Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 146 din 8 mai 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV si art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 , precum si a dispozitiilor art. 79 si art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV şi <>art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 , precum şi a dispoziţiilor art. 79 şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, excepţie ridicatã de Constantin Mirica în Dosarul nr. 3.639/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispoziţiile legale criticate nu incalca prevederile constituţionale invocate, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 3 noiembrie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 3.639/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 , precum şi a dispoziţiilor art. 79 şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, excepţie ridicatã de Constantin Mirica într-o cauza civilã având ca obiect un litigiu de munca. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 modifica o lege organicã, şi anume <>Legea nr. 92/1992 , ceea ce contravine art. 107 alin. (3) şi art. 114 din Constituţie. De asemenea, se susţine ca art. IV şi IX din ordonanta de urgenta criticata contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), ale art. 21 şi 24, deoarece suprima apelul în materia litigiilor de munca, litigii care ar trebui soluţionate de complete de judecata speciale, care însã nu au fost încã înfiinţate. În final se apreciazã ca <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã ar trebui "sa prelungeascã" şi dispoziţiile art. IV ale acestei ordonanţe de urgenta, ca, de altfel, şi pe cele ale <>art. 71, 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 . Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca prin <>Legea nr. 168/1999 "legiuitorul a dorit ca litigiile de munca sa fie soluţionate cu mai multã celeritate". În ceea ce priveşte înlãturarea caii de atac a apelului se arata ca prin aceasta mãsura nu se incalca prevederile art. 15, art. 21 alin. (2) şi ale art. 24 din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca prin Decizia nr. 34/1998 Curtea Constituţionalã a statuat ca interdicţia reglementãrii prin ordonanta a domeniilor rezervate legilor organice nu este aplicabilã ordonanţelor de urgenta ale Guvernului. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea celorlalte dispoziţii legale Guvernul considera ca nu sunt infrante prevederile constituţionale ale art. 20, 21 şi ale art. 24 alin. (1). Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Instanta judecãtoreascã a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 şi a dispoziţiilor art. 79 şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 , respingând, ca fiind inadmisibila, excepţia referitoare la <>art. 71 din Legea nr. 168/1999 . Examinând însã încheierea de sesizare cat şi notele scrise ale autorului exceptiei, Curtea constata ca în ceea ce priveşte <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 autorul exceptiei a criticat ca fiind neconstituţionale nu numai prevederile art. IV, ci şi prevederile art. IX. De aceea, Curtea urmeazã sa se pronunţe asupra dispoziţiilor art. IV şi <>art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 14 martie 2000, precum şi asupra dispoziţiilor art. 79 şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Textele legale criticate au urmãtorul conţinut: - <>Art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 : "Cauzele care au ca obiect judecarea în fond a unor litigii de munca, aflate pe rolul judecãtoriilor, vor fi trecute la completele care judeca conflictele de munca şi litigiile de munca din cadrul judecãtoriei respective, imediat dupã înfiinţarea acestora. Apelurile declarate pana la data infiintarii noilor instanţe, precum şi cele aflate în curs de judecata vor fi soluţionate de instanţele legal sesizate. Recursurile declarate sau aflate în curs de judecata vor fi trecute la secţiile care judeca conflicte de munca şi litigii de munca din cadrul tribunalelor."; - <>Art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 : "(1) Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor pct. 6 al art. I, care se aplica dupã 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a acesteia. (2) La data publicãrii prezentei ordonanţe de urgenta prevederile <>art. 1, 11, 12 şi 16 din Decretul nr. 203/1974 pentru înfiinţarea şi organizarea de secţii maritime şi fluviale la unele instanţe judecãtoreşti şi unitãţi de procuratura, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 131 din 31 octombrie 1974, se abroga."; - <>Art. 79 din Legea nr. 168/1999 : "(1) Hotãrârile instanţei de fond sunt definitive. (2) Hotãrârile motivate ale instanţei de fond se redacteazã şi se comunica pãrţilor în termen de cel mult 15 zile de la pronunţare."; - <>Art. 80 din Legea nr. 168/1999 : "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii pronunţate de instanta de fond." Autorul exceptiei de neconstituţionalitate considera ca aceste dispoziţii legale incalca urmãtoarele prevederi constituţionale: - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."; - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."; - Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat. (2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."; - Art. 107 alin. (3): "Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevãzute de aceasta."; - Art. 114: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. (2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data pana la care se pot emite ordonanţe. (3) Dacã legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobãrii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. (4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenta. Acestea intra în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacã Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacã în mod obligatoriu. (5) Aprobarea sau respingerea ordonanţelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale cãror efecte au încetat potrivit alineatului (3)." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca nu poate fi primitã nici una dintre criticile de neconstituţionalitate formulate de autorul acesteia. Astfel, în ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), Curtea Constituţionalã constata ca textele de lege criticate nu conţin vreo dispoziţie de natura sa le confere caracter retroactiv. Nu poate fi primitã nici critica adusã <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 în baza argumentului ca, potrivit art. 107 alin. (3) şi art. 114 din Constituţie, o asemenea ordonanta nu poate interveni într-un domeniu aparţinând unei legi organice. Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, a reţinut ca "Dispoziţiile art. 114 din Constituţie nu prevãd interdicţia de a se emite ordonanţe de urgenta în domeniul legilor organice, deoarece cazul excepţional ce impune adoptarea unei mãsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementãri de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, dacã nu ar putea fi adoptatã, interesul public avut în vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitatii constituţionale a instituţiei". În ceea ce priveşte motivul de neconstituţionalitate decurgând din "suprimarea apelului" Curtea Constituţionalã a statuat ca "accesul liber la justiţie nu înseamnã ca el trebuie asigurat la toate structurile judecãtoreşti, deoarece competenta şi cãile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situaţii deosebite". În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998. În legatura cu invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 24 din Constituţie, referitoare la garantarea dreptului la apãrare, Curtea nu o poate retine ca fiind relevanta, întrucât toate litigiile legate de modificarea sau desfacerea contractelor de munca se judeca de cãtre instanţele judecãtoreşti, pãrţile având dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului, indiferent de gradele de jurisdicţie. Referitor la toate celelalte critici legate de modul de soluţionare a litigiilor de munca se constata ca acestea nu ridica probleme de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, care nu intra în competenta Curţii Constituţionale. În sfârşit, în legatura cu faptul ca <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 ar trebui, potrivit autorului exceptiei, "sa prelungeascã" dispoziţiile <>art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 , ca de altfel şi pe cele ale art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1998, Curtea constata ca aceasta este o problema de legiferare, ce aparţine competentei exclusive a legiuitorului, iar nu una de contencios constituţional. De altfel, dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, şi prin Decizia nr. 67 din 27 februarie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 12 aprilie 2001, Curtea a respins excepţiile privitoare la aceste dispoziţii. Neintervenind elemente noi de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, aceeaşi soluţie se impune şi în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi sub aspectul raportarii dispoziţiilor legale criticate la art. 114 alin. (4) din Constituţie,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV şi <>art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 , precum şi a dispoziţiilor art. 79 şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, excepţie ridicatã de Constantin Mirica în Dosarul nr. 3.639/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 8 mai 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Maria Bratu
────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
