Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 163 din 28 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 272 din 24 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Viorel Gãzdac şi Iuliana Voichiţa Gãzdac în Dosarul nr. 4.303/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 892D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens invocã Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.495/2011.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia civilã nr. 127/A/2011 din 3 mai 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 4.303/111/2010, Tribunalul Bihor - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Viorel Gãzdac şi Iuliana Voichiţa Gãzdac într-o cauzã ce are ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile criticate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate reglementeazã un nou caz de revizuire şi sunt contrare principiului neretroactivitãţii legii civile înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie, în mãsura în care acest caz de revizuire se aplicã şi hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în materie civilã rãmase definitive ori irevocabile anterior intrãrii în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã.
Tribunalul Bihor - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 322 pct. 9 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut:
"Revizuirea unei hotãrâri rãmase definitivã în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotãrâri datã de o instanţã de recurs atunci când evocã fondul, se poate cere în urmãtoarele cazuri:
[...] 9. dacã Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a constatat o încãlcare a drepturilor sau libertãţilor fundamentale datoratã unei hotãrâri judecãtoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încãlcãri continuã sã se producã şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotãrârii pronunţate."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitãţii legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 1.495 din 15 noiembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 23 ianuarie 2012, rãspunzând unei critici identice formulate de aceiaşi autori ai excepţiei, dar în faţa altei instanţe de judecatã, a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã formula redacţionalã a textului legal dedus controlului nu oferã temei criticii, întrucât nu conţine în sine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, textul urmând a-şi gãsi aplicarea exclusiv de la data intrãrii în vigoare a ordonanţei modificatoare.
Cât priveşte determinarea situaţiilor juridice care rãmân supuse vechii reglementãri, precum şi a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti.
În legãturã cu principiul neretroactivitãţii legilor, Curtea a constatat cã, potrivit acestui principiu, o lege devine obligatorie numai dupã publicarea ei în Monitorul Oficial al României, ea rãmânând în vigoare pânã la apariţia unei alte legi, care o abrogã în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouã modificã starea legalã anterioarã cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacã s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptãrii noii legi, care trebuie sã respecte suveranitatea legii anterioare. A decide cã, prin dispoziţiile sale, legea nouã ar putea desfiinţa sau modifica situaţii juridice anterioare, existente ca o consecinţã a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna sã se încalce principiul constituţional al neretroactivitãţii legii civile. Însã legea nouã este aplicabilã de îndatã tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge dupã intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate dupã abrogarea legii vechi.
Raportând cele arãtate cu titlu principial la norma dedusã controlului, Curtea a constatat cã aceasta îşi limiteazã incidenţa exclusiv la hotãrârile judecãtoreşti pronunţate în materie civilã rãmase definitive ori irevocabile ulterior intrãrii în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, aşadar integrate domeniului sãu temporal de aplicare legitim, ceea ce impune concluzia cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Viorel Gãzdac şi Iuliana Voichiţa Gãzdac în Dosarul nr. 4.303/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 februarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
