Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 146 din 7 octombrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si ale Statutului profesiei de avocat
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 628 din 23 decembrie 1999
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale Statutului profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Dorin Andronic în Dosarul nr. 5.454/1998 al Tribunalului Suceava - Secţia penalã. La apelul nominal este prezent Dorin Andronic. Cauza fiind în stare de judecata, se da cuvântul în fond autorului exceptiei, care solicita admiterea acesteia, arãtând ca limitarea accesului la exercitarea activitãţii de acordare a asistenţei juridice numai pentru avocaţii membri ai barourilor este neconstitutionala. În consecinta, susţine acesta, dispoziţiile <>art. 1, 3, 14 şi 43 din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Cu privire la neconstituţionalitatea <>art. 59 din Legea nr. 51/1995 , raportat la prevederile art. 49, 51, 114 şi 150 din Constituţie, arata ca aceasta reglementare a legalizat, contrar prevederilor art. 114 din Constituţie, o delegare legislativã, permitand unei instituţii, alta decât Parlamentul şi Guvernul, sa adopte acte normative. Referitor la precizãrile solicitate Curţii Constituţionale cu privire la înţelesul art. 5, 22 şi 78 din lege, astfel cum a fost dat de Curte în deciziile nr. 66/1996 şi nr. 124/1996, susţine ca acestea se impun, întrucât "este necesar sa se releve ca firma de avocatura Veritas Nova constituie un precedent juridic legal în materia organizãrii şi exercitãrii activitãţii de avocatura în regim privat în România în conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte". În susţinerea exceptiei depune note scrise, proiectul Legii pentru amendarea <>Legii nr. 51/1995 , precum şi un material cuprinzând contestaţia impotriva avizului negativ al Baroului Bucureşti de înscriere la examenul de intrare în avocatura.
Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul, pune concluzii de respingere a exceptiei cu privire la dispoziţiile <>Legii nr. 51/1995 şi ale Statutului profesiei de avocat. El arata ca în legatura cu aceste dispoziţii Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe decizii, respingând excepţiile. Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa justifice modificarea jurisprudenţei Curţii, soluţiile din aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de fata.
Cu privire la solicitarea de interpretare a intelesului <>art. 5, 22 şi 78 din Legea nr. 51/1995 , astfel cum a fost dat în deciziile nr. 66/1996 şi nr. 124/1996, precizeazã ca urmeazã a fi respinsã ca inadmisibila, având în vedere competenta Curţii Constituţionale prevãzutã în <>art. 144 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 decembrie 1998, pronunţatã în Dosarul nr. 5.454/1998, Tribunalul Suceava - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru a se pronunţa cu privire la:
- neconstituţionalitatea caracterului de lege organicã al <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;
- neconstituţionalitatea procedurii de legiferare la adoptarea acestei legi;
- neconstituţionalitatea "lipsei obiectului de reglementare a acestei legi";
- ilegalitatea şi neconstituţionalitatea Statutului profesiei de avocat şi a dispoziţiilor <>art. 1, 3, 14, 43 şi 58 din Legea nr. 51/1995 .
Prin aceeaşi încheiere s-a solicitat Curţii Constituţionale sa precizeze înţelesul <>art. 5, 22 şi 78 din Legea nr. 51/1995 , astfel cum rezulta din deciziile Curţii nr. 66/1996 şi nr. 124/1996.
Excepţia a fost ridicatã în fata acestei instanţe de Dorin Andronic într-un proces având ca obiect apelul declarat de acesta impotriva unei sentinţe penale de condamnare pronunţate impotriva sa de Judecãtoria Suceava pentru exercitarea fãrã drept a profesiei de avocat.
În esenta, acesta invoca urmãtoarele:
1. neconstituţionalitatea caracterului de lege organicã al <>Legii nr. 51/1995 ;
2. neconstituţionalitatea obiectului de reglementare al legii, care transforma avocatura dintr-o funcţie juridicã într-o profesie, ceea ce incalca dispoziţiile art. 32, 38, 49, 51 şi 54 din Constituţie;
3. neconstituţionalitatea Statutului profesiei de avocat, care nu a fost aprobat prin lege, deşi conţine dispoziţii normative. În opinia autorului exceptiei, aceasta face ca <>art. 58 din Legea nr. 51/1995 sa contravina art. 51 şi 74 din Constituţie;
4. neconstituţionalitatea procedurii de adoptare a legii, întrucât plenul Parlamentului a adoptat textul unei singure Camere. Aceasta ar infrange prevederile art. 72 alin. (3), art. 74 alin. (1), art. 75 şi 76 din Constituţie;
5. neconstituţionalitatea <>art. 1, 3, 14, 43 şi 58 din Legea nr. 51/1995 , în raport cu art. 37, 38, 45, 51, 54, 72 şi 134 din Constituţia României.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera excepţia ca fiind neîntemeiatã. În argumentarea opiniei se arata în esenta urmãtoarele: <>Legea nr. 51/1995 a fost adoptatã ca lege organicã, întrucât reglementeazã unele infracţiuni. Cu privire la invocarea neconstitutionalitatii obiectului de reglementare al legii se arata ca trebuie avut în vedere faptul ca aprecierea constituţionalitãţii unei legi nu se poate face raportand prevederile acesteia la prevederile unei alte legi, iar articolele constituţionale invocate nu au nici o legatura cu prevederile legale referitoare la "transformarea în profesie a unei funcţii juridice". Se precizeazã ca Statutul profesiei de avocat a fost adoptat în baza <>art. 58 din Legea nr. 51/1995 , fãrã ca aceasta sa contravina art. 51 şi 74 din Constituţie. În opinia Guvernului aceasta problema nu intra însã în competenta Curţii Constituţionale, deoarece aceasta nu se poate pronunţa asupra constituţionalitãţii unor acte subordonate legii. Referitor la procedura de legiferare în Parlament, arata ca aceasta este prevãzutã în regulamentele parlamentare. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1, 3 şi 14 din Legea nr. 51/1995 , arata ca prin deciziile nr. 381/1997 şi nr. 635/1997 Curtea Constituţionalã s-a pronunţat, constatând ca acestea sunt constituţionale. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea <>art. 43 şi 58 din Legea nr. 51/1995 , Guvernul precizeazã ca aceasta nu este argumentata în nici un fel. În fine, în opinia Guvernului, solicitarea de a se face precizãri asupra interpretãrii date de Curte intelesului <>art. 5, 22 şi 78 din Legea nr. 51/1995 , astfel cum a fost dat în deciziile nr. 66/1996 şi nr. 124/1996, este inadmisibila, deoarece în atribuţiile Curţii Constituţionale, potrivit art. 144 din Constituţie, nu exista o asemenea competenta.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile verbale şi concluziile scrise ale autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia cu care a fost sesizatã.
Asupra constituţionalitãţii unor dispoziţii din <>Legea nr. 51/1995 Curtea s-a pronunţat prin numeroase decizii, statuand ca acestea sunt constituţionale, ca de exemplu: Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, Decizia nr. 66 din 21 mai 1996, definitiva prin Decizia nr. 124 din 22 octombrie 1996, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, Decizia nr. 391 din 14 octombrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998, şi Decizia nr. 635 din 10 decembrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998. În motivarea acestor decizii Curtea a reţinut în esenta urmãtoarele:
- art. 5 din lege nu mai prevede ca modalitate organizatoricã birourile de asistenta juridicã cu caracter asociativ; textul nu poate fi însã cenzurat sub aspect constituţional, deoarece Curtea nu este competenta sa soluţioneze omisiuni de reglementare;
- incriminarea faptelor de exercitare nelegalã a profesiei de avocat, prevãzutã la art. 22 din aceasta lege, nu este decât consecinta logica a reglementãrii legale.
Atât considerentele, cat şi soluţiile din aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de fata.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca autorul acesteia este patronul "firmei de avocaţi" Veritas Nova din Suceava, organizatã ca societate comercialã, care a avut calitatea de autoare a exceptiei de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale şi în Dosarul nr. 3.227/1995 al Tribunalului Arad. Autorul exceptiei reitereaza, de aceasta data într-un proces penal, excepţia de neconstituţionalitate.
În aceste condiţii şi ţinând seama de prevederile art. 145 alin. (2) din Constituţie şi ale <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, potrivit cãrora deciziile definitive ale Curţii Constituţionale sunt obligatorii pentru viitor, partea care a invocat excepţia nu o poate reitera, întrucât, fiind contrarã puterii de lucru judecat, excepţia este inadmisibila. În acest sens este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, astfel cum rezulta din deciziile nr. 27 din 25 mai 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 iulie 1993, nr. 36 din 5 iulie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 22 septembrie 1993, nr. 31 din 12 aprilie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 iulie 1994.
Fata de obiectul procesului penal în care a fost ridicatã, şi anume contestarea condamnãrii autorului pentru exercitarea fãrã drept a profesiei de avocat, excepţia de neconstituţionalitate ce vizeazã dispoziţiile <>Legii nr. 51/1995 are un scop abuziv, anume acela de a impiedica aplicarea prevederilor legale care interzic juristilor care nu au calitatea de avocat practicarea avocaturii. Codul de procedura civilã prevede în art. 723 ca "Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinţa şi potrivit scopului în care au fost recunoscute de lege.
Partea care foloseşte aceste drepturi în chip abuziv rãspunde pentru pagubele pricinuite". Exercitarea acestor drepturi în alt scop decât acela pentru care legea l-a recunoscut constituie un abuz de drept. Potrivit art. 54 din Constituţie, buna-credinţa a fost ridicatã la nivelul categoriilor constituţionale, ea impunandu-se tuturor raporturilor juridice fãrã deosebire de natura lor. De aceea justiţia - şi desigur justiţia constituţionalã - este obligatã sa aibã în vedere buna-credinţa la judecarea oricãror procese. În acest sens este jurisprudenta Curţii Constituţionale, astfel cum rezulta şi din deciziile nr. 2/1995 şi nr. 73/1995. Autorul exceptiei invoca, de asemenea, în sprijinul demonstrãrii caracterului neconstitutional al <>Legii nr. 51/1995 , mai multe dispoziţii care, în opinia sa, contrazic prevederi constituţionale, alese de multe ori la întâmplare.
Examinând obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea constata urmãtoarele:
1. asa-zisa problema a neconstitutionalitatii "caracterului de lege organicã" al <>Legii nr. 51/1995 nu are nici o relevanta pentru rezolvarea apelului formulat de autorul exceptiei impotriva unei sentinţe penale;
2. ceea ce autorul înţelege prin neconstituţionalitatea "procedurii de legiferare" a <>Legii nr. 51/1995 , şi anume faptul ca la mediere, în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului, s-a adoptat textul Camerei Deputaţilor nu contravine nici unei prevederi constituţionale;
3. Statutul profesiei de avocat a fost adoptat, în baza <>art. 58 din Legea nr. 51/1995 , de Consiliul Uniunii Avocaţilor. În ceea ce priveşte constituţionalitatea lui, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã nu este competenta sa se pronunţe;
4. asa-zisa transformare a unei funcţii juridice într-o profesie (aceea de avocat) nu contravine textelor constituţionale invocate, şi anume art. 32 (care consacra dreptul la învãţãtura), art. 38 (care priveşte munca şi protecţia socialã a muncii), art. 49 (restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi), art. 51 (respectarea Constituţiei şi a legilor), art. 54 (exercitarea drepturilor şi a libertãţilor);
5. enumerarea, ca fiind neconstituţionale, a <>art. 1, 3, 14, 43 şi 58 din Legea nr. 51/1995 , prin care s-ar incalca art. 37, 38, 49, 51, 54 şi 58 din legea fundamentalã, nu are nici o concludenta în demonstrarea neconstitutionalitatii legii. Art. 37 din Constituţie priveşte dreptul la asociere; art. 38 se referã la munca şi la protecţia socialã a muncii; art. 49 reglementeazã restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi; art. 72 priveşte diferitele categorii de legi; art. 134 priveşte economia României ca economie de piata şi rolul statului în economie;
6. în ceea ce priveşte solicitarea autorului de a fi lãmurit de cãtre Curte înţelesul unor dispoziţii legale, asa cum s-a procedat prin deciziile nr. 66/1996 şi nr. 124/1996, aceasta nu poate fi primitã, fiind inadmisibila, deoarece Curtea, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale Statutului profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Dorin Andronic în Dosarul nr. 5.454/1998 al Tribunalului Suceava - Secţia penalã.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 7 octombrie 1999.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
