Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 17 din 12 ianuarie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, precum si a prevederilor art. 1436 din Codul civil    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 17 din 12 ianuarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, precum si a prevederilor art. 1436 din Codul civil

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 5 februarie 2010
DECIZIE nr. 17 din 12 ianuarie 2010
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, precum şi a prevederilor <>art. 1436 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 5 februarie 2010

Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, precum şi a prevederilor <>art. 1436 din Codul civil , excepţie ridicatã de Ştefan Moţoc şi Ana Moţoc în Dosarul nr. 11.213/300/2008 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 11.213/300/2008, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, precum şi a prevederilor <>art. 1436 din Codul civil . Excepţia a fost ridicatã de Ştefan Moţoc şi Ana Moţoc într-o cauzã civilã având ca obiect o acţiune de evacuare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prevederile art. 1436 din Codul civil încalcã drepturile unei categorii de chiriaşi care au dobândit drepturi locative în temeiul <>Legii nr. 5/1973 , a <>Legii nr. 17/1994 şi, ulterior, în temeiul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , discriminându-i în raport cu proprietarii cãrora statul le-a restituit imobilele, în temeiul <>Legii nr. 10/2001 . Totodatã, aratã cã prevederile de lege criticate nu sunt accesibile şi previzibile. În acest sens, fac referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele Sunday Times contra Regatului Unit, 1979, şi Rotaru contra României, 2000.
Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 241/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, având urmãtorul conţinut: "Contractele de închiriere prelungite sau reînnoite în temeiul <>Legii nr. 17/1994 , pentru suprafeţele cu destinaţia de locuinţe, proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, se prelungesc, la cererea chiriaşilor, pentru o perioadã de 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã."
Totodatã, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile <>art. 1436 din Codul civil , cu urmãtorul conţinut: "Locaţiunea fãcutã pentru un timp determinat înceteazã de la sine cu trecerea termenului, fãrã sã fie trebuinţã de o prealabilã înştiinţare.
Dacã contractul a fost fãrã termen, concediul trebuie sã se dea de la o parte la alta, observându-se termenele defipte de obiceiul locului."
Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale <>art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale <>art. 26 alin. (1) referitoare la viaţa intimã, familialã şi privatã. De asemenea, invocã şi dispoziţiile <>art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru urmãtoarele considerente:
I. Prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , în ansamblu, au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin <>Decizia nr. 582 din 20 mai 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 21 iulie 2008, <>Decizia nr. 88 din 4 mai 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, şi <>Decizia nr. 97 din 18 mai 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 19 octombrie 2000, Curtea statuând în sensul constituţionalitãţii acestora.
Astfel, Curtea a decis cã mãsurile de protecţie a chiriaşilor instituite prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 îşi au temeiul constituţional în prevederile <>art. 47 alin. (1) şi în cele ale <>art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie , finalitatea acestei ordonanţe fiind aceea de a reglementa raporturile dintre chiriaşi şi proprietari, de a oferi soluţii juridice situaţiilor litigioase, asigurându-se posibilitatea pentru proprietar de a-şi exercita atributele dreptului sãu de proprietate şi, în acelaşi timp, protecţia chiriaşilor împotriva unor eventuale abuzuri.
În ceea ce priveşte susţinerea contrarietãţii <>art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 raportat la dispoziţiile <>art. 16 din Constituţie, Curtea reţine cã prin Decizia nr. 761 din 18 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, şi <>Decizia nr. 157 din 22 aprilie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 12 iunie 2003, a statuat cã instituirea de regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvãri diferite nu poate fi apreciatã drept o încãlcare a principiului egalitãţii în faţa legii.
Totodatã, Curtea a reţinut în <>Decizia nr. 617 din 28 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, cã prevederile legale criticate nu aduc atingere nici dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrucât autorii au beneficiat de toate garanţiile procesuale în soluţionarea acţiunii în evacuare formulatã în contradictoriu cu aceştia, existând totodatã unele exigenţe rezonabile fãrã a cãror satisfacere chiriaşul nu ar putea fi obligat sã elibereze locuinţa.
Atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate sunt valabile şi în cauza de faţã, neexistând temeiuri pentru modificarea jurisprudenţei Curţii în aceastã materie.
II. Cât priveşte <>art. 1436 din Codul civil , Curtea reţine cã acesta reglementeazã o cauzã de încetare a contractului de locaţiune şi anume prin ajungerea la termen, reglementând raportul dintre locator şi locatar (chiriaş), şi nu încalcã dreptul persoanei la viaţa privatã, de vreme ce contractul de locaţiune este un contract consensual încheiat pe un anumit termen, stabilit exclusiv prin voinţa pãrţilor. Acest text de lege reprezintã dreptul comun în materie de locaţiune, normã de la care pãrţile pot deroga şi de la care legiuitorul poate institui excepţii. O astfel de excepţie o reprezintã şi prevederile <>art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 ce reglementeazã o mãsurã de ocrotire pentru anumite categorii de chiriaşi.
În fine, faţã de susţinerile autorilor excepţiei privind jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate şi previzibilitate ale normelor juridice, Curtea constatã cã aceeaşi instanţã europeanã a statuat, de exemplu prin hotãrârea pronunţatã în Cauza Rekvenyi contra Ungariei, 1999, cã previzibilitatea consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolutã, întrucât, oricât de doritã ar fi aceasta, ea ar da naştere la o rigiditate excesivã a reglementãrii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, precum şi a prevederilor <>art. 1436 din Codul civil , excepţie ridicatã de Ştefan Moţoc şi Ana Moţoc în Dosarul nr. 11.213/300/2008 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 ianuarie 2010.

PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

-------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016