Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal, ridicatã de Levent Mujdaba, Romulus Florian Buncea şi Viorel Scandu în Dosarul nr. 422/1999 al Tribunalului Constanta - Secţia penalã.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arãtând ca textul de lege criticat a mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate al Curţii, iar prin deciziile nr. 148 din 27 octombrie 1998 şi nr. 78 din 20 mai 1999 s-a constatat concordanta sa cu prevederile legii fundamentale, respingandu-se excepţia. Solicita respingerea exceptiei, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa modifice jurisprudenta Curţii, dispoziţiile art. 146 din Codul penal nefiind contrare Constituţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 aprilie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 422/1999, Tribunalul Constanta - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal, raportate la art. 209 alin. 3 din acelaşi cod, excepţie ridicatã de Levent Mujdaba, Florian Romulus Buncea şi Viorel Scandu.
În motivarea exceptiei se susţine ca dispoziţiile art. 146 din Codul penal incalca prevederile art. 123 alin. (2) din Constituţie, privitoare la înfãptuirea justiţiei, întrucât stabilirea unui criteriu valoric fix pentru aprecierea gravitatii consecinţelor, în cazul infracţiunilor contra patrimoniului, limiteazã libertatea de apreciere a judecãtorului. Totodatã, se arata ca textul criticat introduce în locul stabilitatii legii un element variabil şi relativ, datoritã devalorizarii monedei naţionale. Autorii exceptiei considera ca dispoziţiile art. 146 din Codul penal creeazã un arbitrariu inadmisibil şi îl obliga pe judecãtor sa se supunã fãrã drept de apreciere.
Exprimandu-şi opinia asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, instanta o considera intemeiata, sustinand ca judecãtorul nu are posibilitatea de apreciere a "consecinţelor deosebit de grave" raportat şi la alte criterii şi, fiind dovedit ca prejudiciul produs depãşeşte 50.000.000 lei, este obligat sa constate automat existenta acestor consecinţe deosebit de grave şi sa aplice pedeapsa prevãzutã de lege, care este închisoarea de la 10 la 20 de ani. Instanta apreciazã ca nu este obiectiv criteriul valoric, deoarece prejudiciul de peste 50.000.000 lei nu poate sa însemne întotdeauna o consecinta deosebit de grava în raport cu cifra de afaceri a persoanei juridice pagubite. Pe de alta parte, prin devalorizarea leului, suma de 50.000.000 lei, stabilitã în 1996 şi introdusã în lege, are drept corespondent actual o suma de 5 ori mai mica şi, din aceasta cauza, pedepsele pentru faptele care produc consecinţe deosebit de grave au devenit necorespunzãtoare.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca "prin reglementarea unor criterii în art. 146 din Codul penal, cu ajutorul cãrora instanţele judecãtoreşti pot stabili gravitatea unei infracţiuni contra patrimoniului, nu se aduce atingere principiului consacrat în art. 123 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia <<Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii>>, întrucât referirea la lege din cuprinsul dispoziţiei constituţionale priveşte inclusiv legea penalã, în ansamblul dispoziţiilor sale, printre care se numara şi art. 146 din Codul penal." Totodatã Guvernul considera ca actualul criteriu de evaluare a consecinţelor deosebit de grave cauzate prin infracţiunile contra patrimoniului ar trebui sa fie reapreciat, fata de noile realitati economice.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al <>art. 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 146 din Codul penal, care au urmãtorul cuprins: "Prin <<consecinţe deosebit de grave>> se înţelege o paguba materialã mai mare de 50.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitãţii, cauzatã unei autoritãţi publice sau oricãreia dintre unitãţile la care se referã art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice."
Autorii exceptiei considera ca limita de 50.000.000 lei, care determina unul dintre intelesurile expresiei "consecinţe deosebit de grave", nu mai justifica un regim sanctionator sever, în condiţiile economice actuale şi ale ratei inflaţiei, incalcand totodatã şi prevederile constituţionale cuprinse în art. 123 alin. (2), "întrucât ingradesc libertatea de apreciere a judecãtorului şi constituie un arbitrariu inadmisibil".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile art. 146 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 123 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii". În mod evident, independenta judecãtorilor nu este în afarã legii, cãreia, conform dispoziţiei constituţionale, trebuie sa i se supunã şi pe care trebuie sa o aplice. Numai în aceste limite judecãtorul are libertatea de apreciere, iar nu în afarã legii. Or, referirea la "lege" priveşte inclusiv legea penalã, în ansamblul dispoziţiilor sale, printre care se afla şi art. 146 din Codul penal.
În art. 146 din Codul penal legiuitorul a prevãzut doua criterii pentru stabilirea gravitatii consecinţelor produse prin infracţiunile contra patrimoniului. Un prim criteriu îl constituie valoarea pagubei materiale produse, iar cel de al doilea este reprezentat de gravitatea perturbarii activitãţii cauzate unei autoritãţi publice, uneia dintre unitãţile la care se referã art. 145 sau altei persoane juridice ori fizice. Prin reglementarea acestor criterii legiuitorul nu a adus nici o atingere principiului constituţional al independentei judecãtorilor, consacrat în art. 123 alin. (2) din legea fundamentalã.
Textul de lege criticat (art. 146 din Codul penal) a mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate al Curţii, raportat însã la prevederile art. 16 din legea fundamentalã. Prin deciziile nr. 148 din 27 octombrie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 9 martie 1999, şi nr. 78 din 20 mai 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 6 iulie 1999, Curtea Constituţionalã a respins excepţiile de neconstituţionalitate având ca obiect acest text de lege, constatând ca, deşi limita de 50.000.000 lei nu mai reprezintã o valoare constanta în raport cu care se impune un regim sanctionator mai sever, totuşi modificarea conţinutului unei norme juridice, prin schimbarea condiţiilor impuse de aceasta, este de competenta exclusiva a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a tarii, conform art. 58 alin. (1) din Constituţie. Conform art. 144 lit. c) din Constituţie şi <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã verifica, în cadrul controlului de constitutionalitate a legilor, doar conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale.
Întrucât în cauza nu au intervenit elemente noi care sa determine o schimbare a acestei jurisprudente, pentru considerentele expuse, care îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauza, Curtea urmeazã sa pronunţe aceeaşi soluţie.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal, excepţie ridicatã de Levent Mujdaba, Florian Romulus Buncea şi Viorel Scandu în Dosarul nr. 422/1999 al Tribunalului Constanta - Secţia penalã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 21 octombrie 1999.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Marioara Prodan
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
