Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 159 din 15 mai 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
Lucian Mihai - preşedinte Constantin Doldur - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Florin Bucur Vasilescu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Catalin Stan, Anca Dorina Stan şi Catalin Andrei Stan în Dosarul nr. 12.551/2000 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti. La apelul nominal au rãspuns autorii exceptiei, prin avocat Eugen Ostrovschi, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Avocatul autorilor exceptiei de neconstituţionalitate solicita admiterea acesteia, arãtând ca dispoziţiile <>art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe contravin prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, deoarece stabilesc regimuri juridice distincte aplicabile persoanelor fizice romane în funcţie de criteriul averii. Or, "criteriile dupã care Constituţia şi Declaraţia Universala a Drepturilor Omului permit a se face distincţii nu pot fi decât cu totul altele decât cele prevãzute la art. 4 alin. 2 şi, respectiv, la art. 2". Se creeazã astfel o vãditã disproportie între scopul urmãrit de legiuitor - protecţia cetãţenilor cu venituri mai mici decât venitul mediu lunar net pe economie - şi mijloacele folosite pentru realizarea acestui scop. În susţinerea argumentelor se depun note scrise. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind nefondata, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale referitoare la prevederile legale criticate.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 12 decembrie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 12.551/2000, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Catalin Stan, Anca Dorina Stan şi Catalin Andrei Stan. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile <>art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 sunt neconstituţionale, întrucât asigura dreptul la locuinta şi o protecţie socialã pentru chiriaşii al cãror venit net lunar pe membru de familie este mai mic decât salariul mediu net lunar pe economie, situaţie în care nivelul maxim al chiriei nu poate depãşi 25% din venitul net lunar pe familie, în timp ce pentru restul chiriaşilor chiria nu este în nici un fel plafonata, nivelul acesteia fiind lãsat la liberul arbitru al proprietarilor. Aceasta ar duce, susţin autorii exceptiei, la încãlcarea principiului universalitatii şi supremaţiei legii, prevãzut la art. 15 din Constituţie, cu referire la art. 20 alin. (1) din Constituţie, coroborat cu art. 25 pct. 1 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului. Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti, exprimandu-şi opinia, considera excepţia ca fiind neîntemeiatã, arãtând ca textele criticate nu contravin prevederilor art. 15 din Constituţie, deoarece acest text "consacra atitudinea generalã şi abstracta a cetãţenilor de a beneficia de toate drepturile şi libertãţile consacrate de legi, ceea ce nu înseamnã ca în concret toţi cetãţenii vor beneficia de toate aceste drepturi, prin lege putându-se stabili anumite condiţii, care însã nu contravin principiului universalitatii, cum ar fi, spre exemplu, dreptul anumitor categorii de persoane de a beneficia de acordarea unei locuinţe sociale". Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã, de asemenea, ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând ca principiul universalitatii drepturilor şi obligaţiilor nu semnifica uniformitatea reglementãrii acestor drepturi şi obligaţii. Pe de alta parte, intreaga reglementare cuprinsã în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 este în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, având în vedere apãrarea unor drepturi fundamentale ale omului, ratiunea adoptãrii acestei ordonanţe fiind prelungirea contractelor de închiriere şi protecţia chiriaşilor. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999), dispoziţii al cãror conţinut este urmãtorul: "(1) Pentru locuintele proprietate particularã a persoanelor fizice şi juridice prevãzute la art. 2-7, chiria se stabileşte prin negociere între proprietar şi chiriaş cu ocazia încheierii noului contract de închiriere. (2) În acest caz, nivelul maxim al chiriei nu poate depãşi 25% din venitul net lunar pe familie, dacã venitul mediu net lunar pe membru de familie este mai mic decât salariul mediu net lunar pe economie. (3) Dispoziţiile art. 31 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor." Autorii exceptiei de neconstituţionalitate susţin ca dispoziţiile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 15 şi ale art. 20 alin. (1) din Constituţie, care prevãd: - Art. 15: "(1) Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea. (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."; - Art. 20 alin. (1): "Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte." Se mai susţine, de asemenea, ca prin textul de lege criticat se incalca şi prevederile art. 25 pct. 1 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, prevederi care stabilesc: "Orice persoana are dreptul la un nivel de viata corespunzãtor asigurãrii sãnãtãţii sale, bunastarii proprii şi a familiei, cuprinzând hrana, îmbrãcãmintea, locuinta, îngrijirea medicalã, precum şi serviciile sociale necesare, are dreptul la asigurare în caz de şomaj, de boala, de invaliditate, vaduvie, batranete sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta ca urmare a unor împrejurãri independente de vointa sa." Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinta, urmeazã sa fie respinsã. <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , în ansamblu, precum şi unele dintre articolele ei au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate, iar Curtea Constituţionalã, prin mai multe decizii, a statuat în sensul constituţionalitãţii lor. Astfel, prin Decizia nr. 88 din 4 mai 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, respingând excepţia de neconstituţionalitate în susţinerea cãreia se invoca încãlcarea unora dintre textele constituţionale avute în vedere şi în cauza de fata, precum şi încãlcarea art. 25 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, Curtea a reţinut ca prevederile ordonanţei criticate nu contravin principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, deoarece egalitatea între cetãţeni nu impiedica stabilirea unor restrictii sau limitãri ale dreptului de proprietate. Cu privire la încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 20, coroborate cu cele ale art. 25 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, Curtea a statuat ca "Guvernul a avut în vedere tocmai apãrarea acestor drepturi fundamentale ale omului, ratiunea adoptãrii ordonanţei fiind protecţia chiriaşilor şi prelungirea contractelor de închiriere". De asemenea, pentru aceste din urma argumente, "Curtea retine ca nu au fost lezate nici dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Constituţie, prin care se consacra obligaţia statului de a asigura cetãţenilor un nivel de trai decent". Asa fiind, ca urmare a constatãrii prin decizia menţionatã a constituţionalitãţii <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , în ansamblu, prin raportare la unele dintre prevederile constituţionale şi internaţionale despre care şi în prezenta cauza se pretinde ca au fost incalcate, şi întrucât nu au intervenit elemente noi care sa determine reconsiderarea celor anterior statuate, rezulta ca prevederile art. 32 din ordonanta criticata prin prezenta excepţie sunt constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA, În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Catalin Stan, Anca Dorina Stan şi Catalin Andrei Stan în Dosarul nr. 12.551/2000 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 15 mai 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Maria Bratu
───────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
