Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 2 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Corina Elena Nichita în Dosarul nr. 16416.2/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 319D/2011.
La apelul nominal se prezintã Gheorghe Nichita, soţul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, mandatar cu studii juridice superioare, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul mandatarului prezent, care susţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate, întrucât judecãtorul-sindic nu are dreptul sã verifice legalitatea planului de reorganizare, împrejurare ce afecteazã interesul legitim al pãrţilor. Lipsa unui control de legalitate asupra fondului cauzei, iar nu doar asupra îndeplinirii unor condiţii formale, permite existenţa unui plan de reorganizare - act de management care cuprinde mãsuri contrare legii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, judecãtorul-sindic neputând interveni asupra opţiunilor manageriale sau asupra oportunitãţii anumitor mãsuri adoptate prin hotãrârea adunãrii generale a creditorilor.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 16416.2/3/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Excepţia a fost ridicatã de Corina Elena Nichita într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei sentinţe comerciale prin care s-a confirmat planul de reorganizare propus de administratorul judiciar al debitorului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul apreciazã cã, potrivit prevederilor art. 101 din Legea nr. 85/2006, pentru confirmarea unui plan de reorganizare de cãtre judecãtorul-sindic, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii de ordin formal. Or, dispoziţiile criticate nu conferã judecãtorului competenţa de a cenzura şi, eventual, înlãtura sau înlocui unele mãsuri ale planului de reorganizare, chiar şi atunci când încalcã prevederi legale. Aceastã limitare severã şi nerezonabilã a competenţei sale în raport cu scopul legitim al bunei administrãri a justiţiei sau cel al securitãţii juridice este contrarã prevederilor art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, prevederi care consacrã dreptul persoanei la un proces echitabil, înţeles ca un drept concret şi efectiv de a contesta în justiţie orice act care aduce atingere drepturilor sale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã nu îşi exprimã opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, ci se limiteazã la a arãta care este rolul judecãtorului-sindic cu privire la confirmarea planului de reorganizare a debitorului şi la a aprecia îndrituirea autoarei excepţiei, care are calitatea de creditoare, de a formula critici cu privire la mãsurile conţinute de acest plan, respectiv obligaţia instanţei de a se pronunţa asupra criticilor.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevederi care au urmãtorul conţinut: "(1) Judecãtorul- sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de cãtre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunãrii creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecãtorul-sindic poate sã cearã unui practician în insolvenţã sã îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacã vor fi îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii:
A. cel puţin jumãtate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plãţi, dintre cele menţionate la art. 100 alin. (3), acceptã sau sunt socotite cã acceptã planul, cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sã accepte planul;
B. În cazul în care sunt doar douã categorii, planul se considerã acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totalã cea mai mare a creanţelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizatã de creanţe care a respins planul va fi supusã unui tratament corect şi echitabil prin plan;
D. vor fi considerate creanţe nedefavorizate şi vor fi considerate cã au acceptat planul creanţele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultã;
E. planul respectã prevederile art. 95.
(2) Tratament corect şi echitabil existã atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) niciuna dintre categoriile care resping planul şi nicio creanţã care respinge planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nicio categorie sau nicio creanţã aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totalã a creanţei sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizatã respinge planul, nicio categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultã din ierarhia prevãzutã la art. 100 alin. (3), nu primeşte mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedicã propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricãrui alt plan.
(5) Modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea condiţiilor de vot şi de confirmare prevãzute de prezenta lege. Dacã modificarea planului este propusã de debitor, ea va trebui sã fie aprobatã de adunarea generalã a acţionarilor/asociaţilor."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 privind dreptul intern şi dreptul internaţional, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt considerate a fi nesocotite şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 10 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi ale art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, în scopul administrãrii eficiente a procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare este confirmat de judecãtorul-sindic dupã depunerea la tribunal de cãtre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunãrii creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Înainte de confirmarea lui, judecãtorul-sindic poate sã cearã unui practician în insolvenţã sã îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului. În vederea confirmãrii planului de reorganizare, judecãtorul-sindic analizeazã întrunirea cumulativã a celor cinci condiţii prevãzute la art. 101 alin. (1) lit. A-E din Legea nr. 85/2006.
De altfel, atribuţia judecãtorului-sindic vizeazã admiterea şi confirmarea planului de reorganizare dupã votarea şi aprobarea lui de cãtre adunarea creditorilor. Curtea apreciazã cã, din redactarea întregii legi privind procedura insolvenţei, rezidã principiul stabilit de legiuitor, potrivit cãruia atribuţiile judecãtorului-sindic sunt cele de verificare a legalitãţii actelor de procedurã, iar atribuţiile creditorilor privesc managementul procedurii. Astfel apare necesar un control de legalitate a actelor de procedurã, în condiţiile în care nu toţi reprezentanţii creditorilor dintr-o procedurã au pregãtire juridicã. Nu se poate deduce cã se încalcã dreptul creditorilor de a vota sau nu un plan de reorganizare atâta vreme cât la admiterea planului de cãtre judecãtorul-sindic sunt audiaţi şi reprezentanţii creditorilor, respectiv comitetul acestora, care, în orice procedurã, este constituit din creditorii ce deţin cele mai mari creanţe şi care au astfel un vot hotãrâtor în cadrul adunãrii generale a creditorilor, aşa cum este cazul şi în prezenta speţã. Sub acest aspect, textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 din Constituţie. (A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 687 din 20 mai 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 17 iunie 2010.)
De altfel, în temeiul dispoziţiilor art. 98 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006, care constituie norme de procedurã a cãror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, intrã în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, voinţa acestuia a fost aceea de a asigura creditorilor votanţi un minim de cadru legal şi de conţinut pentru prezentarea unui plan serios şi realizabil. Planul de reorganizare trebuie sã cuprindã informaţii suficiente care sã ofere posibilitate creditorilor de a-şi forma o opinie cu privire la modalitatea de realizare a acestuia. Prezentarea generalã a unor intenţii nu poate fi calificatã ca informaţie certã, planul trebuind sã prevadã în mod concret resursele de finanţare şi fluxurile sale financiare, profitul şi lichiditãţile estimate din care urmeazã a se achita atât datoriile curente, cât şi cele anterioare deschiderii procedurii.
Aşa fiind, Curtea nu poate reţine critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cãreia dispoziţiile criticate instituie o limitare severã şi nerezonabilã a competenţei judecãtorului-sindic în raport cu scopul legitim al bunei administrãri a justiţiei sau cel al securitãţii juridice, norma criticatã, ca de altfel întreaga procedurã consacratã de Legea nr. 85/2006, constituind transpunerea legalã a principiului liberului acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Corina Elena Nichita în Dosarul nr. 16416.2/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 februarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Mihaela Senia Costinescu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
