Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 16 din 22 ianuarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr. 114/1996 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 2 alin. (3), ale art. 11 alin. (1) si ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare
Nicolae Popa - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Vlad Mihai Cercel - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 2 alin. (3), ale art. 11 alin. (1) şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 434/R/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 15 ianuarie 2002, în prezenta autorului exceptiei şi a reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi data, când Curtea a amânat pronunţarea, în vederea depunerii de concluzii scrise de cãtre autorul exceptiei, pentru data de 22 ianuarie 2002.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 12 iulie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 434/R/2001, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 2 alin. (3), art. 11 alin. (1) şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Filofteia Ciobanu în cadrul unui recurs impotriva hotãrârii prin care autorul exceptiei a fost obligat fata de Asociaţia de proprietari de apartamente nr. 55 Braşov la plata cotei-pãrţi din cheltuielile comune de întreţinere neachitate. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 , republicatã, sunt neconstituţionale în mãsura în care îl declara vinovat pe proprietarul pe care chiar statul, prin organele sale, l-a lipsit de venituri, fiind pus astfel într-o imposibilitate materialã obiectivã de a-şi executa obligaţia de plata a cotei-pãrţi din cheltuielile comune de întreţinere. Textul de lege criticat contravine prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, privind garantarea demnitãţii omului şi a dreptatii ca valori supreme, ale art. 43, ce instituie obligaţia statului de a proteja social persoana lipsitã de mijloace de existenta, precum şi ale art. 25 alin. (1) din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului. Autorul exceptiei se considera "victima abuzului de stat", fiind înlãturat ilegal din funcţie şi din profesie în anul 1993 şi nefiind repus în drepturi nici pana în prezent. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2 alin. (3) şi ale <>art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 , autorul exceptiei susţine ca acestea contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 16 din Constituţie, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, obligaţia plãţii taxei de timbru cãtre stat este neconstitutionala în cazul unei persoane care a ajuns în imposibilitate de plata datoritã instituţiilor statului. Pe de alta parte, principiul constituţional al egalitãţii în fata legii este încãlcat în condiţiile în care asociaţia de proprietari este scutitã de plata taxei de timbru în cazul introducerii unei acţiuni impotriva unei persoane aflate în imposibilitate de plata, în timp ce aceasta persoana nu este scutitã de taxa de timbru în cazul exercitãrii cãilor de atac. Dispoziţiile <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 , care prevãd sancţiunea anulãrii acţiunii sau cererii în cazul neplatii taxei de timbru, sunt considerate neconstituţionale în raport cu prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 24 şi 128 din Constituţie şi cu prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Autorul exceptiei susţine ca aceasta sancţiune, care are ca efect împiedicarea judecãrii cererii sale şi a exercitãrii pe aceasta cale a dreptului la apãrare, este neconstitutionala în condiţiile în care nu el, ci statul este vinovat de situaţia în care se afla. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã în ceea ce priveşte art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 , republicatã, este neîntemeiatã, întrucât nu este admisibil ca o persoana sa nu achite cheltuielile de întreţinere a locuinţei, iar acestea sa fie suportate de alte persoane. Asociaţia de proprietari este reprezentanta tuturor proprietarilor, având în aceasta calitate dreptul de a formula cereri de chemare în judecata pentru neplata cheltuielilor comune de întreţinere, iar acest drept nu contravine Constituţiei. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2 alin. (3), ale art. 11 alin. (1) şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 instanta de judecata opineaza ca "acestea exced cadrului procesual". În concluzie, instanta apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. Dispoziţiile art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 , republicatã, sunt conforme cu prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, obligaţia de plata a cheltuielilor comune de întreţinere şi dreptul asociaţiei de proprietari de a chema în judecata proprietarul vinovat de neplata cheltuielilor comune neincalcand principiile consacrate de prevederea constituţionalã. De asemenea, textele criticate nu contravin nici prevederilor art. 43 din Constituţie, întrucât asociaţia de proprietari, fiind o persoana juridicã privatã, îi reprezintã pe toţi membrii ei şi este indreptatita, în aceasta calitate, sa introducã acţiuni în justiţie pentru neplata cheltuielilor comune. În privinta dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 Guvernul invoca jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale, prin care au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate privind dispoziţii din aceasta lege. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere exprimat de Guvern, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale art. 2 alin. (3), ale art. 11 alin. (1) şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii legale care la data pronunţãrii încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale aveau urmãtorul cuprins: - art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare: "Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevãzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit."; - <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare: "Valoarea la care se calculeazã taxa de timbru este cea declarata în acţiune sau în cerere. Dacã aceasta valoare este contestatã sau apreciatã de instanta ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevãzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege."; - <>art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare: "Cererile pentru exercitarea cãilor ordinare de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti se taxeaza cu 50% din: - taxa datoratã pentru cererea sau acţiunea neevaluabila în bani, soluţionatã de prima instanta; - taxa datoratã la suma contestatã, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani."; - <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare: "Neîndeplinirea obligaţiei de plata pana la termenul stabilit se sancţioneazã cu anularea acţiunii sau a cererii." Ulterior datei sesizãrii Curţii Constituţionale a fost emisã <>Ordonanta Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001. Prin art. I pct. 3 din ordonanta textul <>art. 11 din Legea nr. 146/1997 a fost modificat, alin. (1) având în prezent urmãtorul cuprins: "Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva hotãrârilor judecãtoreşti se taxeaza cu 50% din: - taxa datoratã pentru cererea sau acţiunea neevaluabila în bani, soluţionatã de prima instanta; - taxa datoratã la suma contestatã, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani." <>Ordonanta Guvernului nr. 34/2001 a intrat în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, 28 august 2001. Curtea Constituţionalã, prin Decizia Plenului nr. III din 31 octombrie 1995 privind judecarea constituţionalitãţii unei dispoziţii legale modificate ulterior invocarii exceptiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, a statuat ca în cazul modificãrii unei dispoziţii legale atacate pana la data soluţionãrii exceptiei Curtea este competenta sa se pronunţe dacã textul atacat, în noua sa redactare, menţine soluţia legislativã de principiu, anterioarã modificãrii, motivele de neconstituţionalitate rãmânând aceleaşi. În cazul de fata modificãrile aduse dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 nu vizeazã substanta reglementãrii, soluţia legislativã de principiu, precum şi motivele de neconstituţionalitate invocate de autorul exceptiei rãmânând aceleaşi. În consecinta, Curtea urmeazã sa se pronunţe asupra dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 , în redactarea actuala. În susţinerea exceptiei autorul acesteia a invocat încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale: - art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate."; - art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."; - art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat. (2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."; - art. 43: "(1) Statul este obligat sa ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de natura sa asigure cetãţenilor un nivel de trai decent. (2) Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenta medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenta socialã prevãzute de lege."; - art. 128: "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii." De asemenea, se invoca şi încãlcarea urmãtoarelor dispoziţii din acte internaţionale: - art. 25 alin. (1) din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului: "Orice persoana are dreptul la un nivel de viata corespunzãtor asigurãrii sãnãtãţii sale, bunastarii proprii şi a familiei, cuprinzând hrana, îmbrãcãmintea, locuinta, îngrijirea medicalã, precum şi serviciile sociale necesare, are dreptul la asigurare în caz de şomaj, de boala, de invaliditate, vaduvie, batranete sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta ca urmare a unor împrejurãri independente de vointa sa."; - art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanta independenta şi impartiala, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate impotriva sa. Hotãrârea trebuie sa fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţa poate fi interzis presei şi publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice, ori al securitãţii naţionale într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanta atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducã atingere intereselor justiţiei. 2. Orice persoana acuzata de o infracţiune este prezumatã nevinovatã pana ce vinovãţia sa va fi legal stabilitã. 3. Orice acuzat are, în special, dreptul: a) sa fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limba pe care o înţelege şi în mod amãnunţit, asupra naturii şi cauzei acuzatiei aduse impotriva sa; b) sa dispunã de timpul şi de înlesnirile necesare pregãtirii apãrãrii sale; c) sa se apere el însuşi sau sa fie asistat de un apãrãtor ales de el şi, dacã nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un apãrãtor, sa poatã fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer; d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii şi sa obţinã citarea şi audierea martorilor apãrãrii în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzarii; e) sa fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacã nu înţelege sau nu vorbeşte limba folositã la audiere." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este nefondata. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 , republicatã, Curtea retine ca prin apartenenţa lor la o asociaţie de proprietari, fiecare dintre aceştia are obligaţia de a achitã cota ce îi revine din cheltuielile comune, legate de administrarea, întreţinerea şi reparaţiile proprietãţii comune. Asadar, plata de cãtre membrii asociaţiilor de proprietari a cheltuielilor comune nu este o obligaţie instituitã de stat şi în folosul statului, ci constituie o obligaţie civilã, izvorata din acordul de asociere şi din relaţiile contractuale stabilite între asociaţie, în numele membrilor, şi furnizorii serviciilor de interes comun. Având în vedere natura juridicã civilã a acestei obligaţii, de a contribui la cheltuielile comune de întreţinere, şi ţinând seama de faptul ca nici prevederile art. 1 alin. (3) şi ale art. 43 din Constituţie şi nici cele ale art. 25 alin. (1) din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului nu prevãd obligaţia statului de a interveni cu mãsuri de exonerare de rãspundere a unei persoane pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de aceasta, Curtea constata ca nu poate fi primitã susţinerea autorului exceptiei ca dispoziţiile art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 , republicatã, prin care este recunoscut dreptul asociaţiei de proprietari de a acţiona în justiţie pe proprietarii care nu îşi îndeplinesc aceasta obligaţie, sunt neconstituţionale. În ceea ce priveşte susţinerea autorului exceptiei ca termenul "vinovat", folosit în art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 la <>Legea nr. 114/1996 , republicatã, este neconstitutional în mãsura în care îl include pe proprietarul care a fost pus în imposibilitate de a-şi executa obligaţia din cauza acţiunii culpabile a organelor statului, Curtea constata ca aceasta priveşte o problema de interpretare a legii, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, nu intra în competenta sa, ci în competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti, acestea urmând sa aprecieze dacã autorului exceptiei i se poate imputa sau nu vreo culpa în neachitarea cotei-pãrţi din cheltuielile de întreţinere. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2 alin. (3) şi ale <>art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 , acestea reglementeazã modul de calcul al taxei de timbru şi, respectiv, cuantumul acesteia în cazul exercitãrii apelului sau recursului. Curtea constata ca aceste dispoziţii nu contravin prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, întrucât instituirea taxelor de timbru reprezintã o aplicare a principiului consacrat la art. 53 alin. (1) din Constituţie, conform cãruia cetãţenii au obligaţia sa contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice. Asa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenta Curţii Constituţionale, este legal şi firesc ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de instanţele judecãtoreşti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, rãmasã definitiva prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993, şi Decizia nr. 30 din 23 februarie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999. În acelaşi sens Curtea retine ca nici dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu sunt incalcate, întrucât aceste dispoziţii nu instituie vreo interdicţie cu privire la instituirea taxelor de timbru. În ceea ce priveşte susţinerea autorului exceptiei privind încãlcarea principiului egalitãţii, consacrat de dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât asociaţia de proprietari este scutitã de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiazã de aceasta scutire, Curtea constata ca şi aceasta este nefondata. În jurisprudenta Curţii Constituţionale s-a stabilit ca "instituirea unor excepţii de la regula generalã a plãţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusã acestui principiu constituţional. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie, «Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege», fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului sa stabileascã scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite, fãrã ca prin aceasta sa se aducã atingere principiului egalitãţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintã un drept, ci o obligaţie constituţionalã a cetãţenilor, prevãzutã de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentalã, în conformitate cu care «Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice.»" În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 175 din 26 septembrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 , care prevãd anularea acţiunii sau cererii în cazul neplatii taxei de timbru, acestea nu contravin, asa cum susţine autorul exceptiei, prevederilor art. 24 din Constituţie, referitoare la dreptul la apãrare, ale art. 128, referitoare la folosirea cãilor de atac, şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât anularea acţiunii sau cererii, în cazul prevãzut de textul menţionat, constituie o sancţiune normalã pentru neîndeplinirea indatoririi fundamentale de contribuţie la cheltuielile publice prin plata taxelor judiciare de timbru. În sfârşit, în ceea ce priveşte susţinerile autorului exceptiei ca instanţele de judecata nu ar trebui sa îi aplice aceste texte legale, deoarece situaţia sa de insolvabilitate se datoreazã organelor statului, Curtea retine ca examinarea modului de aplicare a legii de cãtre instanţe, în funcţie de împrejurãri ca cele menţionate, nu intra în competenta sa. Asemenea împrejurãri pot fi relevante în cadrul procedurilor administrative şi judiciare de drept comun, în soluţionarea de cãtre autoritãţile publice competente a eventualelor cereri formulate în vederea acordãrii de facilitãţi la plata taxelor de timbru, în baza <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 .
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi a celor ale art. 2 alin. (3), art. 11 alin. (1) şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 434/R/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 22 ianuarie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Vlad Mihai Cercel
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
