Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 165 din 25 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 237 din 14 aprilie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Liliana Dorina Brad în Dosarul nr. 6.100/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecãtori.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 iulie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 6.100/1/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecãtori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Liliana Dorina Brad în cadrul soluţionãrii unui recurs declarat împotriva hotãrârii Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecãtori prin care s-a admis acţiunea disciplinarã formulatã împotriva sa şi s-a dispus aplicarea sancţiunii mutãrii disciplinare pe o perioadã de 3 luni.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate încalcã accesul liber la justiţie, deoarece procedura pe care o instituie nu prevede cãi de atac împotriva hotãrârii judecãtoreşti prin care se soluţioneazã contestaţia unui magistrat împotriva sancţiunii ce i se aplicã de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de instanţã disciplinarã. Astfel, hotãrârea atacatã reprezintã un simplu act administrativ (întrucât Consiliul Superior al Magistraturii este un organ administrativ), iar nu o hotãrâre judecãtoreascã susceptibilã de a fi atacatã cu recurs. Aşa fiind, ar trebui sã existe o procedurã specificã dublului grad de jurisdicţie, potrivit dreptului comun în materia contenciosului administrativ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecãtori şi-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu urmãtorul cuprins: "Împotriva hotãrârilor prevãzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionãrii recursului aparţine Completului de 9 judecãtori al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecãtori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecãtorul sancţionat disciplinar."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 126 alin. (6) privind controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice, art. 129 privind cãile de atac şi art. 134 alin. (3) privind hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii emise în materie disciplinarã, precum şi în art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, hotãrârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinarã se pot ataca cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 9 judecãtori al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie. Aceste dispoziţii de lege reprezintã o reiterare a prevederilor constituţionale ale art. 134 alin. (3), potrivit cãrora hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinarã pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodatã, potrivit dispoziţiilor alin. (2) al aceleiaşi norme constituţionale, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţã de judecatã, prin secţiile sale, în domeniul rãspunderii disciplinare a judecãtorilor şi procurorilor. Prin urmare, legea sa organicã - <>Legea nr. 317/2004 - stabileşte procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare în secţiunea a 4-a "Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul rãspunderii disciplinare a magistraţilor" din cap. IV "Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii", în conformitate cu dispoziţiile constituţionale menţionate.
Aşadar, avându-se în vedere cã dispoziţiile de lege criticate prevãd o cale de atac împotriva hotãrârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinarã, nu se poate susţine cã acestea încalcã accesul liber la justiţie, consacrat prin art. 21 din Constituţie. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti, deci şi reglementarea cãilor de atac, sunt de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã. Reglementãrile internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate cãile de atac prevãzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 126 alin. (6) din Constituţie referitoare la controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice, Curtea constatã cã nu ne aflãm în situaţiile prevãzute de ipoteza acestei norme constituţionale, deoarece, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 433 din 21 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.267 din 29 decembrie 2004, hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii emise în materie disciplinarã au caracter jurisdicţional, spre deosebire de celelalte hotãrâri ale aceluiaşi Consiliu, care, prin natura lor, sunt acte juridice cu caracter administrativ, supuse controlului judecãtoresc.
Având în vedere toate aceste argumente, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi din actele internaţionale invocate de cãtre autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Liliana Dorina Brad în Dosarul nr. 6.100/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecãtori.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 februarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
