Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 177 din 8 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare
Costica Bulai - preşedinte Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Florentina Balta - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Nord Club Foresta" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curţii de Apel Bacau - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. La apelul nominal, Marian Ionescu, primarul municipiului Suceava, este reprezentat de consilierul juridic Iftimie Paul Daniel. Lipseşte autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Consilierul juridic Iftimie Paul Daniel solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã pentru motivele invocate în fata instanţei judecãtoreşti. Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 23 iulie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 1.368/2002, Curtea de Apel Bacau - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de parata Societatea Comercialã "Nord Club Foresta" S.A. din Suceava într-o cauza ce are ca obiect soluţionarea unei acţiuni formulate, în temeiul <>Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile ulterioare, de primarul municipiului Suceava, Marian Ionescu. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale atacate aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 şi ale art. 24 alin. (1), deoarece instituie un regim discriminatoriu în raporturile procesuale dintre pãrţi, prin acordarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru numai uneia dintre pãrţi. În acest sens arata ca cererea reconvenţionalã, deşi are "caracterul de acţiune în apãrare" şi "decurge din acelaşi raport juridic dedus judecaţii", trebuie timbrata la valoare. Instanta de judecata apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. Astfel, referitor la neconstituţionalitatea textelor de lege criticate în raport cu art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, invocand jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale, apreciazã ca acesta din urma "nu este aplicabil persoanelor juridice fata de care s-a promovat un tratament diferenţiat, numai în cazul în care, regimul juridic diferit s-ar rasfrange asupra cetãţenilor, implicând inegalitatea lor în fata legii şi a autoritãţilor publice". De asemenea, considera ca nu este intemeiata nici critica referitoare la încãlcarea principiului constituţional privind accesul liber la justiţie, consfintit în art. 21 din Constituţie. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii, accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În sfârşit, în ceea ce priveşte încãlcarea art. 24 din Constituţie, referitor la dreptul la apãrare, Guvernul apreciazã ca scutirea de la plata taxei de timbru a instituţiilor publice nu impieteaza cu nimic asupra garantarii dreptului la apãrare al oricãrei persoane fizice sau juridice. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocand jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin <>Ordonanta Guvernului nr. 30/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, aprobatã prin <>Legea nr. 169/2001 . Aceste dispoziţii legale au urmãtoarea redactare: - Art. 10: "Cererile reconventionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxeaza dupã regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale."; - Art. 17: "Sunt scutite de taxa judiciarã de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv cãile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţionalã, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice." În susţinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege autorul exceptiei invoca infrangerea urmãtoarelor prevederi constituţionale: - Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."; - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."; - Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apãrare este garantat." Examinând excepţia, Curtea constata ca, în procesul aflat pe rolul instanţei de judecata, pãrţile sunt o societate comercialã şi un organ al administraţiei publice. Prin Decizia nr. 121 din 27 iunie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, Curtea a statuat ca art. 16 din Constituţie garanteazã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, iar nu egalitatea persoanelor juridice. În ceea ce priveşte susţinerea ca, în cadrul unui anumit litigiu, dacã o parte este scutitã de plata taxei de timbru, atunci şi celelalte pãrţi ar trebui sa fie scutite, Curtea, prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, a reţinut ca diferenţa de tratament se justifica prin inexistenta unor situaţii identice în care s-ar afla pãrţile, simpla calitate de pãrţi în acelaşi proces nefiind de natura sa ducã la alta concluzie. De altfel, pãrţile într-un proces îndeplinesc roluri şi au poziţii diferite. De aceea, partea care introduce o acţiune sau o cerere în instanta trebuie sa achite anticipat taxa de timbru, aceasta urmând sa fie suportatã, la sfârşit, de cel care pierde procesul. O asemenea soluţie este justificatã, deoarece întotdeauna una dintre pãrţi este interesatã în soluţionarea litigiului, iar cealaltã se face vinovata de declanşarea activitãţii judiciare. Ratiunea pentru care anumite autoritãţi publice sunt scutite de plata taxei de timbru este aceea ca acţiunile şi cererile introduse de ele prezintã o strânsã legatura cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. De aceea, nu se poate afirma ca persoanele fizice sau juridice care urmãresc realizarea unor interese proprii, pãrţi în litigiile cu autoritãţile publice prevãzute la <>art. 17 din Legea nr. 146/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se afla în aceeaşi situaţie juridicã. Nici critica referitoare la încãlcarea principiului constituţional referitor la accesul la justiţie nu este intemeiata, deoarece, asa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţionalã, accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecãtoreascã în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, care se realizeazã de cãtre autoritatea judecãtoreascã, este de fapt un serviciu public ale cãrui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. Cu privire la modalitatea de constituire a veniturilor bugetului public naţional, art. 53 alin. (1) din Constituţie prevede: "Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice." În acest sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 87 din 20 martie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001. Faptul ca autorul exceptiei a putut promova cererea reconvenţionalã şi a putut ridica apoi excepţia de neconstituţionalitate probeazã, de altfel, accesul sau liber la justiţie şi dreptul sau la apãrare. Asa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 29 din 22 februarie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 septembrie 2000, instituirea de cãtre legiuitor a unor scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru nu este de natura a aduce atingere dreptului unei pãrţi de a se apara.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Nord Club Foresta" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curţii de Apel Bacau - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 8 mai 2003.
PREŞEDINTE, prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent şef, Doina Suliman
─────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
