Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 168 din 20 martie 2014  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 168 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 357 din 15 mai 2014

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 645/122/2013 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 678 D/2013.
    La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal. Se constată lipsa celeilalte părţi.
    Procedura de citare este legal îndeplinită.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a acesteia, arătând că asistenţii judiciari nu sunt necesari în compunerea completelor pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, aceştia fiind, totodată, lipsiţi de imparţialitate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că textul criticat nu încalcă normele constituţionale invocate de autorul excepţiei.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 26 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 645/122/2013, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Viorel Vonica într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recalculare a pensiei.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul criticat, prin includerea în compunerea completului pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale a doi asistenţi judiciari, care nu au calitate de magistraţi, creează o situaţie discriminatorie, de natură a încălca dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, inechitabilă pentru persoanele astfel judecate, în raport cu părţile din cauzele penale cu obiect diferit, care sunt judecate de complete formate exclusiv din judecători. Se arată că, pentru acest motiv, dispoziţiile art. 55 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 304/2004 contravin şi prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.
    Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, votul asistenţilor judiciari care participă la soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale este unul consultativ, textul criticat nu încalcă normele constituţionale invocate de autorul excepţiei.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 304/2004 se aplică tuturor persoanelor care au calitatea de părţi în cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, motiv pentru care nu poate fi reţinută încălcarea prin aceste dispoziţii legale a prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 1 alin. (3) din Constituţie. Se subliniază faptul că principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, preluat la art. 7 din Legea nr. 304/2004, presupune acordarea unui tratament juridic egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine însă că autorul acesteia critică, în realitate, prevederile art. 55 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, care au următorul cuprins: "Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari."
    Se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul român şi ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, prin Decizia nr. 37 din 19 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 27 februarie 2006, şi Decizia nr. 655 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că asistenţii judiciari nu au decât un rol consultativ, util judecăţii în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părţilor în litigiu, soluţionarea cauzelor deduse judecăţii fiind hotărâtă de judecători. Curtea a arătat că, în Hotărârea din 23 aprilie 1987 pronunţată în Cauza Ettl şi alţii împotriva Austriei, paragrafele 38-40, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alături de magistraţii de profesie, la soluţionarea unor categorii de litigii, nu contravine principiului independenţei şi imparţialităţii instanţei, prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea a constatat că instanţa europeană a reţinut, prin aceeaşi hotărâre, că statele membre ale Consiliului Europei oferă multiple exemple de complete de judecată la care participă, pe lângă magistraţi, şi persoane specializate în anumite domenii, persoane ale căror cunoştinţe sunt necesare pentru soluţionarea acelor litigii.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 645/122/2013 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 martie 2014.


                 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                       AUGUSTIN ZEGREAN

                      Magistrat-asistent,
                     Cristina Teodora Pop
                          _________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016