Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 171 din 19 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 21 mai 2015
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Viorel Constantin, Constantin Ciulin, Gheorghe-Cristinel Ciulin, Vasilică Ciulin, Marian Ciulin, Petrică Ciulin, Alin-Valentin Mănăilă, Mihai Aurelian Toader, Răzvan Cristian Voinea, Cristina Ramona Voinea, Ionuţ-Flavius Voinea, Felicia Tudor, Margareta Oprea, Felix Apostol, Aurelia-Monica Apostol, Elena Simona Voican, Ioan Laurenţiu Voican, Maria Cristina Bolintineanu şi Cornel Amalie în Dosarul nr. 176/114/2014 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.047D/2014.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepţiei, prin apărător ales, au depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.576 din 7 decembrie 2011. Arată că principiul egalităţii vizează drepturi fundamentale, iar, pe de altă parte, acordarea beneficiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 se face în funcţie de titlul deţinut.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 14 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 176/114/2014, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Viorel Constantin şi alţii în cadrul soluţionării apelului declarat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a respins acţiunea privind plata indemnizaţiei prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 pentru anul 2012.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece au suspendat pentru anul 2012 plata indemnizaţiei prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 pentru urmaşii eroilor din Revoluţia din 1989, în timp ce pentru urmaşii celor decedaţi în urma revoltei muncitoreşti de la Braşov din noiembrie 1987 nu a fost suspendată plata acestei indemnizaţii, încălcându-se astfel instituirea unui tratament egal în faţa legii. În susţinerea acestei critici de neconstituţionalitate invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele Stubbing şi alţii împotriva Regatului Unit din 22 octombrie 1996, Fredin împotriva Suediei din 18 februarie 1991, Hoffman împotriva Austriei din 23 iunie 1993, Spadea şi Scalabrino împotriva Italiei din 28 septembrie 1995 şi Thlimmenos împotriva Greciei din 6 aprilie 2000.
7. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, intenţia legiuitorului nefiind aceea de a crea o discriminare între urmaşii eroilor din 1989 şi urmaşii celor decedaţi în urma revoltei muncitoreşti de la Braşov din 1987, pentru aceste categorii de persoane aplicându-se norme legale diferite.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
9. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 şi nr. 244 din 29 aprilie 2014.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, dispoziţii introduse prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, având următorul conţinut: "Art. II
Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Art. 18
În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
13. Deşi dispoziţiile de lege supuse examinării au avut aplicabilitate doar în cursul anul 2012, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011 (prin care Curtea a statuat că "sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare"), Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că aceste dispoziţii îşi produc efecte în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, cauză ce are ca obiect soluţionarea cererii de acordare a indemnizaţiei prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 pentru anul 2012.
14. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile prin care în anul 2012 s-a suspendat plata indemnizaţiilor lunare reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate raportat la art. 16 din Constituţie, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012 (pronunţată în cadrul controlului a priori de constituţionalitate), sau prin Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013 (pronunţată în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate). Curtea a reţinut că fiecare titlu acordat are în vedere un nivel de implicare şi contribuţie diferit, precum şi consecinţe diferite suportate de participanţii la Revoluţia română din 1989. Astfel, persoanele care se încadrează în una dintre aceste categorii ale legii se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de persoanele având un alt titlu potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificaţia încălcării principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.
16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
17. Referitor la susţinerea privind discriminarea între urmaşii eroilor din Revoluţia din 1989 şi urmaşii celor decedaţi în urma revoltei muncitoreşti de la Braşov din noiembrie 1987, deoarece acestora din urmă nu le-ar fi fost suspendată plata indemnizaţiei prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, aşa cum reiese din încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, autorii excepţiei au calitatea de urmaşi ai eroilor-martiri ai Revoluţiei din Decembrie 1989 şi sunt beneficiari ai indemnizaţiei prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 [lege care prevedea, în forma în vigoare în anul 2012, mai multe tipuri de indemnizaţii lunare, şi anume: indemnizaţiile lunare reparatorii, reglementate art. 4 alin. (2)-(4), indemnizaţiile de îngrijire acordate lunar marilor mutilaţi şi persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, reglementate de art. 4 alin. (5), şi indemnizaţiile lunare adăugate la pensia pentru limită de vârstă, reglementate de art. 5 alin. (1) lit. m) ]. Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, beneficiau de o indemnizaţie reparatorie lunară, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului: persoanele care au obţinut titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor. Cu privire la urmaşii celor decedaţi în Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, Curtea reţine că, deşi iniţial Legea nr. 341/2004 se referea doar la Revoluţia din Decembrie 1989, aceasta a fost completată, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 15 februarie 2008, aprobată prin Legea nr. 184/2009, cu capitolul II (art. 18-24), intitulat "Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987", fiind completat în consecinţă şi titlul Legii nr. 341/2004. Potrivit art. 21 alin. (3) din aceasta, în forma în vigoare în anul 2012, urmaşii persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 - soţul supravieţuitor, copiii şi părinţii celui decedat - beneficiau de drepturile prevăzute la art. 5 alin. (1) din lege. Aşadar, dispoziţiile de lege criticate, care prevăd că în anul 2012 nu se acordă indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, nu instituie diferenţe de tratament între cele două categorii de urmaşi, astfel cum susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate, ci se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, şi anume persoanelor care au obţinut titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor, nefiind încălcate, aşadar, prevederile art. 16 din Constituţie.
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Constantin, Constantin Ciulin, Gheorghe-Cristinel Ciulin, Vasilică Ciulin, Marian Ciulin, Petrică Ciulin, Alin-Valentin Mănăilă, Mihai Aurelian Toader, Răzvan Cristian Voinea, Cristina Ramona Voinea, Ionuţ-Flavius Voinea, Felicia Tudor, Margareta Oprea, Felix Apostol, Aurelia-Monica Apostol, Elena Simona Voican, Ioan Laurenţiu Voican, Maria Cristina Bolintineanu şi Cornel Amalie în Dosarul nr. 176/114/2014 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
