Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 162 din 17 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 27 mai 2015
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule şi ale Legii nr. 37/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, excepţie ridicată de Gheorghe Gherman în Dosarul nr. 751/40/2014 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 830D/2014.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
4. Prin Încheierea din 3 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 751/40/2014, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule şi ale Legii nr. 37/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, excepţie ridicată de Gheorghe Gherman într-o cauză având ca obiect restituire taxă poluare.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 executivul şi-a depăşit atribuţiile şi a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât textul actului normativ nu a fost pus în acord cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).
6. Consideră că dispoziţiile de lege criticate instituie o discriminare între posesorii de autovehicule, precizând că timbrul de mediu nu era discriminatoriu dacă era o taxă justificată prin principiul "poluatorul plăteşte", care să se aplice tuturor vehiculelor, inclusiv celor deja înmatriculate.
7. Arată că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 nu a fost identificată vreo situaţie cu caracter extraordinar şi timbrul de mediu, având în vedere că are caracterul unei taxe, trebuia reglementat printr-o lege.
8. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 13 lit. c) din Legea nr. 24/2000 şi art. 110 din TFUE, susţine că principiul "poluatorul plăteşte" nu este aplicabil, întrucât, în realitate, taxa de mediu nu se calculează exclusiv în funcţie de emisia de CO(2), ci are în vedere mai multe elemente, printre care şi capacitatea cilindrică a autovehiculului.
9. În final, arată că prin modul în care este alcătuită formula de calcul sunt în continuare protejate autovehiculele produse în România şi autovehiculele cu o vechime mai mare de 14 ani.
10. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia, apreciază că legiuitorul este cel care poate stabili cuantumul timbrului de mediu, atât sub aspectul modalităţii de determinare a acestui cuantum, cât şi sub aspectul categoriilor de autovehicule pentru care se datorează această taxă. Totodată, consideră că dispoziţiile de lege criticate pot veni în contradicţie cu normele constituţionale invocate de parte, întrucât au în vedere mai multe aspecte şi nu doar emisia de CO(2).
11. Potrivit prevederilor art. 30 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 37/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 8 aprilie 2014. Însă, având vedere că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, precum şi notele depuse în motivarea criticii de neconstituţionalitate de autorul acesteia, rezultă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.
16. Dispoziţiile art. 4 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 prevăd situaţiile în care se datorează plata timbrului de mediu şi modalitatea de calcul al acestuia.
17. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 115 alin. (4) şi (5) referitor la delegarea legislativă şi art. 139 alin. (1) privind impozitele, taxele şi alte contribuţii. De asemenea este invocat art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene - TFUE, aplicabil prioritar potrivit prevederilor constituţionale ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi art. 13 lit. c) din Legea nr. 24/2000.
18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la criticile potrivit cărora dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 contravin prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (5), Curtea reţine că potrivit jurisprudenţei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
19. Totodată, Curtea a statuat că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun şi au un caracter obiectiv, în sensul că existenţa lor nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă. Potrivit Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, "inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare [...] constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi - ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice - în orice domeniu".
20. În preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, caracterul de urgenţă a fost justificat prin "necesitatea asigurării cadrului necesar în vederea realizării unor programe şi proiecte din domeniul protecţiei mediului, pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile-limită prevăzute de legislaţia comunitară în acest domeniu" şi prin "conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice, ci pe date de performanţă obiective, disponibile în mod obişnuit şi relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO(2)". Astfel, Curtea reţine că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, în cauză fiind o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care punea în pericol un interes public, astfel încât nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie.
21. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (5) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, prevederile constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (5) condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispoziţiile constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia "Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară". A se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014.
22. Astfel, potrivit fişei legislative, Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 19 februarie 2013, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, fiind înregistrat la Biroul permanent la data de 4 martie 2013. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013. Prin urmare, Curtea apreciază că au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie.
23. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, iar prin Decizia nr. 645 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 94 din 3 martie 2015*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a statuat constituţionalitatea acestor norme.
──────────
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 94 din 3 martie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015.
──────────
24. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinaţie clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, şi se plăteşte o singură dată. Totodată, instanţa constituţională a observat faptul că, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituţie, statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos, iar conform art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru Mediu şi se utilizează de Administraţia Fondului pentru Mediu în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. În aceste condiţii, Curtea a constatat că măsurile luate de legiuitor au avut în vedere îndeplinirea obligaţiei prevăzute de chiar textul Constituţiei României.
25. De asemenea, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, şi prin Decizia nr. 921 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, Curtea a statuat că "folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz."
26. Or, Curtea a reţinut că, în cauză, pe de o parte, autorul excepţiei indică un principiu de drept al Uniunii Europene (libera circulaţie a mărfurilor), principiu ce poate avea valenţe multiple. Aşadar, nu este suficient de clar precizat în această materie, nefiind îndeplinită prima condiţie, referitoare la caracterul clar, precis şi neechivoc al normei.
27. În ceea ce priveşte invocarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, referitoare la art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Curtea a reţinut că articolul menţionat se referă la dispoziţii fiscale, iar Hotărârea din 11 aprilie 2011, pronunţată în Cauza - C-402/09 - Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei şi alţii, invocată de autorul excepţiei, se referă la taxa pe poluare pentru autovehicule prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, şi nu la timbrul de mediu stabilit pe baza unor criterii diferite.
28. De asemenea, Curtea reţine că prin Decizia nr. 118 din 10 martie 2015, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a statuat că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu sunt discriminatorii de vreme ce acestea se aplică în mod egal tuturor destinatarilor normei, pe baza unor criterii obiective.
29. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.
30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Gherman în Dosarul nr. 751/40/2014 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
