Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 174 din 24 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 10 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gâbor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum şi ale <>art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , excepţie ridicatã de Sarolta Gabor în Dosarul nr. 1.970/2004 al Tribunalului Covasna.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã Ministerul Justiţiei, în calitate de parte în proces, a depus la dosar note scrise cu privire la inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele Curţii Constituţionale dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 142D/2005, nr. 143D/2005 şi nr. 151D/2005, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã în faţa Tribunalului Covasna de Liviu Raicea în Dosarul nr. 1.971/2004, de Simona Ghica în Dosarul nr. 1.974/2004 şi de Ana Maria Mândrean în Dosarul nr. 1.982/2004.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
În temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 142D/2005, nr. 143D/2005 şi nr. 151D/2005 la Dosarul nr. 141D/2005, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind inadmisibilã. În acest sens aratã cã dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 au abrogat prevederile <>Legii nr. 50/1996 , care reglementau drepturile salariale ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridicã asimilat acestora. În continuare aratã cã, în cazul în care nu ar fi existat aceastã cauzã de inadmisibilitate, excepţia ar fi fost neîntemeiatã, întrucât drepturile salariale nu constituie un drept fundamental garantat de Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 10 februarie 2005, pronunţate în dosarele nr. 1.970/2004, nr. 1.971/2004, nr. 1.974/2004 şi nr. 1.982/2004, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum si ale <>art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , excepţie ridicatã de Sarolta Gabor, Liviu Raicea, Simona Ghica şi Ana Maria Mândrean, judecãtori, în cauze ce au ca obiect pretenţii pentru drepturi salariale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã, potrivit <>art. 41^1 alin. 2 din Legea nr. 50/1996 , introdus prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 83/2000 , magistraţii şi celelalte categorii de personal salarizat, potrivit acestei legi, pe perioada concediului de odihnã, au dreptul, pe lângã indemnizaţia de concediu, şi la o primã egalã cu indemnizaţia brutã sau cu salariul de bazã brut din luna anterioarã plecãrii în concediu. Acest drept legal nu a fost acordat în practicã datoritã faptului cã aplicarea <>art. 41^1 din Legea nr. 50/1996 a fost suspendatã prin legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 şi 2004. Considerã cã prin dispoziţiile legale criticate a fost restrâns exerciţiul dreptului legal la prima de concediu, fãrã a exista vreuna dintre situaţiile prevãzute de art. 53 din Constituţie, în care, prin lege, se poate restrânge exerciţiul unor drepturi.
Tribunalul Covasna apreciazã cã dispoziţiile legale criticate "nu sunt în contradicţie cu prevederile Legii fundamentale, întrucât în speţã nu este vorba de suspendarea unui drept constituţional, ci a unui drept instituit printr-o lege specialã".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considerã cã, întrucât excepţia de neconstituţionalitate ridicatã nu este motivatã şi în cuprinsul acesteia nu se indicã prevederea sau principiul constituţional pe care dispoziţiile legale indicate l-ar încãlca, aceasta este inadmisibilã.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã priveşte dispoziţii legale temporare, care au fost în vigoare în cursul anilor la care se referã. Întrucât, în conformitate cu prevederile art. 146 din Constituţie şi cu cele ale <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã decide numai asupra unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţã în vigoare, apreciazã cã excepţia este inadmisibilã. Invocã în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv <>Decizia nr. 61/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 23 aprilie 2002, şi <>Decizia nr. 283/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 29 septembrie 2004.
Avocatul Poporului apreciazã cã, potrivit principiului anualitãţii bugetului de stat, care este de naturã constituţionalã, în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea fundamentalã, textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare, astfel încât în cauzã sunt incidente dispoziţiile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . Invocã în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 21/2003, nr. 61/2002 şi nr. 283/2004, şi considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este inadmisibilã.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001, cele ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 29 noiembrie 2002, precum şi cele ale <>art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003, dispoziţii prin care s-a suspendat, succesiv pânã la 31 decembrie 2004, acordarea primelor de concediu pentru toate categoriile de personal pentru care acest drept a fost prevãzut în legi speciale.
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 53 din Constituţie, care au urmãtorul conţinut: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este inadmisibilã şi, în consecinţã, urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele considerente:
Dispoziţiile legale criticate prin excepţia de neconstituţionalitate nu mai sunt în vigoare, având în vedere cã legile bugetului de stat sunt anuale, în conformitate cu prevederile art. 138 din Constituţie.
Prin <>art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 347/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, au fost expres abrogate dispoziţiile referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor şi personalului de specialitate juridicã asimilat acestora, din <>Legea nr. 50/1996 .
În aceastã situaţie legile bugetului de stat pe anii 2003, 2004 şi 2005 nu au preluat dispoziţia privind suspendarea dreptului la prima de concediu pentru magistraţi, întrucât acest drept nu mai era prevãzut în favoarea magistraţilor. Nemaifiind în vigoare nici dispoziţia legalã care a prevãzut dreptul şi nici dispoziţiile referitoare la suspendarea dreptului respectiv, excepţia apare ca fiind inadmisibilã în sensul prevederilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare [...]."
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale <>art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum şi ale <>art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , excepţie ridicatã în faţa Tribunalului Covasna de Sarolta Gabor în Dosarul nr. 1.970/2004, de Liviu Raicea în Dosarul nr. 1.971/2004, de Simona Ghica în Dosarul nr. 1.974/2004 şi de Ana Maria Mândrean în Dosarul nr. 1.982/2004.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
