Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 10 iunie 2016

Comenteaza legea


    Daniel Marius Morar    - preşedinte
    Valer Dorneanu         - judecător
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mona-Maria Pivniceru   - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Bianca Drăghici        - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Florian Liviu Năstase în Dosarul nr. 5.233/109/2014 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.025D/2015.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Florian Liviu Năstase, personal şi asistat de avocat Daniela Nicoleta Andreescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.033D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 5.165/109/2014 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Florian Liviu Năstase, personal şi asistat de avocat Daniela Nicoleta Andreescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepţiei a transmis precizări în susţinerea admiterii excepţiei de neconstituţionalitate.
    6. Curtea, având în vedere obiectul similar al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.025D/2015 şi nr. 1.033D/2015, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul autorului excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.033D/2015 la Dosarul nr. 1.025D/2015, care este primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând, pe larg, motivele formulate în faţa instanţei de judecată, cuprinse în notele scrise care au însoţit încheierea de sesizare a Curţii, aflate la dosarul cauzei.
    8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Cât priveşte ordinul emis de prefect în cauză, arată că există o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a constatat că autorul excepţiei se află în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. Ca atare, prin emiterea ordinului de către prefect nu se nasc, modifică sau sting raporturi juridice de subordonare între primar şi prefect, ci se constată o încetare de drept, înainte de termen, a mandatului de primar, ca urmare a constatării stării de incompatibilitate.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    9. Prin încheierile din 29 mai 2015 şi 3 iunie 2015, pronunţate în dosarele nr. 5.233/109/2014 şi nr. 5.165/109/2014, Tribunalul Argeş - Secţia civilă şi Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ale art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi ale art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Florian Liviu Năstase, în cauze având ca obiect anularea unui act administrativ (ordin al prefectului prin care s-a stabilit încetarea, înainte de expirarea duratei, a mandatului de primar) şi soluţionarea recursului declarat împotriva Sentinţei nr. 2.231 din 19 decembrie 2014, pronunţate de Tribunalul Argeş - Secţia civilă, într-un dosar privind cererea de suspendare a executării unui act administrativ (ordin al prefectului prin care s-a stabilit încetarea, înainte de expirarea duratei, a mandatului de primar).
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că, deşi, prin art. 123 alin. (4) din Constituţie se stabileşte clar că între prefect şi primar nu există raporturi de subordonare, prin legislaţia subsecventă se stabilesc atribuţii de organ disciplinar pentru prefect, faţă de primar. Se încalcă şi principiul simetriei juridice, de vreme ce se instituie în sarcina prefectului atât atribuţii de organ disciplinar faţă de primar, cât şi de emitere de ordine prin care se eliberează din funcţie un primar înainte de expirarea duratei mandatului pentru care a fost ales. În momentul în care un primar este ales, mandatul său este validat de instanţa judecătorească, în timp ce încetarea mandatului înainte de termen se dispune de prefect, care este reprezentantul Guvernului la nivel local. Astfel, în lipsa unor raporturi de subordonare între primar şi prefect, se pune în discuţie constituţionalitatea acestor norme de lege şi a capacităţii prefectului de a emite acte administrative care se referă la încetarea mandatului de primar, mandat a cărui validare s-a făcut de o instanţă judecătorească.
    11. Realizând un paralelism între funcţia de prefect şi cea de prim-ministru, autorul susţine că acesta din urmă, spre deosebire de prefect, nu este în măsură să dispună încetarea mandatului unui parlamentar, cu atât mai puţin al Preşedintelui Senatului sau al Camerei Deputaţilor, deşi parlamentarii sunt aleşi tot prin vot, ca şi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene. Cu toate acestea, prevederile de lege criticate permit reprezentantului executivului să intervină în încetarea mandatului unui ales local, ceea ce determină apariţia riscului intervenţiei abuzive şi aplicării discreţionare a unor prerogative.
    12. De asemenea, autorul apreciază că, în baza celor trei legi, respectiv Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010 şi Legea nr. 393/2004, prefectul emite ordinul de încetare a mandatului de primar înainte de termen, însă diferă procedura prealabilă şi actele care stau la baza emiterii acestui act administrativ, astfel încât previzibilitatea şi accesibilitatea lui comportă interpretări, iar acest paralelism legislativ creează confuzie.
    13. Tribunalul Argeş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este întemeiată. Astfel, arată că, potrivit art. 123 alin. (4) din Constituţie, între prefect şi primar nu există raporturi de subordonare. În această situaţie, se pune problema capacităţii constituţionale a prefectului de a emite un act administrativ prin care să înceteze mandatul primarului, înainte de expirarea duratei acestuia. De asemenea, apreciază că este încălcat principiul simetriei juridice în sensul că, după alegerea primarului, mandatul său este validat de instanţa judecătorească, în timp ce în cazul încetării înainte de termen a mandatului, acest lucru se face de prefect, care este reprezentantul Guvernului la nivel local.
    14. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată, în esenţă, că dispoziţiile criticate, coroborate, reglementează cadrul general în care aceste demnităţi pot fi exercitate, precum şi procedura de urmat în cazul stabilirii unei situaţii de incompatibilitate (evaluarea rămasă definitivă, prin necontestare sau prin urmarea căilor procedurale contencioase specifice).
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, ale art. 69 alin. (3), (4), (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, şi ale art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. În notele autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii de neconstituţionalitate, sunt menţionate şi dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 393/2004 şi art. 91 din Legea nr. 161/2003. Însă, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că autorul excepţiei critică doar alin. (1) lit. i) al art. 26 din Legea nr. 176/2010, alin. (2) lit. b) din art. 15 şi alin. (1) al art. 16 din Legea nr. 393/2004. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:
    - Art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010: "Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, după caz, organelor de urmărire penală şi celor disciplinare.";
    - Art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010: "Agenţia va comunica raportul de evaluare, după cum urmează: [...]
    i) pentru primari şi preşedinţii consiliilor judeţene - instituţiei prefectului;";
    - Art. 69 alin. (3)-(5) din Legea nr. 215/2001: "(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
    (4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
    (5) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.";
    - Art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004: "Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: [...]
    b) incompatibilitate;";
    - Art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004: "În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului.";
    - Art. 91 din Legea nr. 161/2003: "(1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu cea de ales local.
    (2) În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari.
    (3) Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (4) În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
    (5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.
    (6) În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".
    20. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 120 privind principiile de bază ale administraţiei publice, art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, art. 122 privind consiliul judeţean şi art. 123 alin. (4) potrivit căruia "Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare".
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate stabilesc reguli privind încetarea mandatului de primar, în cazul constatării stării de incompatibilitate. Astfel, în caz de incompatibilitate, mandatul primarului încetează înainte de termen, în temeiul legii, respectiv al art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 şi al art. 69 alin. (2) din Legea nr. 215/2001. În cazul încetării înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată această împrejurare, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004. În acelaşi sens, prevederile art. 69 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 stabilesc că prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului de primar. Corelând prevederile art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 cu ansamblul reglementărilor în materie, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, legiuitorul a stabilit obligaţia Agenţiei Naţionale de Integritate de a comunica prefectului raportul de evaluare, prin care s-a reţinut starea de incompatibilitate a primarului.
    22. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 şi art. 91 alin. (5) din Legea nr. 161/2003, asigurând respectarea liberului acces la justiţie, dau posibilitatea primarului de a contesta ordinul prefectului în faţa instanţei de contencios administrativ.
    23. În aceste condiţii, Curtea constată că normele de lege criticate atribuie prefectului rolul de a "constata", respectiv de "a lua act" de încetarea mandatului de primar, în caz de incompatibilitate. Aşadar, în acest caz, prefectul îndeplineşte, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea asigurării funcţionării autorităţii administraţiei publice, în condiţii de imparţialitate, fără a fi pusă în discuţie crearea unui raport de subordonare între primar şi prefect. Departe de a constitui o încălcare a art. 123 alin. (4) din Constituţie, prevederile de lege criticate dau expresie rolului prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului, de a asigura, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice, astfel cum stabileşte art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008.
    24. Curtea constată că ordinul emis de prefect, în temeiul acestei atribuţii legale, este un act administrativ de autoritate, cu caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi subiective, în sensul că se ia act de o situaţie juridică preexistentă, clarificându-se şi definitivându-se, astfel, raporturi juridice stabilite anterior, prin alte acte juridice. Ca atare, prin crearea acestei atribuţii, raţiunea legiuitorului nu contravine prevederilor constituţionale, întrucât, conform art. 102 alin. (1) din Legea fundamentală, Guvernul exercită conducerea generală a administraţiei publice, iar prefectul este, potrivit art. 123 alin. (2), reprezentantul său pe plan local.
    25. Prin urmare, Curtea constată că atribuţia legală exercitată de prefect, prin emiterea unui asemenea act administrativ, nu este de natură să creeze raporturi de subordonare între prefect şi primar, neafectând prevederile art. 123 alin. (4) din Constituţie, şi nici nu modifică situaţii juridice preexistente, cum este în speţă cea de incompatibilitate, stabilită prin alte acte juridice.
    26. De asemenea, potrivit art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală, "Consiliile locale şi primarii aleşi funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe". Or, dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate reglementează procedura constatării încetării mandatului de primar înainte de termen, ţinându-se cont de toate etapele necesare şi specifice acestui domeniu, şi fără a afecta funcţionarea administraţiei publice locale. În aceste condiţii, din analiza dispoziţiilor legale criticate rezultă că acestea nu conţin norme de natură a conduce la înfrângerea principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
    27. Totodată, în vederea eliminării arbitrariului şi posibilităţii exercitării unei puteri discreţionare, abuzive a prefectului în această materie, prevederile art. 69 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 215/2001 asigură controlul judecătoresc al ordinului prefectului, în deplină concordanţă cu art. 126 alin. (6) din Constituţie şi art. 11 din Carta europeană a autonomiei locale.
    28. În continuare, Curtea nu reţine nici criticile argumentate pe existenţa unui pretins tratament discriminatoriu al primarilor faţă de parlamentari. Parlamentarii sunt reprezentanţii poporului, prin care acesta exercită suveranitatea naţională, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituţie, şi care acţionează în virtutea unui mandat reprezentativ acordat de întreaga naţiune, potrivit art. 69 din Constituţie. În ceea ce priveşte aleşii locali (categorie în care se includ şi primarii), art. 20 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 garantează "libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului alesului local", caracterul reprezentativ al mandatului fiind prestabilit de art. 3 alin. (2) din lege, care prevede că "aleşii locali sunt în serviciul colectivităţii locale". Curtea constată statutul constituţional diferit al celor două categorii de aleşi, fiecare fiind reprezentanţi ai unor autorităţi distincte, respectiv ai autorităţii legiuitoare şi ai celei executive, care funcţionează în baza principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în cadrul democraţiei constituţionale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Prin urmare, Curtea constată că prevederile constituţionale ale art. 16 nu sunt încălcate.
    29. Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate încalcă principiul simetriei juridice, Curtea reţine că, referitor la acest principiu, prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, şi Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, a statuat că "aplicarea acestui principiu în dreptul public, cu atât mai mult în dreptul constituţional, cu deosebire la organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice, nu este posibilă. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă. Astfel, Parlamentul este ales de popor, dar îşi încetează mandatul prin trecerea timpului sau prin dizolvarea de către Preşedintele României, Guvernul este numit de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament, dar este demis în urma votării unei moţiuni de cenzură, ca urmare a demisiei prim-ministrului, ori când acesta îşi pierde drepturile electorale, se află în stare de incompatibilitate etc.; funcţiile publice eligibile sunt deţinute de persoane care le-au obţinut în alegeri şi încetează prin revocare, survenirea unei incompatibilităţi, scurgerea timpului etc". Prin urmare, şi în cazul primarului deţinerea funcţiei este încredinţată persoanei care a câştigat alegerile, iar încetarea mandatului, înainte de termen, are loc ca urmare a constatării stării de incompatibilitate.
    30. În ceea ce priveşte calitatea legii, respectiv claritatea şi previzibilitatea acesteia, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul prevederii legale, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi (a se vedea şi Hotărârea din 28 martie 1990, pronunţată în Cauza Groppera Radio AG şi alţii împotriva Elveţiei, paragraful 68). Instanţa europeană a mai reţinut că, dat fiind principiul generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a remarcat că "una din tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive şi că numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie".
    31. Ca atare, ţinând cont de aceste consideraţii, Curtea constată că cele trei acte normative, respectiv Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010 şi Legea nr. 393/2004, cuprind norme clare, precise şi previzibile, iar aplicarea lor coroborată oferă suficiente repere pentru ca destinatarul acestora - în cazul de faţă, primarul - să înţeleagă sensul lor, putând să îşi adapteze conduita acestora.
    32. În final, Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, prevederile constituţionale ale art. 122, referitoare la consiliul judeţean, nu au nicio relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florian Liviu Năstase în Dosarul nr. 5.233/109/2014 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 5.165/109/2014 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2016.

                            PREŞEDINTE,
                        DANIEL MARIUS MORAR

                        Magistrat-asistent,
                          Bianca Drăghici

                              ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"