Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 16 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 9 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Nelu Prisecaru în Dosarul nr. 2.124/2004 al Judecãtoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.124/2004, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Nelu Prisecaru în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat încalcã principiul egalitãţii în faţa legii, precum şi normele constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privatã, întrucât limiteazã folosinţa creditului devenit proprietatea societãţii comerciale care l-a contractat. Se susţine totodatã cã <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 încalcã libertatea economicã, prin aceea cã obligã administratorul societãţii sã utilizeze creditul "conform unui scop care, la un moment dat, poate previziona un faliment". În sfârşit, este criticatã redactarea prevederilor legale care fac obiectul excepţiei, arãtându-se cã acestea nu sunt clare, explicite.
Judecãtoria Braşov apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care prevede: "Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi urmãtoarele fapte, dacã sunt sãvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
[...] c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate."
Autorul excepţiei considerã cã aceste prevederi legale sunt contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 44 alin. (2), privind ocrotirea şi garantarea proprietãţii private, indiferent de titular, şi în art. 45, privind libertatea economicã. Se invocã totodatã încãlcarea art. 7 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, privind egalitatea în faţa legii.
Examinând excepţia astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.
<>Art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 se aplicã în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fãrã nici o discriminare pe criterii arbitrare, aşa încât, contrar susţinerilor autorului excepţiei, este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale şi cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, care consacrã egalitatea în drepturi.
Referitor la pretinsa încãlcare, prin textul de lege criticat, a dreptului de proprietate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 în raport de critici similare, reţinând, în <>Decizia nr. 384 din 7 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 19 august 2005, cã limitarea dreptului de folosire a creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate nu contravine art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Curtea s-a pronunţat de asemenea şi asupra constituţionalitãţii <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 în raport cu prevederile <>art. 45 din Legea fundamentalã. Astfel, în Decizia nr. 489 din 29 septembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005, Curtea a reţinut cã, prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, nu este îngrãditã libertatea economicã, deoarece art. 45 din Legea fundamentalã garanteazã exercitarea liberei iniţiative şi accesul persoanei la o activitate economicã "în condiţiile legii", iar textul de lege criticat nu face decât sã sancţioneze nerespectarea unor astfel de condiţii legale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a schimba jurisprudenţa Curţii, atât soluţia pronunţatã prin deciziile menţionate, cât şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Cât priveşte criticile privind lipsa de claritate a prevederilor legale ce fac obiectul excepţiei, acestea nu intrã în competenţa Curţii, întrucât, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Prin urmare, Curtea nu se poate pronunţa cu privire la o eventualã redactare defectuoasã a textului legal criticat şi nici de a face propuneri de lege ferenda.
Pentru cele arãtate mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Nelu Prisecaru în Dosarul nr. 2.124/2004 al Judecãtoriei Braşov.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
