Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 165 din 26 septembrie 2000  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 165 din 26 septembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 1 noiembrie 2000
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Mariana Trofimescu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilã, excepţie ridicatã de Mirela Popa în Dosarul nr. 3.021/1999 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde, pentru Mirela Popa, avocat Bettinio Diamant. Lipsesc Societatea Comercialã "Izi Bar" - S.R.L. din Covasna, Societatea Comercialã "Mirion" - S.R.L. şi Ioan Pridon. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, avocatul partii prezente solicita admiterea exceptiei şi declararea ca neconstituţionale a dispoziţiilor ordonanţei. În sustinere arata ca asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 Curtea Constituţionalã s-a pronunţat, respingând excepţia, dar aceasta nu înseamnã ca o excepţie de neconstituţionalitate respinsã nu mai poate fi reiterata ulterior de cãtre alte pãrţi şi pentru alte temeiuri, deoarece textul de lege atacat nu a fost declarat neconstitutional. În continuare precizeazã ca dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privitoare la nemotivarea hotãrârilor judecãtoreşti aduc restrangere dreptului la apãrare.
Precizeazã, de asemenea, ca ordonanta incalca textul art. 31 din Constituţie, deoarece procesul între pãrţi se referã la un interes public.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arãtând ca dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea Constituţionalã pronunţându-se constant în sensul constituţionalitãţii acestui act normativ. De asemenea, arata ca nu se poate susţine ca sunt neconstituţionale dispoziţiile din ordonanta care prevãd ca instanţele nu mai sunt obligate sa îşi motiveze hotãrârile decât dacã impotriva acestora se exercita o cale de atac, deoarece nici o dispoziţie constituţionalã nu statueazã o asemenea obligaţie pentru instanţe.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 3.021/1999, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 , excepţie ridicatã de Mirela Popa.
În motivarea exceptiei autorul acesteia susţine ca <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 este neconstitutionala, întrucât, pe de o parte, modifica o lege organicã, asa cum este Codul de procedura civilã, iar pe de alta parte, dispoziţiile acestei ordonanţe, nefiind încã aprobate prin lege de cãtre Parlament, pot fi considerate "perimate" şi, în consecinta, trebuie declarate neconstituţionale. În opinia autoarei exceptiei de neconstituţionalitate acest lucru ar contraveni prevederilor art. 114 şi ale art. 58 alin. (1) din Constituţie. Se mai susţine, de asemenea, ca dispoziţiile acestei ordonanţe, referitoare la nemotivarea hotãrârilor pronunţate în fond şi în apel, în cazul în care acestea nu au fost atacate, contravin prevederilor art. 126 privind caracterul public al dezbaterilor, ale art. 31 alin. (1) şi (2) privind dreptul la informaţie, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 47 privind dreptul la petiţionare din Legea fundamentalã, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Exprimandu-şi opinia, instanta judecãtoreascã considera excepţia ca fiind intemeiata pentru urmãtoarele motive:
- <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 nu a fost aprobatã de Parlament, "fiind omisa modalitatea de investire cu puteri excepţionale a unui act normativ";
- nici un act normativ nu poate intra în vigoare fãrã a fi aprobat de Parlament;
- nu a existat o stare exceptionala care sa justifice modificarea unor dispoziţii procedurale pe calea unei ordonanţe de urgenta;
- ordonanta neaprobata de Parlament nu poate avea decât un caracter tranzitoriu;
- prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 s-au adoptat unele mãsuri care pot avea efecte negative. Astfel, nemotivarea hotãrârii în cazul hotãrârilor neatacate poate aduce prejudicii partii interesate.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã excepţia ca fiind neîntemeiatã, precizând ca asupra constituţionalitãţii prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 61/1999, statuand ca dispoziţiile acestei ordonanţe sunt constituţionale. Considerarea dispoziţiilor Codului de procedura civilã ca fiind de resortul legii organice ar echivala cu o completare a Constituţiei, care reglementeazã expres şi limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi. În ceea ce priveşte "perimarea" ordonanţelor de urgenta neaprobate de Parlament, se precizeazã ca nu exista nici o dispoziţie constituţionalã care sa stabileascã un anumit termen pentru dezbaterea şi aprobarea ordonanţelor de cãtre Parlament.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi ca este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate având un conţinut identic cu cea ridicatã în cauza de fata. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 61 din 20 aprilie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, şi prin Decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 28 martie 2000, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 . În aceste decizii s-a reţinut ca:
- în reglementarea data de Constituţia României, calificarea legilor ca fiind organice se face expres prin textele constituţionale, iar nu pe cale de interpretare. Art. 72 alin. (3) din Constituţie prevede majoritatea domeniilor care sunt supuse reglementãrii prin lege organicã. Atât în acest text, cat şi în celelalte articole ale Constituţiei, în care se specifica necesitatea adoptãrii de legi organice, nu se prevede ca procedura civilã este supusã reglementãrii prin asemenea legi;
- motivarea sau nemotivarea hotãrârilor nu are nici o înrâurire asupra respectãrii principiului publicitãţii şedinţelor de judecata, consacrat în art. 126 din Constituţie, care prevede: "Şedinţele de judecata sunt publice, afarã de cazurile prevãzute de lege." Acest principiu vizeazã timpul şi locul desfãşurãrii şedinţelor de judecata, iar nu şi documentele întocmite în timpul acestora. Consemnarea dezbaterilor, formele şi modalitãţile acesteia sunt probleme de procedura, care, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, sunt stabilite de lege;
- înlãturarea obligaţiei de a motiva hotãrârile, dacã acestea nu sunt atacate cu apel sau cu recurs, nu ingradeste în nici un fel exerciţiul dreptului de acces la informaţii de interes public şi, prin urmare, nu incalca prevederile art. 31 alin. (1) din Constituţie, care prevede: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrãdit." Datele ce rezulta din dosarele aflate în curs de judecata la instanţe nu sunt, în general, destinate publicitãţii, dar soluţiile pronunţate pot fi aduse la cunostinta publica prin orice mijloace legale. Toate pãrţile procesului, indiferent de calitatea lor, au acces nelimitat la actele dosarului;
- necomunicarea motivarii hotãrârilor neatacate cu apel sau cu recurs nu ingradeste accesul liber la justiţie şi nu contravine prevederilor art. 21 din Constituţie, potrivit cãrora: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept." Toate pãrţile procesului iau cunostinta de modul de soluţionare a acestuia şi îşi pot exprima nemultumirea fata de soluţia instanţei de judecata prin exercitarea cãilor de atac. Partea nemultumita, luând cunostinta de hotãrârea pronunţatã, o poate ataca cu apel sau cu recurs în termenul legal, dupã care i se comunica şi considerentele hotãrârii, pe baza cãrora poate motiva propriul apel sau recurs, combatand motivele avute în vedere de instanta;
- dispoziţiile ordonanţei nu contravin nici art. 47 alin. (1) din Constituţie, care prevede: "Cetãţenii au dreptul sa se adreseze autoritãţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor." Dreptul la petiţionare al cetãţenilor şi soluţionarea petitiilor de cãtre autoritãţile publice constituie un domeniu diferit şi o procedura de urmat aparte fata de cererile adresate justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor legitime ale persoanei; aceasta procedura specifica de soluţionare a litigiilor de cãtre instanţele de judecata corespunde diferitelor grade de jurisdicţie şi faze ale judecaţii.
Considerentele şi soluţia din deciziile citate sunt valabile şi în cauza de fata, neintervenind nici un element nou care sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului exceptiei privind faptul ca dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 ar contraveni prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Curtea urmeazã sa observe ca aceasta nu poate fi primitã. Art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, singurul text aplicabil în speta, garanteazã fiecãrei persoane dreptul de a sesiza o instanta judecãtoreascã în vederea soluţionãrii plangerilor privind drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil. Dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 , care conţin unele norme de modificare şi completare a Codului de procedura civilã referitoare la motivarea hotãrârilor judecãtoreşti, la cererea şi termenul de apel, la motivarea şi comunicarea apelului ori recursului, nu ingradesc dreptul persoanei de a se adresa instanţelor de judecata competente, în cazul în care le sunt incalcate drepturile. Potrivit dispoziţiilor acestei ordonanţe, pãrţile în proces, nemultumite de soluţia instanţei de judecata, pot exercita cãile de atac, motivele apelului sau ale recursului urmând sa fie redactate dupã motivarea sentinţei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilã, excepţie ridicatã de Mirela Popa în Dosarul nr. 3.021/1999 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 26 septembrie 2000.

PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru

Magistrat-asistent,
Maria Bratu

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016