Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 159 din 10 noiembrie 1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Florin Bucur Vasilescu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol, soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 lit. a) din Legea nr.47/1991 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societãţilor comerciale în domeniul asigurãrilor, ridicatã în Dosarul nr. 695/1997 al Tribunalului Constanta - Secţia comercialã de Societatea Comercialã "Port Dredging" - S.A. din Constanta în contradictoriu cu Societatea Comercialã "Omniasig" - S.A. din Constanta şi cu Societatea Comercialã "Nasi Shipping Trading" - S.R.L. din Constanta. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 27 octombrie 1998, în prezenta reprezentantului Societãţii Comerciale "Omniasig" - S.A. din Constanta şi în lipsa celorlalte pãrţi, legal citate, şi au fost consemnate în încheierea din acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 10 noiembrie 1998.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 20 februarie 1998, pronunţatã în Dosarul nr. 695/1997, Tribunalul Constanta - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 , ridicatã de Societatea Comercialã "Port Dredging" - S.A. din Constanta. În motivarea exceptiei se susţine ca dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, care reglementeazã ocrotirea egala, prin lege, a proprietãţii private, indiferent de titular, precum şi art. 53 alin. (2) din legea fundamentalã, conform cãruia sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale. Totodatã autorul exceptiei considera ca <>art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 ar fi fost constituţional, dacã prevedea fie ca scutirea de taxa de timbru se aplica atât asiguratului, cat şi asiguratorului, fie ca aceasta scutire nu se aplica nici unuia dintre aceştia. Curtea Constituţionalã este, în aceste condiţii, solicitatã ca, admiţând excepţia de neconstituţionalitate, sa-l oblige şi pe asigurat sa-şi timbreze acţiunea sau sa statueze ca ambele pãrţi sunt scutite de taxa de timbru în ceea ce priveşte acordarea despãgubirilor aferente contractului de asigurare. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, s-au solicitat punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, dat fiind, în principal, faptul ca "scutirile de impozite şi taxe opereazã asupra unor sume care despagubesc pierderea sau deteriorarea obiectului asigurãrii", în timp ce plãţile de impozite şi taxe ce se plãtesc de societatea asigurãtoare privesc profiturile acesteia ori, dupã caz, acţiunile pe care le susţine în fata justiţiei. Guvernul arata, de asemenea, ca, deşi unele prevederi legale care cuprindeau scutiri de taxe au fost recent abrogate, printre acestea nu se afla şi cele cuprinse în <>art. 29 din Legea nr. 47/1991 . Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. <>Art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 , care face obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, prevede ca sunt scutite de impozite, taxe de timbru şi orice alte taxe despãgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi ce se acorda din asigurãrile de orice fel. Cat priveşte aspectele de fond, puse în discuţie prin formularea exceptiei, se constata ca reglementarea continuta în <>art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 nu contravine nici uneia dintre dispoziţiile constituţionale invocate. Într-adevãr, pe de o parte, exceptarea, prin lege, de la plata unor impozite şi taxe a unor categorii de persoane fizice ori juridice sau a anumitor activitãţi sau bunuri nu poate sa fie consideratã, prin ea însãşi, ca neconstitutionala. Dimpotriva, exceptarea de la impozite şi taxe ori stabilirea unor reduceri în aceasta materie reprezintã o practica legislativã curenta care corespunde fie necesitãţii de ocrotire a unor subiecte de drept, fie unor ratiuni economice. De altfel nici autoarea exceptiei nu afirma ca scutirea de taxa de timbru prevãzutã de textul atacat ar fi neconstitutionala, ci cere extinderea acestei exceptari şi la acţiunile în justiţie introduse de societãţile de asigurãri. În cauza, nu poate fi vorba despre violarea, prin textul atacat, a egalitãţii între titularii dreptului de proprietate privatã, în sensul ocrotirii preferenţiale a unora dintre ei. În practica sa constanta, Curtea Constituţionalã a stabilit ca principiul egalitãţii nu se opune ca o lege sa stabileascã reguli diferite în raport cu persoane aflate în situaţii deosebite, deoarece acest principiu nu înseamnã uniformitate. În acest sens este Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993. Pe de alta parte, astfel cum a decis Curtea prin Decizia nr. 140 din 19 noiembrie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 4 decembrie 1996, tratamentul juridic diferit pentru situaţii diferite este admisibil şi justificat tocmai de cerinta ca egalitatea în fata legii sa nu atragã privilegii sau discriminãri. Or, este evident ca, în timp ce asiguratul reclama, de regula, despãgubiri pentru pierderea ori deteriorarea unui bun asigurat, societatea de asigurãri urmãreşte, ca orice alta societate comercialã, realizarea unui profit, pentru care are de plãtit taxele şi impozitele prevãzute de lege. Nu este vorba asadar despre un tratament diferit în considerarea titularilor dreptului de proprietate, în ceea ce priveşte ocrotirea acestui drept, ci despre luarea în considerare, la stabilirea taxei de timbru, a anumitor particularitãţi ale situaţiei unor persoane fizice sau juridice. Asemenea reglementãri, având aparenta consacrãrii unor privilegii, sunt relativ numeroase în legislaţie. Este, de pilda, cazul scutirii de taxe a acţiunilor introduse în temeiul raporturilor de munca de cãtre salariaţi ori cel al acţiunilor judecãtoreşti ce valorifica drepturi de creanta corelative unor obligaţii de întreţinere. Iar reglementarea în chip diferenţiat a unor asemenea obligaţii corespunde, neîndoielnic, şi prevederilor constituţionale privind justa aşezare a sarcinilor fiscale. Un alt motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 urmeazã a fi respinsã se referã la lipsa de competenta a Curţii Constituţionale de a se substitui legiuitorului cu prilejul rezolvarii unor excepţii de neconstituţionalitate al cãror obiect priveşte lacune legislative ori în cazul unor reglementãri legale despre care se pretinde ca ar fi incomplete ori nesatisfãcãtor redactate. Este cazul exceptiei de fata, pentru a carei soluţionare ar trebui - astfel cum solicita autorul ei - sa se pronunţe fie o decizie de obligare a unei pãrţi la plata taxei de timbru, fie o decizie prin care cealaltã parte ar fi, la rândul ei, scutitã de plata acelei taxe, ceea ce ar presupune o intervenţie nemijlocitã din partea Curţii în activitatea de legiferare. Sub acest aspect însã jurisprudenta Curţii Constituţionale este constanta, statornicind limite ale competentei acesteia, cum ar fi: Curtea nu poate da o alta formulare textelor de lege pe care le-ar considera nesatisfãcãtor redactate (Decizia nr. 1 din 30 iunie 1992, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992), ea nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o norma juridicã, spre a îndeplini rolul de "legislator pozitiv" (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996) şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor instituite (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995). Asadar, chiar dacã obiecţia de neconstituţionalitate ar fi, prin ea însãşi, intemeiata - ceea ce nu este, desigur, cazul -, soluţionarea ei printr-o modificare legislativã ar depãşi competenta Curţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 , ridicatã de Societatea Comercialã "Port Dredging" - S.A. din Constanta în Dosarul nr. 695/1997 al Tribunalului Constanta - Secţia comercialã. Definitiva. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 10 noiembrie 1998.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Florentina Geangu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
