Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 16 din 18 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 75 alin. (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 21 martie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 75 alin. (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, excepţie ridicatã de Alina Daniela Ghinescu, Ioana Dana Cãciulã şi Creola Neagu în Dosarul nr. 1.703/1/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece prevederile de lege criticate creeazã premisele unei discriminãri între procurorii cãrora li s-a recunoscut gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cei cãrora, deşi aflaţi în situaţii similare, nu li s-a recunoscut acest grad profesional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.703/1/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 75 alin. (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Alina Daniela Ghinescu, Ioana Dana Cãciulã şi Creola Neagu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei hotãrâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost respinse cererile de recunoaştere a gradului profesional corespunzãtor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socialã a muncii, precum şi dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind interzicerea discriminãrii.
În acest sens, aratã cã procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism nu au posibilitatea realã de a participa la concursurile de promovare în funcţii de execuţie a procurorilor, întrucât promovarea unui astfel de concurs echivaleazã cu demisia din cadrul direcţiei, odatã cu numirea în noua funcţie. Aceastã stare de fapt creeazã o situaţie discriminatorie pentru magistraţii încadraţi în structurile specializate DIICOT sau DNA, întrucât în perioada în care activeazã în aceste structuri nu au posibilitatea de a participa la concursurile de promovare a magistraţilor organizate anual de Institutul Naţional al Magistraturii, iar în momentul în care pãrãsesc aceste structuri sunt obligaţi sã revinã la gradul profesional de execuţie şi la salarizarea corespunzãtoare acestuia avute anterior.
În plus, se creeazã o situaţie discriminatorie faţã de ceilalţi colegi magistraţi, care, pãrãsind structurile specializate (DIICOT sau DNA) înainte de intrarea în vigoare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 56/2009, şi-au pãstrat gradul profesional şi salarizarea corespunzãtoare Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nicidecum nu au redobândit gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzãtoare acestuia avute anterior. Prin urmare, aratã cã aceastã limitare este absolut injustã, fãrã o fundamentare rezonabilã, şi contravine şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, prin Hotãrârea din 6 aprilie 2000, pronunţatã în Cauza Thlimmenos contra Greciei, a statuat cã "dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încãlcat nu numai atunci când statele trateazã în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fãrã a oferi justificãri obiective şi rezonabile, dar şi atunci când statele omit sã trateze diferit, tot fãrã justificãri obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite, necomparabile".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, prevederile legale criticate fiind constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât reprezintã norme juridice care se aplicã în mod egal tuturor persoanelor prevãzute în ipoteza lor şi sunt motivate, aşa cum se prevede în preambulul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 56/2009 pentru completarea <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, tocmai de necesitatea prevenirii pentru viitor a unor consecinţe care conduc la inechitãţi profesionale şi salariale între procurorii care lucreazã în cadrul aceloraşi parchete, fãrã a fi urmate procedurile de concurs pentru avansarea în grad profesional.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 75 alin. (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, prevederi introduse prin articolul unic pct. 1 din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 56/2009 pentru completarea <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 4 iunie 2009, aprobatã prin <>Legea nr. 385/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 18 decembrie 2009, având urmãtorul cuprins: "De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul sã funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzãtoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovãrii, în condiţiile legii, în timpul desfãşurãrii activitãţii în cadrul acestei direcţii."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socialã a muncii, precum şi dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind interzicerea discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
<>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã prevede accesul procurorilor şi judecãtorilor cu o vechime de cel puţin 6 ani în aceste funcţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism (denumitã în continuare DIICOT) şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (denumitã în continuare DNA) din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, indiferent de nivelul parchetului unde aceştia funcţioneazã.
Astfel cum este prevãzut în preambulul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 56/2009, începând din anul 2007, "un numãr mare de procurori care au activat în cadrul DIICOT şi DNA, la data încetãrii activitãţii în aceste structuri, revenind la posturile ocupate anterior, au solicitat recunoaşterea gradelor profesionale specifice DIICOT şi DNA, fãrã sã fi parcurs procedurile de concurs în vederea obţinerii acestora, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în mod constant asemenea cereri prin hotãrâri irevocabile".
Aşadar, Curtea reţine cã, anterior emiterii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 56/2009, la data încetãrii activitãţii la DIICOT sau DNA, procurorii obţineau recunoaşterea gradului profesional de Parchet de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fãrã sã urmeze procedurile legale de concurs pentru avansarea în grad profesional, inechitate înlãturatã prin introducerea prevederilor de lege criticate, potrivit cãrora, de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul sã funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul DIICOT îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzãtoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovãrii, în condiţiile legii, în timpul desfãşurãrii activitãţii în cadrul acestei direcţii.
Prin urmare, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalitãţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, deoarece, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în mod constant în jurisprudenţa sa, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. (A se vedea <>Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.) Or, procurorii care nu au urmat procedurile legale de concurs pentru avansarea în grad profesional, dar care au lucrat o perioadã în cadrul DIICOT sau DNA şi li s-a recunoscut, pe acea perioadã, gradul profesional corespunzãtor acestor structuri, nu sunt în aceeaşi situaţie juridicã cu cei care au urmat procedurile de concurs pentru avansarea în grad profesional, potrivit legii.
În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantã a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminãrii din Convenţia privind apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cã reprezintã o încãlcare a acestor prevederi orice diferenţã de tratament sãvârşitã de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fãrã o justificare obiectivã şi rezonabilã (de exemplu, prin Hotãrârea din 13 iunie 1979, pronunţatã în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotãrârea din 29 aprilie 2008, pronunţatã în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii).
Totodatã, prin Hotãrârea din 6 aprilie 2000, pronunţatã în Cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încãlcat nu numai atunci când statele trateazã în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fãrã a exista justificãri obiective şi rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotãrârea din 28 octombrie 1987, pronunţatã în Cauza Inze împotriva Austriei), dar şi atunci când statele omit sã trateze diferit, tot fãrã a exista justificãri obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite.
Astfel, susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate în sensul cã dispoziţiile de lege criticate creeazã discriminãri faţã de magistraţii care, pãrãsind structurile specializate (DIICOT sau DNA) înainte de intrarea în vigoare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 56/2009, şi-au pãstrat gradul profesional şi salarizarea corespunzãtoare Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu pot fi primite, deoarece, dimpotrivã, dispoziţiile de lege criticate au fost introduse tocmai pentru a elimina inechitãţile din sistem.
Cu privire la pretinsa încãlcare a art. 41 din Constituţie, potrivit cãruia dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã, Curtea constatã cã nici aceste susţineri nu sunt întemeiate, deoarece, prin dispoziţiile de lege criticate se reglementeazã situaţia profesionalã a procurorilor care revin la parchetul de unde provin sau la alt parchet, unde au dreptul sã funcţioneze potrivit legii, dupã ce au activat în cadrul DIICOT şi îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzãtoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovãrii, în condiţiile legii, în timpul desfãşurãrii activitãţii în cadrul acestei direcţii. Or, în condiţiile în care delegarea sau numirea la DIICOT au fost fãcute cu acordul procurorilor, Curtea constatã cã nu se poate susţine teza îngrãdirii dreptului la muncã sau a alegerii profesiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 75 alin. (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, excepţie ridicatã de Alina Daniela Ghinescu, Ioana Dana Cãciulã şi Creola Neagu în Dosarul nr. 1.703/1/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 ianuarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
