Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 194 alin. (1) lit. e) şi art. 205 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Electric Service Trust" - S.R.L. din Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 4.526/103/2013 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 171D/2014. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 decembrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 56 alin. (2) teza a doua din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, adoptat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, a amânat pronunţarea pentru data de 15 ianuarie 2015, când, pentru aceleaşi motive, a amânat din nou pronunţarea pentru data de 21 ianuarie 2015, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.526/103/2013, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 194 alin. (1) lit. e) şi art. 205 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Comercială "Electric Service Trust" - S.R.L. din Piatra-Neamţ într-o cauză având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, în condiţiile în care la al doilea termen de judecată instanţa a respins proba cu înscrisurile pe care pârâtul dorea să le depună, arătând că acestea ar fi trebuit depuse [în două exemplare] la dosar, odată cu întâmpinarea. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că prevederile art. 205 alin. (2) lit. d) prin raportare la prevederile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a doua din Codul de procedură civilă aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece prin acestea este limitată în timp depunerea înscrisurilor odată cu întâmpinarea. În condiţiile în care o parte a solicitat prin întâmpinare în mod expres proba cu înscrisuri, dar nu a nominalizat şi nu a anexat aceste înscrisuri, instanţa ar trebui să aibă posibilitatea administrării probei oricând pe parcursul procesului, aşa cum făcea şi în temeiul Codului de procedură civilă din 1865. Înscrisurile pot fi depuse în etapa cercetării procesului, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate şi nicidecum în cadrul procedurii de regularizare prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Prevederile art. 254 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă potrivit cărora probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către pârât prin întâmpinare încalcă dispoziţiile art. 24 din Legea fundamentală privind dreptul la apărare, deoarece acestea ar trebui să poată fi propuse şi administrate oricând în cursul judecăţii. 5. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 194 alin. (1) lit. e) şi art. 205 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă. În realitate, din examinarea concluziilor autorului excepţiei, precum şi din circumstanţele în care aceasta a fost ridicată, respectiv respingerea cererii de a depune anumite înscrisuri care nu au fost depuse odată cu întâmpinarea, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 205 alin. (2) lit. d) prin raportare la prevederile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a doua din Codul de procedură civilă, precum şi dispoziţiile art. 254 alin. (1) teza întâi din acelaşi act normativ, care au următorul conţinut: - Art. 194 lit. e) tezele întâi şi a doua din Codul de procedură civilă: "Cererea de chemare în judecată va cuprinde: (...) e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150.[...]". Prevederile art. 150 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, la care fac trimitere dispoziţiile art. 194 lit. e) teza a doua au următorul conţinut: "(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces. (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul." - Art. 205 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă: "Întâmpinarea va cuprinde: (...) d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispoziţiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător." - Art. 254 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă: "Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel." 10. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 205 alin. (2) lit. d) prin raportare la prevederile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a doua din Codul de procedură civilă sub aspectul încălcării prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi a dispoziţiilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea observă că atât pentru cererea de chemare în judecată [art. 194 lit. e)], cât şi pentru întâmpinare [art. 205 alin. (2) lit. d), art. 206 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă] legiuitorul a instituit obligaţia arătării dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Astfel, când dovada se face cu înscrisuri este obligatorie depunerea de copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe fiecare înscris, pentru fiecare exemplar al cererii de chemare în judecată, respectiv întâmpinare. Codul de procedură civilă instituie obligaţia depunerii probelor cu înscrisuri odată cu cererea de chemare în judecată, respectiv întâmpinare, deoarece pe acestea se sprijină fiecare capăt de cerere, respectiv apărare formulată, fiind necesară determinarea concretă a probelor, iar nu o indicare generică a acestora. Fără a se sprijini pe probe individualizate în concret, capetele de cerere sau apărările formulate apar ca simple alegaţii ce urmează a fi probate în faza judecăţii, aspect care ar duce la întârzierea soluţionării cauzei. Curtea observă astfel că, prin obligaţia ce incumbă pârâtului de a depune întâmpinarea însoţită de înscrisurile probatoare, legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. Totodată, legiuitorul a dat eficienţă dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea. Curtea mai observă că momentul depunerii înscrisurilor, probe pe care se sprijină întâmpinarea, nu poate fi lăsat la libera apreciere a pârâtului, deoarece acesta ar avea posibilitatea tergiversării cauzei, ceea ce ar aduce atingere dreptului reclamantului la soluţionarea cauzei într-un termen optim şi previzibil, precum şi dreptului acestuia la apărare. 12. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă prin raportare la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea constată că faptul de a nu propune probele prin întâmpinare atrage o sancţiune procedurală, sancţiune a cărei configurare şi reglementare ţine de opţiunea legiuitorului în virtutea art. 61 alin. (1) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie. Această opţiune nu poate avea însă ca efect atingerea substanţei dreptului, respectiv, în cazul de faţă a dreptului la apărare, privit ca garanţie a dreptului la un proces echitabil. Sancţiunea decăderii impusă de legiuitor urmăreşte un scop legitim, respectiv disciplinarea părţilor, asigurarea celerităţii judecării cauzei, ea este adecvată şi necesară pentru atingerea acestui scop în sensul că posibilitatea indicării dovezilor a fost una efectivă - şi nu iluzorie - în etapa anterioară începerii propriu-zise a judecăţii, pârâtul dispunând de un timp suficient (25 de zile) pentru formularea întâmpinării. În privinţa existenţei unui just echilibru între interesele concurente, respectiv cel de bună administrare a justiţiei, în vederea asigurării unei ordini şi discipline procesuale, pe de o parte, şi exigenţele dreptului la apărare, pe de altă parte, Curtea constată că între acestea nu există un dezechilibru, întrucât sancţiunea procesuală impusă nu este nici excesivă şi nici nerezonabilă, din contră, ea asigură părţilor un cadru procesual stabil, ceea ce determină o previzibilitate sporită în privinţa desfăşurării ulterioare a procesului. Astfel, părţile nu vor putea fi surprinse de folosirea altor dovezi direct în faza de judecată, ceea ce echivalează cu existenţa unui climat de ordine şi de predictibilitate necesar pentru exercitarea în condiţii optime a oricărui drept fundamental. Aşadar, sancţiunea procesuală a decăderii este una proporţională cu scopul legitim urmărit şi nu este de natură a afecta substanţa dreptului la apărare. De altfel, nu se pot absolutiza nici exigenţele dreptului la apărare, acesta trebuind, pe de o parte, să cunoască o reglementare statală corespunzătoare, iar, pe de altă parte, să se integreze în concepţia procesului civil, astfel cum a fost configurat de noua reglementare procesual civilă. 13. În plus, Curtea mai observă că dreptul la apărare al pârâtului este garantat şi de prevederile Codului de procedură civilă, care conferă judecătorului anumite prerogative în temeiul cărora poate administra toate probele necesare soluţionării cauzei, iar părţii, dreptul de a se apăra, chiar şi atunci când a fost decăzută din dreptul de a administra o probă. Astfel, potrivit prevederilor art. 254 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele, dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc. Totodată, potrivit prevederilor art. 263 din Codul de procedură civilă, partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuşi să se apere, discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi a dovezilor părţii potrivnice. 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială "Electric Service Trust" - S.R.L. din Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 4.526/103/2013 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 205 alin. (2) lit. d) prin raportare la prevederile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a doua din Codul de procedură civilă, precum şi dispoziţiile art. 254 alin. (1) teza întâi din acelaşi act normativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Neamţ-Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
