Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 149 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la această ordonanţă de urgenţă
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 9 mai 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la această ordonanţă de urgenţă, excepţie ridicată de Laurenţiu Măcinic în Dosarul nr. 4.637/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 710D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.637/63/2013, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la această ordonanţă de urgenţă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Laurenţiu Măcinic într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei de revizuire a pensiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi art. 16 alin. (1), precum şi dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată următoarele:
1. Dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 "sunt neconstituţionale în măsura în care de prevederile art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 pot beneficia şi beneficiază în continuare numai cei care au obţinut o pensie din sistemul public de pensii".
În acest sens, arată că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 şi art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, dreptul la nediscriminare protejează persoanele fizice aflate în situaţii asemănătoare împotriva aplicării unui tratament diferit. În speţă, discriminarea se referă la împrejurarea că beneficiari ai pensiei de asigurări sociale au o rezolvare diferită a situaţiei lor, lipsind justificarea obiectivă şi rezonabilă. Aşadar, dacă cuantumul pensiei unui beneficiar din sistemul public de pensie rezultat prin recalculare ar fi ieşit mai mic, acestuia i s-ar menţine în plată cuantumul mai avantajos dacă el a rezultat din reglementarea mai veche.
De asemenea, apare o discriminare şi între beneficiarii Legii nr. 119/2010. Astfel, dacă unuia dintre aceşti beneficiari i s-a putut calcula pensia existând documentele doveditoare ale drepturilor băneşti înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, acesta poate beneficia de prevederile art. 7 alin. (1) ale Legii nr. 119/2010, având ca rezultat păstrarea în plată a cuantumului avantajos. În schimb, un beneficiar al Legii nr. 119/2010, căruia nu i s-au găsit documentele doveditoare ale drepturilor băneşti - situaţie care s-a dorit a fi reparată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, "nu ar putea beneficia de cuantumul mai avantajos în accepţiunea Casei de pensii pe considerentul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu mai prevede cuantumul mai avantajos". Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 120/2007 şi Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele Saieva împotriva Caisse de compensation des allocations familiales şi Mario Viva împotriva Fonds National de Retraite des Ouvriers Mineurs.
2. Dispoziţiile art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt neconstituţionale în condiţiile în care prin sintagma "vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare" nu se înţelege vechimea luată în calculul pensiei (valorificată) în ultima decizie de pensie.
În acest sens, arată că principiul neretroactivităţii legii şi principiul drepturilor câştigate sunt încălcate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 în condiţiile în care prin decizia de recalculare şi prin hotărârea contestată se consideră că vechimea care se ia în calcul la stabilirea cuantumului pensiei este de 32 ani, 8 luni şi 24 zile, iar decizia anterioară stabilea că vechimea este de 33 ani. Astfel, noua lege nu poate interveni prin modificarea acestei vechimi, fără încălcarea principiului neretroactivităţii legii şi a principiului drepturilor câştigate.
De altfel, din reglementarea art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 reiese că vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie constituie vechimea în muncă, iar o altă interpretare este neconstituţională.
Arată că măsura privind revizuirea şi recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii. Invocă în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 9/1994, nr. 830/2008, nr. 375/2005, nr. 57/2006 şi nr. 120/2007.
3. Dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, în situaţia în care s-ar identifica pentru un beneficiar al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 venituri lunare pentru perioade care constituie vechimea în muncă, dar acestea sunt sub cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut conform anexei nr. 1 şi aceasta nu beneficiază de prevederile art. 1 alin. (4) din ordonanţă, se creează o situaţie discriminatorie faţă de alte persoane cărora nu le-au fost identificate niciun venit. Or, aceste venituri nu sunt reale, pentru că persoana respectivă nu putea avea venituri mai mici decât cuantumul minim al soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut.
De altfel, chiar spiritul reglementării a fost de a corecta prevederile anterioare care prevedeau calculul pensiei raportat la salariul mediu/brut pe economie, iar art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 stipulează tocmai acest lucru. Astfel, neaplicarea textului de lege criticat şi în situaţia invocată ar crea o situaţie discriminatorie.
Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, criticile vizează o diferenţă de tratament juridic instituită între cadrele militare titulare ale dreptului la pensie de serviciu şi ceilalţi beneficiari ai pensiei de asigurări sociale de stat, numai aceştia din urmă beneficiind de menţinerea în plată a cuantumului mai avantajos. Instanţa apreciază că în realitate este vorba de critici legate de modul de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, instanţa consideră că acestea sunt neîntemeiate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 919/2011 şi nr. 192/2013.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 nu reglementează competenţa instanţei în litigiile privind stabilirea pensiilor, ci instituie doar o normă de trimitere către prevederile Legii nr. 19/2000. Cu privire la art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 70/2003. Referitor la dispoziţiile art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, apreciază că acestea nu conţin prevederi care să indice aplicarea retroactivă a legii. Cu privire la art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 107/2013.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, ale art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011, precum şi ale art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la această ordonanţă de urgenţă - "Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională".
Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010: "Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.";
- Art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011:
"(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeaşi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
[...]
(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puţin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.";
- Art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: "(1) Constituie stagiu de cotizare vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi în sistemul administraţiei penitenciare;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare, respectiv elev sau student al unei instituţii de învăţământ pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor sau funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost în captivitate;
f) a realizat vechime în muncă recunoscută în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) a realizat perioade asimilate vechimii în muncă, conform legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h) a realizat perioade de vechime în muncă recunoscute în baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
i) a realizat vechime în muncă, ca timp util, în fostele unităţi agricole cooperatiste, calculat potrivit Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
j) a urmat, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, precum şi dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate din perspectiva aceloraşi prevederi constituţionale invocate şi în cauza de faţă, constatând constituţionalitatea acestora, pentru considerentele ce urmează.
În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 şi celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, reţinând că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos "a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat". Prin urmare, Curtea a reţinut că "nu se poate vorbi despre o identitate de situaţii între prevederile Legii nr. 19/2000 şi dispoziţiile de lege criticate ale Legii nr. 119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificaţia unei încălcări a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor ori a principiului neretroactivităţii legii civile".
De asemenea, referitor la critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea, prin Decizia nr. 192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 iunie 2013, a arătat că procedura reglementată de aceste texte de lege "nu poate fi interpretată, însă, ca reprezentând o piedică pentru persoana interesată de a solicita instituţiilor în care şi-a desfăşurat activitatea date care privesc situaţia sa personală. În plus, corectitudinea datelor avute în vedere în procesul de revizuire a pensiei poate fi verificată şi contestată ulterior stabilirii pensiei revizuite la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, şi apoi în justiţie, după cum dispune art. 22 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 1/2011".
Prin aceeaşi decizie, referindu-se la actele doveditoare ce sunt avute în vedere la stabilirea pensiei, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu disting între natura documentelor care fac dovada veniturilor realizate de cadrele militare în activitatea profesională.
Analizând în continuare critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea a constatat că, în realitate, autorul excepţiei solicită ca instanţa de contencios constituţional să confirme ceea ce textul de lege arată în mod expres, şi anume că vechimea în muncă ce va fi luată în calcul la stabilirea pensiei este cea stabilită prin decizia de pensionare emisă până la data încheierii procesului de recalculare prevăzut de Legea nr. 119/2010, cu alte cuvinte acea vechime stabilită anterior finalizării procedurii stabilite de această lege.
În sfârşit, referitor la criticile care vizează dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea a constatat că autorul excepţiei doreşte, în realitate, extinderea acestor dispoziţii şi asupra persoanelor pentru care s-au identificat veniturile realizate, dar pentru anumite perioade acestea sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad şi de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut. Or, ipoteza acestui text de lege se referă doar la persoanele pentru care nu au putut fi identificate veniturile realizate în timpul activităţii şi pentru care legiuitorul a înţeles să stabilească un nivel al veniturilor care va fi luat în calcul la stabilirea pensiei. Aceste persoane, în mod evident, nu se află în aceeaşi situaţie cu persoanele ale căror venituri au putut fi identificate şi a căror pensie se stabileşte, în conformitate cu principiul contributivităţii, în funcţie de aceste venituri. Aşadar, nu există niciun temei constituţional pentru care Curtea ar putea reţine existenţa vreunei discriminări generate de textul de lege criticat.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Cu privire la celelalte critici aduse de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează modul de interpretare şi aplicare a prevederilor de lege criticate, ceea ce intră în competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.
În final, Curtea observă că, potrivit art. 1 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, "(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
(2) Plata drepturilor băneşti prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.
(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin. (1).
(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010."
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Laurenţiu Măcinic în Dosarul nr. 4.637/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la această ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 18 martie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
