu este intemeiata, deoarece art. 7 statorniceste ca pentru toate hotãrârile date de judecãtorul-sindic Curtea de apel va fi instanta de recurs. Asa fiind, nu se poate spune ca accesul la justiţie este limitat şi nici ca dispoziţiile menţionate ar aduce vreo atingere dreptului de proprietate garantat prin art. 41 şi ocrotit prin art. 135, ambele din Constituţie. Curtea mai constata ca obligaţia judecãtorului-sindic, prevãzutã la <>art. 85 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, de a cere sa îi fie predatã corespondenta debitorului are scopul de a evita actele frauduloase din partea acestuia, neputând fi confundata cu violarea secretului corespondentei sau cu cenzurarea acesteia, astfel ca nu se poate vorbi de încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 28 privind secretul corespondentei şi nici ale art. 30 privind interzicerea cenzurii. În fine, Curtea constata ca asa-zisa "scutire de verificare" stabilitã la <>art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 , republicatã, pentru creanţele încasate din impozite, taxe, amenzi penale sau contravenţionale, datorate bugetului de stat sau celui local, nu este, în realitate, o exceptare de la plata acestora, ci aplicarea reglementãrilor specifice din acest domeniu.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 85 alin. (1) şi ale <>art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Self Pur şi Simplu" - S.R.L. în Dosarul nr. 483/2001 al Curţii de Apel Bacau - Secţia comercialã şi contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 ianuarie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu
──────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
