Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 147 din 7 octombrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 10 decembrie 1999
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, excepţie ridicatã de Micheal Aboud Hana în Dosarul nr. 11.918/1998 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei. În sustinere acesta arata ca dispoziţiile <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 49 din 10 martie 1998 Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii. Nici un motiv invocat în cauza de fata nu justifica modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 ianuarie 1999 a Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti, pronunţatã în Dosarul nr. 11.918/1998 al acelei instanţe, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, excepţie ridicatã de Micheal Aboud Hana.
În motivarea exceptiei se susţine ca acest text este contrar art. 16 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece:
- strãinii şi apatrizii nu sunt egali în fata legii cu cetãţenii romani, întrucât ei nu beneficiazã de procedura rezervatã acestora din urma în ceea ce priveşte contestarea unei mãsuri administrative;
- procedura de urgenta a judecaţii nu satisface dreptul petitionarului de a fi judecat într-un termen rezonabil şi de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare în vederea apãrãrii sale.
Exprimandu-şi opinia, instanta considera ca nu se poate retine caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor legale invocate, întrucât acestea nu disting între diferitele categorii de titulari ai cererilor pentru acordarea statutului de refugiat.
În temeiul <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, precizând ca, prin Decizia nr. 49 din 10 martie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în acelaşi sens asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 .
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizatã.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã în cadrul unui proces având ca obiect contestaţia impotriva hotãrârii comisiei însãrcinate cu analizarea motivelor pentru acordarea statutului de refugiat în România, prin care a fost respinsã cererea autorului exceptiei pentru acordarea statutului de refugiat.
Excepţia are ca obiect dispoziţiile <>art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 , cu urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - Hotãrârea comisiei poate fi atacatã cu contestaţie de cãtre titularul cererii pentru acordarea statutului de refugiat, în termen de 10 zile de la comunicare.
Contestaţia se judeca în procedura de urgenta de cãtre judecãtoria în raza cãreia îşi are sediul comisia sau de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã îşi are resedinta contestatarul. Contestaţia se judeca în complet de doi judecãtori, cu participarea obligatorie a procurorului.
Impotriva sentinţei judecãtoriei contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare - pentru cei prezenţi la judecata - sau de la comunicare - pentru cei lipsa. Hotãrârea pronunţatã în recurs este definitiva şi irevocabilã."
Cu privire la excepţia ridicatã, Curtea constata ca dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. În acest sens este Decizia nr. 49 din 1 martie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, prin care a fost respinsã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 .
În considerentele acestei decizii Curtea a reţinut ca "dispoziţiile legale atacate nu au caracter discriminatoriu, întrucât nu disting între diferitele categorii de titulari ai cererilor pentru acordarea statutului de refugiat. Procedura pentru acordarea acestui statut reprezintã o situaţie juridicã specifica, ce nu se poate confunda cu procedura legalã pentru soluţionarea altor categorii de cereri, iar legiuitorul, în temeiul art. 125 alin. (3) din Constituţie, poate institui, în considerarea acestei situaţii, o procedura aparte". Pe de alta parte, în decizia menţionatã se arata: "nu se poate considera ca dreptul la apãrare al petitionarului ar fi lezat, astfel încât nu sunt incalcate nici dispoziţiile art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale".
Aceste considerente îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de fata, neintervenind elemente noi care sa justifice reconsiderarea soluţiei.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. 1-3 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, excepţie ridicatã de Micheal Aboud Hana în Dosarul nr. 11.918/1998 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 7 octombrie 1999.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
