Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 168 din 8 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si art. 2 alin. (1) lit. a), p) si r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 13 aprilie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât stabilesc dreptul oricãrei persoane care "se considerã" vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, sã se adreseze instanţei de contencios administrativ, drept ce contravine dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Constituţie, care prevãd cã, pentru introducerea unei acţiuni în contencios administrativ, persoana vãtãmatã trebuie "sã demonstreze" încãlcarea de cãtre o autoritate publicã a unui drept al sãu sau a unui interes legitim. Dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Constituţie au rezervat acţiunea în contencios administrativ numai persoanei vãtãmate într-un drept al sãu, iar vãtãmarea unui interes legitim public reprezintã o atingere adusã unei colectivitãţi, iar nu unei persoane determinate. De altfel, în acest sens sunt invocate şi prevederile art. 21 alin. (1) din Constituţie, care garanteazã dreptul oricãrei persoane de a-şi apãra drepturile, interesele şi libertãţile sale legitime.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece acestea instituie posibilitatea oricãrei persoane vãtãmate într-un drept al sãu ori într-un interes legitim de cãtre o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri, de recunoaştere a dreptului pretins sau interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã, interesul legitim putând fi atât privat, cât şi public. Potrivit art. 52 alin. (2) din Constituţie, condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului persoanei vãtãmate de o autoritate publicã se stabilesc prin lege organicã, iar <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, lege organicã în materie, preia la art. 1 alin. (1) dispoziţiile constituţionale. Prin urmare, criticile sunt neîntemeiate.
Totodatã, apreciazã cã definirea de cãtre legiuitor a noţiunilor "persoanã vãtãmatã", "interes legitim privat" şi "interes legitim public" nu este de naturã sã încalce dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit cãreia aceasta nu se poate substitui legiuitorului în adãugarea unor noi prevederi de lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.
Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 1 (Subiectele de sesizare a instanţei):
"(1) Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.";
- Art. 2 (Semnificaţia unor termeni):
"(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) persoanã vãtãmatã - orice persoanã titularã a unui drept ori a unui interes legitim, vãtãmatã de o autoritate publicã printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vãtãmate şi grupul de persoane fizice, fãrã personalitate juridicã, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocã vãtãmarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate; [...]
p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumitã conduitã, în considerarea realizãrii unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat;
r) interes legitim public - interesul care vizeazã ordinea de drept şi democraţia constituţionalã, garantarea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetãţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autoritãţilor publice;".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vãtãmate într-un drept al sãu ori într-un interes legitim de o autoritate publicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Art. 52 alin. (1) din Constituţie consacrã dreptul fundamental al celui vãtãmat într-un drept al sãu ori într-un interes legitim de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins ori a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei, drept ce reprezintã o garanţie a apãrãrii cetãţenilor faţã de abuzurile autoritãţilor publice şi a accesului liber la justiţie. Totodatã, aceastã normã din Legea fundamentalã reprezintã baza constituţionalã a contenciosului administrativ, reglementat prin <>Legea nr. 554/2004.
Curtea constatã cã prevederile art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ reitereazã dispoziţiile constituţionale menţionate, astfel încât critica de neconstituţionalitate a acestora este neîntemeiatã.
Totodatã, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ definesc noţiunile de "persoanã vãtãmatã", "interes legitim privat" şi "interes legitim public", fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului persoanei vãtãmate de o autoritate publicã se stabilesc prin lege organicã. Or, <>Legea nr. 554/2004 - lege organicã ce reglementeazã materia contenciosului administrativ - stabileşte şi defineşte condiţiile în care se poate exercita dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã.
În final, Curtea observã cã şi celelalte susţineri ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, deoarece instanţa de contencios administrativ, soluţionând litigiul, va putea, dupã caz, sã admitã acţiunea şi sã anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sã oblige autoritatea publicã sã emitã un act administrativ, sã elibereze un alt înscris ori sã efectueze o anumitã operaţiune administrativã sau sã respingã acţiunea în contencios administrativ.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
