Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 157 din 12 octombrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor alin. 1 si alin. 2 teza intai ale art. 12 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 585 din 30 noiembrie 1999
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, excepţie ridicatã de Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului Cluj în Dosarul nr. 7.063/1998 al Tribunalului Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 7 octombrie 1999 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi data, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la data de 12 octombrie 1999.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 decembrie 1998, pronunţatã în Dosarul nr. 7.063/1998, Tribunalul Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, excepţie ridicatã de Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului Cluj. Obiectul litigiului îl constituie recursul formulat de Societatea Comercialã "7 Icre-Prodaliment" - S.R.L. Cluj-Napoca şi de Mircea Artilean impotriva Sentinţei civile nr. 4.905 din 9 mai 1998 a Judecãtoriei Cluj-Napoca, prin care a fost respinsã plângerea impotriva procesului-verbal de contravenţie încheiat de Garda financiarã Cluj. Prin acest proces-verbal, în temeiul <>Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare, s-a aplicat sancţiunea amenzii şi s-a dispus, totodatã, confiscarea sumei ce depãşeşte plafonul maxim admis pentru plati cãtre persoane juridice. Contestatorii recurenti solicita anularea sancţiunii contravenţionale aplicate, pentru motivul ca <>Ordonanta Guvernului nr. 26/1997 , modificând <>Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 , stabileşte un plafon maxim admis pentru plati mult mai ridicat şi nu mai prevede sancţiunea complementara a confiscãrii sumei cu care s-a depãşit plafonul, invocand aplicarea prevederilor <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 , potrivit cãrora, dacã sancţiunea prevãzutã de un nou act normativ pentru contravenţia sãvârşitã anterior este mai uşoarã, urmeazã sa se aplice aceasta sancţiune ori sancţiunea aplicatã pe baza vechiului act normativ se va executa doar în limitele noii sancţiuni.
Fata de aceasta sustinere Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului Cluj a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 , cu motivarea ca ele contravin principiului neretroactivitatii legii, consacrat în dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Instanta, exprimandu-şi opinia în conformitate cu prevederile <>art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, deoarece "<>art. 12 din Legea nr. 32/1968 nu a condus la schimbarea unor stãri contravenţionale stabilite anterior adoptãrii <>Legii nr. 32/1968 , ci prevede doar situaţii de viitor în ipoteza în care în materie contravenţionalã apar reglementãri succesive care prevãd tratamente sanctionatorii diferite".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se arata, în esenta, ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata, întrucât dispoziţiile <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, şi ca "neretroactivitatea legii, ca principiu constituţional, este obligatorie pentru toate ramurile de drept, indiferent dacã acestea îl prevãd sau nu în mod explicit. Singura excepţie statuata în Constituţie este cea privind legea penalã mai favorabilã. Pentru ca excepţiile sunt de stricta interpretare, apreciem ca nici o alta dispoziţie legalã nu poate aduce modificãri acestui principiu constituţional, orice alte prevederi contrare putând fi atacate pe calea controlului de constitutionalitate". Se mai arata ca sancţionarea contravenţiilor are caracter administrativ şi, prin urmare, nu se poate aplica în acest domeniu excepţia referitoare la legea penalã mai favorabilã.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 decembrie 1998, pronunţatã în Dosarul nr. 7.063/1998 al Tribunalului Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, a fost sesizatã Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 32/1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, având urmãtorul cuprins: "Dacã printr-un nou act normativ fapta nu mai este socotitã contravenţie, ea nu se mai sancţioneazã, chiar dacã a fost sãvârşitã înainte de data intrãrii în vigoare a noului act normativ, iar sancţiunea aplicatã şi neexecutata pana la aceasta data nu se mai executa.
Dacã sancţiunea prevãzutã în noul act normativ este mai uşoarã, se va aplica aceasta sancţiune, iar amenda aplicatã potrivit vechiului act normativ se va executa numai pana la limita maximului prevãzut în noul act normativ. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai grava, contravenţia sãvârşitã anterior va fi sancţionatã în conformitate cu prevederile actului normativ în vigoare la data sãvârşirii ei".
Examinând însã cererea formulatã de Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului Cluj în susţinerea exceptiei, Curtea constata ca aceasta priveşte doar dispoziţiile alin. 1 şi cele ale tezei întâi din alin. 2 al <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 . De aceea, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, vor fi examinate exclusiv aceste dispoziţii legale, iar nu şi dispoziţiile cuprinse în teza a doua a alin. 2.
Curtea constata, de asemenea, ca prevederile alin. 1 al <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 , referitoare la nesanctionarea ori la neexecutarea sancţiunilor deja aplicate pentru fapte care nu mai sunt prevãzute de un nou act normativ ca fiind contravenţii, precum şi prima teza din alin. 2 al aceluiaşi articol, referitoare la aplicarea şi la executarea sancţiunii mai uşoare, prevãzute de noul act normativ, consacra, în mod expres, retroactivitatea legii mai favorabile. Aceste dispoziţii legale contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile".
Principiul neretroactivitatii este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia. Singura excepţie pe care o îngãduie norma constituţionalã priveşte legea penalã mai favorabilã.
Dispoziţiile legale referitoare la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor nu sunt, în sistemul de drept romanesc, norme de drept penal. <>Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, consideratã lege generalã în materie, reglementand cadrul juridic general al sanctionarii faptelor contravenţionale, pãstreazã caracterul administrativ al acestei raspunderi. Deşi dispoziţiile art. 1 al menţionatei legi, potrivit cãrora "Contravenţia este fapta sãvârşitã cu vinovãţie, care prezintã un pericol social mai redus decât infracţiunea şi este prevãzutã şi sancţionatã ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor arãtate în legea de fata", ar putea constitui o premisa a calificãrii faptelor contravenţionale ca fiind fapte penale, totuşi legiuitorul, prin alte prevederi ale legii, a optat pentru caracterul adminis trativ al sancţiunilor contravenţionale. Astfel, art. 7 alin. 1 prevede ca "Amenda are caracter administrativ". În plus, analizandu-se prevederile art. 46 din aceeaşi lege, potrivit cãrora se poate observa ca "Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu dispoziţiile Codului de procedura civilã, care se aplica în mod corespunzãtor", se poate observa ca legiuitorul a înţeles sa excludã, sub toate aspectele, caracterul penal al normelor care stabilesc şi sancţioneazã contravenţiile.
Pe baza considerentelor de mai sus Curtea a statuat, prin Decizia nr. 90 din 1 iunie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 11 octombrie 1999, ca sunt neconstituţionale dispoziţiile alin. 1 şi alin. 2 teza întâi ale <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, dispoziţii care fac obiectul controlului de constitutionalitate şi în prezenta cauza.
Într-o atare situaţie, întrucât Curtea a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale printr-o decizie anterioarã, acele dispoziţii legale nu mai pot face din nou obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, operand o cauza de inadmisibilitate, în temeiul <>art. 23 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã. Iar în ipoteza în care excepţia este inadmisibila, instanta judecãtoreascã trebuie sa o respingã, pentru acest temei, printr-o încheiere motivatã.
Se retine însã ca, în speta, aceasta cauza de inadmisibilitate s-a ivit dupã data de 3 decembrie 1998, când se pronunţase de cãtre instanta de judecata încheierea de sesizare a Curţii, şi, prin urmare, la acea data instanta a aplicat corect dispoziţiile legale referitoare la sesizarea Curţii Constituţionale.
Fata de cele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca fiind inadmisibila excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor alin. 1 şi alin. 2 teza întâi ale <>art. 12 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, excepţie ridicatã de Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului Cluj în Dosarul nr. 7.063/1998 al Tribunalului Cluj-Napoca - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 12 octombrie 1999.
PREŞEDINTE,
prof.univ.dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent şef,
Claudia Miu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
