Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 166 din 28 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 282 din 29 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, excepţie ridicatã de Emanoil Merluţ în Dosarul nr. 1.707/2004 al Judecãtoriei Marghita.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 981 D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 120/2004 , excepţie ridicatã de Vasile Roibu în Dosarul nr. 1.202/2005 al Tribunalului Neamţ - Secţia penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã Vasile Roibu a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicitã judecarea în lipsã.
Curtea, având în vedere conţinutul excepţiilor de neconstituţionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 863 D/2005 şi nr. 981 D/2005, pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 981 D/2005 la Dosarul nr. 863 D/2005, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, apreciind cã prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 octombrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.707/2004, şi prin Încheierea din 6 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.202/2005, Judecãtoria Marghita şi Tribunalul Neamţ - Secţia penalã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32, respectiv <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, excepţie ridicatã de Emanoil Merluţ şi, respectiv, de Vasile Roibu în dosarele menţionate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Emanoil Merluţ susţine cã incriminarea, prin ordonanţã de Guvern, a faptei de tãiere de arbori fãrã drept, precum şi stabilirea unor criterii - care fac parte din conţinutul constitutiv al infracţiunii - lãsate la aprecierea unei autoritãţi administrative contravin flagrant principiului legalitãţii, precum şi principiului constituţional potrivit cãruia în materie de infracţiuni şi pedepse se reglementeazã prin lege organicã. Faptul cã textul de lege criticat prevede un criteriu "variabil şi instabil" de determinare a caracterului penal al faptei stabilit, aproape exclusiv, pe criterii administrative, contravine, în opinia autorului excepţiei, unicitãţii, imparţialitãţii şi egalitãţii justiţiei.
Vasile Roibu, care criticã prevederile <>art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , în redactarea datã ca urmare a modificãrii acestui act normativ prin <>Legea nr. 120/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 6 mai 2004, considerã cã acest text de lege creeazã un regim discriminator între autorii infracţiunilor silvice, în raport de calitatea pe care o au, de proprietari ai fondurilor forestiere sau de persoane strãine de proprietate. Astfel, în timp ce fapta de tãiere, distrugere sau scoatere din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional sau din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia, sãvârşitã de proprietari sau deţinãtori, constituie, în condiţiile legii, infracţiune, aceeaşi faptã, sãvârşitã de alte persoane decât cele douã categorii menţionate, nu este incriminatã penal.
Judecãtoria Marghita apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã determinarea preţului mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se realizeazã în baza unor criterii obiective şi legale, cu înlãturarea oricãror elemente subiective sau discreţionare ce ar putea duce la încãlcarea principiului legalitãţii incriminãrii.
Tribunalul Neamţ - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, pentru aceleaşi motive relevate de autorul excepţiei. În plus, pentru aceleaşi considerente, instanţa de judecatã apeciazã cã textul de lege criticat încalcã şi prevederile art. 44 alin. (2) din Legea fundamentalã, privind ocrotirea şi garantarea egalã a proprietãţii private, indiferent de titular. Totodatã, se apreciazã cã "petentului-recurent i-a fost încãlcat şi accesul liber la justiţie".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
Avocatul Poporului, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate formulatã în Dosarul nr. 1.707/2004 al Judecãtoriei Marghita este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate ridicatã de Vasile Roibu în Dosarul nr. 1.202/2005 al Tribunalului Neamţ - Secţia penalã, considerã cã este inadmisibilã, întrucât, ca urmare a modificãrii textului de lege criticat prin <>Legea nr. 183/2005 , critica de neconstituţionalitate a rãmas fãrã obiect.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã cei doi autori criticã acelaşi text de lege, însã în redactãri diferite, rezultate ca urmare a modificãrilor succesive pe care acesta l-a suferit. Astfel, Emanoil Merluţ criticã dispoziţiile <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având urmãtoarea redactare:
- Art. 32: "(1)Tãierea, distrugerea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional sau din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, de cãtre proprietari, deţinãtori sau de cãtre oricare altã persoanã, dacã valoarea arborilor, puieţilor sau lãstarilor este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior sau dacã valoarea este sub aceastã limitã, dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin douã ori în interval de 2 ani, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendã.
(2) Dacã valoarea arborilor, puieţilor sau lãstarilor tãiaţi, distruşi sau scoşi din rãdãcinã este de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Când valoarea arborilor, puieţilor sau lãstarilor tãiaţi, distruşi ori scoşi din rãdãcinã este de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Maximul pedepselor prevãzute la alin. (1)-(3) se majoreazã cu 3 ani în cazul în care faptele au fost sãvârşite în urmãtoarele împrejurãri:
a) de douã sau mai multe persoane împreunã;
b) de o persoanã având asupra sa o armã sau substanţe chimice periculoase;
c) în timpul nopţii;
d) în arii forestiere protejate.
(5)Tentativa se pedepseşte."
Vasile Roibu criticã art. 32 alin. (1) din acelaşi act normativ, însã în redactarea rezultatã ca urmare a modificãrii <>Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 , republicatã, prin <>Legea nr. 120/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 6 mai 2004, potrivit cãreia "(1) Tãierea, distrugerea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional sau din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia, de cãtre proprietari sau deţinãtori, dacã valoarea arborilor, puieţilor sau lãstarilor este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior sau dacã valoarea este sub aceastã limitã, dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin douã ori în interval de doi ani, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendã."
Dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate sunt cuprinse în art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organicã a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executãrii acestora şi în art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.
Examinând excepţia astfel cum a fost formulatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. Contrar susţinerilor autorului excepţiei Emanoil Merluţ, incriminarea faptei constând în tãierea, distrugerea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional sau din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia este realizatã prin lege organicã. Astfel, reglementarea infracţiunii prevãzute de textul de lege criticat a fost introdusã prin <>Legea nr. 141/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 iulie 1999, lege organicã care a aprobat <>Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 . Chiar dacã preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior este stabilit de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, aceastã determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organicã (<>Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, care, potrivit <>art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , completeazã prevederile referitoare la infracţiunile din textul ordonanţei), iar evaluarea pagubelor are la bazã criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la <>Legea nr. 81/1993 , referitoare la evaluarea pagubelor cauzate prin tãierea, scoaterea din rãdãcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieţilor sau lãstarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii sau infracţiuni). Aşadar determinarea preţului mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se realizeazã în baza unor criterii obiective şi legale, cu înlãturarea oricãror elemente subiective sau discreţionare ce ar putea duce la încãlcarea principiului legalitãţii incriminãrii.
Curtea constatã cã este neîntemeiatã şi critica aceluiaşi text legal în raport de normele constituţionale cuprinse în art. 124 privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, întrucât nu autoritatea administrativã este cea care hotãrãşte asupra încadrãrii juridice a faptei incriminate de <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , ci instanţa de judecatã, în concordanţã cu prerogativele sale constituţionale.
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 , în raport de dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h), şi faţã de aceleaşi critici ca şi în cazul excepţiei de faţã. În acest sens este <>Decizia nr. 132 din 18 martie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 7 aprilie 2004, a cãrei soluţie de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cât şi considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile şi în prezenta cauzã.
II. În ceea ce priveşte criticile formulate de Vasile Roibu, Curtea constatã cã, anterior sesizãrii sale cu excepţia de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate au fost modificate prin <>Legea nr. 183/2005 pentru modificarea alin. (1) al <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 20 iunie 2005, iar textul de lege, în noua sa redactare, sancţioneazã fapta constând în tãierea, distrugerea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional sau din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, sãvârşitã atât de proprietari, deţinãtori, cât şi de oricare altã persoanã. Ca urmare, nu mai subzistã distincţia între autorii infracţiunilor silvice, în raport de calitatea pe care o au, de proprietari sau terţe persoane, care a determinat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, şi, prin urmare, nici obiectul criticii de neconstituţionalitate formulate în cauzã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, excepţie ridicatã de Emanoil Merluţ în Dosarul nr. 1.707/2004 al Judecãtoriei Marghita şi de Vasile Roibu în Dosarul nr. 1.202/2005 al Tribunalului Neamţ - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
