Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 167 din 8 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedura civila si ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 3 mai 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedurã civilã şi ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Felix IT" - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Comercialã "Farmexim" - S.A din Bucureşti în Dosarul nr. 23.645/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 23.645/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedurã civilã şi ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Felix IT" - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Comercialã "Farmexim" - S.A. din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã cã ordonanţa preşedinţialã reprezintã o procedurã specialã în care, fãrã a prejudeca fondul pricinii, instanţa de judecatã poate dispune mãsuri vremelnice, în situaţia în care existã motive care sã justifice urgenţa unor astfel de mãsuri. Prin interdicţia impusã de lege instanţei învestite cu soluţionarea ordonanţei de a nu face aprecieri asupra fondului cauzei, asupra situaţiei de fapt şi asupra dreptului dedus judecãţii, se aduce atingere prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 24, art. 44, art. 45, art. 53 şi art. 124 din Legea fundamentalã.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 581 din Codul de procedurã civilã şi ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.
Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 581 din Codul de procedurã civilã: "Instanţa va putea sã ordone mãsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru pãstrarea unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlãturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executãri.
Cererea de ordonanţã preşedinţialã se va introduce la instanţa competentã sã se pronunţe asupra fondului dreptului.
Ordonanţa va putea fi datã şi fãrã citarea pãrţilor şi chiar atunci când existã judecatã asupra fondului. Judecata se face de urgenţã şi cu precãdere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
Ordonanţa este vremelnicã şi executorie. Instanţa va putea hotãrî ca executarea sã se facã fãrã somaţie sau fãrã trecerea unui termen.";
- Art. 133 din Legea nr. 31/1990: "(1) Odatã cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţã preşedinţialã, suspendarea executãrii hotãrârii atacate.
(2) Preşedintele, încuviinţând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauţiune.
(3) Împotriva ordonanţei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronunţare."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã, art. 45 referitoare la libertatea economicã, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 124 referitoare la înfãptuirea justiţiei. De asemenea, autorii excepţiei au invocat prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã, în numeroase cauze, s-a pronunţat asupra textelor de lege criticate, stabilind cã acestea sunt constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 426 din 10 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 11 iunie 2007, Curtea a reţinut cã dispoziţiile criticate instituie o procedurã specialã potrivit cãreia instanţa de judecatã poate dispune, prin ordonanţã preşedinţialã, luarea unor mãsuri cu caracter vremelnic a cãror urgenţã este justificatã de necesitatea evitãrii prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Totodatã, Curtea a constatat cã prin procedura de urgenţã instituitã de art. 581 din Codul de procedurã civilã nu numai cã nu se aduce vreo îngrãdire dreptului persoanei la apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivã, se creeazã posibilitatea pentru cel vãtãmat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei în cazuri grabnice, pentru pãstrarea unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlãturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executãri.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 din Legea nr. 31/1990, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 209 din 14 aprilie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 22 iunie 2005, a statuat cã dispoziţiile art. 133 din Legea nr. 31/1990 sunt norme de procedurã a cãror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, de competenţa autoritãţii legiuitoare. De asemenea, prin Decizia nr. 107 din 14 februarie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 10 aprilie 2006, Curtea a reţinut cã prin procedura reglementatã de art. 133 din Legea nr. 31/1990 este posibilã, în calea de atac a recursului, şi examinarea ordonanţei de suspendare atât sub aspectul legalitãţii, cât şi al temeiniciei.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedurã civilã şi ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Felix IT" - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Comercialã "Farmexim" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.645/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
