Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 157 din 27 februarie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 157 din 27 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 16 aprilie 2007

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a prevederilor <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji şi Gabriel Bassmaji în Dosarul nr. 28.508/2/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspund, personal, autorii excepţiei, lipsind partea Ministerul Administraţiei şi Internelor Serviciul pentru strãini, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul autorilor excepţiei.
Antoine Bassmaji învedereazã Curţii aspecte concrete legate de evoluţia în România a activitãţii profesionale şi a vieţii sale de familie.
Lucia Bassmaji aratã cã textul de lege criticat afecteazã destinele oamenilor, influenţându-le în mod negativ. În acest sens, aratã cã strãinului care este membru al unei familii de cetãţeni români îi sunt nesocotite drepturi garantate de Constituţia României, precum dreptul la liberã circulaţie, dreptul la muncã şi dreptul la viaţã intimã, familialã şi privatã. Precizeazã cã şi copiii strãinului, care au cetãţenie românã, sunt afectaţi de prevederile <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , fiind privaţi de armonia ce trebuie sã domneascã în familie. De asemenea, aratã cã aplicarea textului de lege amintit nu ţine seama de interesul superior al copiilor, care trebuie sã prevaleze în toate acţiunile autoritãţilor publice.
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia depun la dosarul cauzei note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstitu-ţionalitate, considerând cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 septembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 28.508/2/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji şi Gabriel Bassmaji într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului împotriva sentinţei prin care Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia formulatã de Antoine Bassmaji împotriva deciziei de respingere a cererii de acordare a dreptului de şedere permanentã şi stabilire a domiciliului în România, datã de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Serviciul pentru strãini.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat îngrãdeşte dreptul la liberã circulaţie, consfinţit prin art. 25 din Constituţie. În opinia autorilor, prevederile ce constituie obiect al excepţiei nesocotesc necesitãţile obiective ale destinatarilor normei criticate, neţinând seama de posibilitatea apariţiei unor situaţii urgente în viaţa lor familialã, care sã îi punã în imposibilitatea de a respecta cerinţele impuse de aceasta, referitoare la caracterul continuu al şederii pe teritoriul României timp de 5 ani. În plus, considerã cã se mai încalcã şi dispoziţiile art. 26 alin. (1) şi art. 48 din Constituţie, întrucât prevederile textului criticat favorizeazã dezbinarea familiei şi abandonul familial, influenţând negativ dezvoltarea psihicã a copiilor. Se apreciazã cã toate acestea sunt consecinţa "instabilitãţii şi nesiguranţei legale a unuia dintre membrii familiei, mai ales când acesta este întreţinãtorul familiei". De asemenea, se mai aratã cã dispoziţiile <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 contravin prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi pactelor şi tratatelor la care România este parte.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 sunt constituţionale. Precizeazã cã acestea nu aduc atingere dreptului la liberã circulaţie, garantat de Legea fundamentalã, întrucât, nefiind un drept absolut, acesta trebuie sã se exercite în condiţiile stabilite de lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 482/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 70 alin. (1) lit. a): "Condiţii de stabilire a domiciliului în România
(1) Strãinii îşi pot stabili domiciliul în România dacã îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) o şedere temporarã continuã şi legalã în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
(i) şederea va fi consideratã continuã atunci când perioada de absenţã de pe teritoriul României este mai micã de 6 luni consecutive şi nu depãşeşte în total 10 luni pe întreaga perioadã;
(ii) şederea va fi consideratã legalã atunci când discontinuitãţile între perioadele pentru care s-a acordat succesiv dreptul de şedere sunt mai mici de 30 de zile consecutive şi nu depãşesc în total 90 de zile pe întreaga perioadã, chiar dacã au fost sancţionaţi contravenţional."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 18 alin. (1) care garanteazã dreptul cetãţenilor strãini şi al apatrizilor de a se bucura de protecţia generalã a persoanelor şi a averilor, art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementãrilor internaţionale în domeniul drepturilor fundamentale ale omului în raport cu legile interne, art. 25 referitor la dreptul la liberã circulaţie al cetãţenilor, art. 26 alin. (1) care instituie în sarcina autoritãţilor obligaţia de a respecta şi ocroti viaţa intimã, familialã şi privatã, art. 48 care reglementeazã organizarea familiei şi art. 49 alin. (1) care instituie un regim special de protecţie şi de asistenţã a copiilor şi tinerilor în realizarea drepturilor lor. De asemenea, autorii excepţiei au invocat şi încãlcarea prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
În plus, autorii fac referire şi la prevederile art. 1 din Codul familiei, care stabilesc cã statul ocroteşte cãsãtoria şi familia şi sprijinã prin mãsuri economico-sociale dezvoltarea şi consolidarea familiei, precum şi la cele ale <>Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea observã cã textul de lege criticat reglementeazã una dintre condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã un cetãţean strãin pentru a i se putea recunoaşte de cãtre autoritãţile române dreptul de a-şi stabili domiciliul pe teritoriul României. Astfel, <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 prevede cã şederea strãinului pe teritoriul României trebuie sã întruneascã douã atribute: sã fie continuã şi sã fie legalã. Textul clarificã înţelesul acestor doi termeni, precizând în ce împrejurãri şederea poate fi consideratã continuã şi legalã.
Autorii excepţiei îşi fundamenteazã critica de neconstituţionalitate, în principal, pe nesocotirea, de cãtre prevederile textului criticat, a dispoziţiilor constituţionale care garanteazã dreptul la liberã circulaţie. Or, aşa cum însuşi textul art. 25 alin. (1) din Constituţie prevede în fraza a doua, condiţiile exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege. De aceea, prin chiar instituirea cerinţei menţionate, <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 apare pe deplin constituţional, dând substanţã exigenţei Legii fundamentale.
Condiţionarea obţinerii de cãtre strãini a dreptului de a-şi stabili domiciliul în România de anumite atribute ale şederii acestora pe teritoriul statului român, în intervalul de timp al ultimilor 5 ani, respectiv continuitatea şi legalitatea şederii, este impusã de raţiuni de politicã în domeniul migraţiei, de necesitatea, subordonatã cerinţelor constituţionale, a instituirii unui control eficient, dar, în acelaşi timp, democratic, al exercitãrii dreptului de liberã circulaţie a strãinilor pe teritoriul României.
În ceea ce priveşte critica prin raportare la prevederile art. 18 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât dispoziţiile ce formeazã obiect al excepţiei de neconstituţionalitate nu aduc în niciun fel atingere principiului constituţional potrivit cãruia cetãţenii strãini şi apatrizii se bucurã de protecţia generalã a persoanelor şi a averilor. Aceasta, deoarece nu afecteazã valorile a cãror apãrare este subînţeleasã de textul constituţional, şi anume viaţa, integritatea corporalã, sãnãtatea, libertatea, demnitatea şi patrimoniul strãinului.
Invocarea neconcordanţei dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale ale art. 48 privind organizarea familiei şi cele ale art. 49 alin. (1) referitoare la protecţia copiilor şi tinerilor nu prezintã relevanţã în soluţionarea prezentei speţe, neavând incidenţã în cauzã.
În fine, în ceea ce priveşte raportarea dispoziţiilor criticate la prevederi ale Codului familiei şi ale <>Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Curtea constatã cã excedeazã competenţei sale, întrucât examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji şi Gabriel Bassmaji în Dosarul nr. 28.508/2/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 februarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent
Valentina Bãrbãţeanu

-----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016