Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea "Pro Serv" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 16/113/2015/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.374D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că accesul liber la justiţie nu este încălcat, soluţia legislativă fiind justificată prin degrevarea judecătorilor sindici de un număr semnificativ de dosare. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 16/113/2015/a1, Curtea de Apel Galaţi - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea "Pro Serv" - S.R.L. din Brăila într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind procedura insolvenţei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât reprezintă o discriminare, instituirea unui prag limită pentru creanţa de la care se poate solicita deschiderea procedurii insolvenţei îngrădind dreptul constituţional de acces liber la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie. 6. De asemenea, această valoare-prag aplicabilă şi debitorului a fost stabilită fără a fi corelată cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care sancţionează cu atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului societăţii, care cu rea-credinţă nu face demersurile necesare pentru deschiderea procedurii insolvenţei societăţii care a fost declarată insolvabilă. 7. Curtea de Apel Galaţi - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Instanţa arată că norma legală criticată contravine principiului accesului liber la justiţie. Instanţa afirmă că soluţia legislativă este una nou-- introdusă prin Legea nr. 85/2014, necunoscută în legislaţia anterioară. Prin excluderea profesioniştilor ale căror datorii nu depăşesc suma de 40.000 de lei de la posibilitatea de a se pune sub protecţia legii insolvenţei, fără a le acorda niciun alt mecanism alternativ de protecţie (de acces la o instanţă), se ajunge la negarea exerciţiul acestor drepturi procesuale, fără o justificare rezonabilă. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că procedura insolvenţei este o procedură specială, aplicabilă unei situaţii dificile prin care trece la un moment dat o persoană fizică sau juridică, profesionist în sensul art. 3 din Codul civil. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun. Stabilirea acestor reglementări constituie atributul exclusiv al legiuitorului [art. 126 alin. (2) din Constituţie]. Legiuitorul a stabilit un cuantum minim al creanţelor pentru a evita declanşarea unor proceduri de insolvenţă în care cheltuielile de administrare a procedurii să fie mai mari decât cuantumul sumelor datorate. Guvernul apreciază că acest cuantum de 40.000 lei este rezonabil. Scopul unei proceduri de insolvenţă este plata datoriilor şi redresarea debitorului într-un mod organizat printr-o procedură colectivă, nu creşterea pasivului debitorului prin cheltuieli de procedură. 10. Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21, se arată că accesul liber la justiţie, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituţie, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţe generale proprii unui stat de drept. 11. Pe de altă parte, legea permite debitorului aflat în dificultate financiară să solicite deschiderea unei proceduri de concordat preventiv. Soluţia aleasă de legiuitor este clară ca redactare. Aceste dispoziţii se aplică tuturor debitorilor şi creditorilor aflaţi în situaţii similare. De asemenea, stabilirea unei valori-prag este necesară şi proporţională cu scopul unei proceduri de insolvenţă. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile au următoarele semnificaţii: [...] 72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat." 15. Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au fost modificate prin Legea nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 11 decembrie 2015. Dispoziţiile legale criticate au fost preluate într-o formă identică în art. 5 alin. (1) din legea modificată. Practic, la art. 5 din Legea nr. 85/2014 a mai fost adăugat alineatul 2. În aceste condiţii, fiind vorba de o chestiune de tehnică legislativă şi având în vedere că dispoziţiile legale criticate au rămas neschimbate, Curtea va proceda la analiza sa ţinând cont de noua numerotare şi va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. 16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate mai rezultă faptul că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a înţeles să se raporteze şi la dispoziţiile art. 16 privind egalitatea în faţa legii din Constituţia României. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că o soluţie legislativă similară a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici asemănătoare. Critica din dosarul de faţă se referă la faptul că legea impune şi debitorului îndeplinirea condiţiei valorii-prag pentru a se putea pune la adăpostul procedurii insolvenţei. 18. Astfel, prin Decizia nr. 333 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, în ceea ce priveşte critica art. 3 pct.12 din Legea nr. 85/2006, având în vedere jurisprudenţa sa anterioară în materie, Curtea a stabilit că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situaţii deosebite. O situaţie deosebită o reprezintă şi starea de insolvenţă cauzată de culpa debitorului constând în neplata unei creanţe certe, lichide şi exigibile, având un anumit cuantum, într-un termen de 90 de zile şi care, sub imperiul celerităţii specifice soluţionării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în acelaşi timp, valorificarea cu eficienţă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor. De asemenea, prin Decizia nr. 583 din 5 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 18 august 2011, Curtea a statuat că acest mod de reglementare este în acord cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi, care, după cum s-a statuat în numeroase rânduri în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu presupune omogenitate, astfel încât situaţii diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat. 19. Mai mult, prin Decizia nr. 55 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Curtea a statuat, referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21, că o atare critică este lipsită de temei, întrucât accesul liber la justiţie, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituţie, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţele generale proprii unui stat de drept. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 21. Curtea mai reţine că debitorul aflat în dificultate financiară poate solicita, în urma îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, deschiderea unei proceduri de concordat preventiv, soluţia legislativă criticată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apărând ca fiind proporţională cu scopul urmărit. 22. În ceea ce priveşte criticile referitoare la aşa-zisa necorelare dintre dispoziţiile legale criticate şi cele ale prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Curtea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (a se vedea Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011). 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea "Pro Serv" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 16/113/2015/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 martie 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae ----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
