Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 146 din 15 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) si (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, ale art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 si ale anexei nr. 8 la Hotararea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorala permanenta, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorala permanenta sau suplimentara, al listei sustinatorilor, al declaratiei de acceptare a candidaturii, precum si modelului listei membrilor organizatiei minoritatilor nationale, ce vor fi folosite pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale in anul 2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 11 aprilie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, ale <>art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electoralã permanentã, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electoralã permanentã sau suplimentarã, al listei susţinãtorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minoritãţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale în anul 2004. Excepţia a fost ridicatã de Kincses El'f6d din Târgu Mureş în Dosarul nr. 4.120/2004 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 1 martie 2005 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a studia avizul nr. 300/2004 al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept asupra Legii pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale în România, precum şi raportul Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului cu privire la Legea pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, a amânat pronunţarea la 15 martie 2005.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 iunie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 4.120/2004, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, ale <>art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electoralã permanentã, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electoralã permanentã sau suplimentarã, al listei susţinãtorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minoritãţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale în anul 2004. Excepţia a fost ridicatã de Kincses El'f6d într-o cauzã în care acesta solicitã obligarea statului român la plata unor daune morale.
În motivarea excepţiei se susţine cã <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 , care prevede condiţiile în care pot depune candidaturi organizaţiile minoritãţilor naţionale, altele decât cele reprezentate în Parlament, <>art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 , care conţine dispoziţii asemãnãtoare, precum şi anexa nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 , ale cãrei prevederi sunt discriminatorii în ceea ce-i priveşte pe cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale, sunt neconstituţionale prin aceea cã este "împiedicat în exercitarea liberã a dreptului de a fi ales, fiind constrâns sã candidez pe listele unor formaţiuni politice sau organizaţii ale minoritãţilor naţionale care au o politicã şi o ideologie postcomunistã [...]". Considerã cã prin aceste reglementãri sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 29 alin. (1), referitoare la libertatea conştiinţei, ale art. 8 privind pluralismul politic, ale art. 16 alin. (1), care consacrã egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, şi ale art. 35, care garanteazã dreptul de a fi ales. Totodatã, invocând art. 11 şi 20 din Constituţie, considerã cã sunt încãlcate şi prevederile art. 2 pct. 1 şi ale art. 21 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, ale art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ale art. 2 pct. 1 şi 2 şi ale art. 5 pct. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. În esenţã, aceste texte dispun cu privire la dreptul oricãrei persoane de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţãrii sale fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi, în condiţii generale de egalitate, statele respective garantând exercitarea drepturilor fãrã discriminãri şi fãrã restricţii nerezonabile. În opinia autorului excepţiei, restricţiile rezonabile se pot referi «la impunerea împlinirii unei anumite vârste, la un anume grad de educaţie în raport de poziţia doritã, la o anume stare de sãnãtate psihicã, dar nu permit crearea unor bariere (nici chiar prin "anexe") care împiedicã accesul pe listele unor formaţiuni politice etc.» În sfârşit, se invocã încãlcarea prevederilor art. 3 din Statutul Consiliului Europei, ratificat de România prin <>Legea nr. 64/1993 , ale art. 12 şi 13 din Documentul final al reuniunii de la Viena şi ale pct. 5.7, 5.9, 6 şi 7.5 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei asupra dimensiunii umane a CSCE (OSCE), toate textele din documentele menţionate fãcând referire la exercitarea efectivã a drepturilor şi a libertãţilor fundamentale, fãrã discriminãri, şi garantarea exercitãrii acestora de cãtre statele semnatare.
În legãturã cu neconstituţionalitatea prevederilor anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 , se aratã cã acestea au modificat legea, iar actul normativ "botezat ca hotãrâre de guvern" reprezintã "o încercare de evitare a exercitãrii controlului de constituţionalitate de cãtre Curtea Constituţionalã", care, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã asupra constituţionalitãţii legilor şi ordonanţelor Guvernului sau a unor dispoziţii din acestea. Se aratã cã, în realitate, actul normativ adoptat reprezintã o ordonanţã emisã în temeiul <>Legii speciale nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, cu încãlcarea limitelor şi condiţiilor prevãzute de aceasta, fiind deci adoptat cu încãlcarea art. 108 alin. (2) şi (3) din Constituţie.
În cadrul şedinţei publice de dezbateri din data de 1 martie 2005, autorul excepţiei depune, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate formulate, extrase traduse în limba românã din: Avizul nr. 300/2004 asupra Legii pentru alegerea administraţiei publice locale în România, adoptat de Comisia Europeanã pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, prin Consiliul pentru alegeri democratice, în cea de a 11-a sesiune de la Veneţia, din data de 2 decembrie 2004, şi prin Comisia de la Veneţia, în cea de a 61-a sesiune plenarã, de la Veneţia, din perioada 3-4 decembrie 2004, precum şi Raportul de evaluare al Misiunii O.S.C.E./O.I.D.D.O - Varşovia, 14 februarie 2005, asupra alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens se aratã cã textele de lege criticate nu încalcã prevederile constituţionale menţionate de autorul excepţiei şi nici prevederile documentelor internaţionale enunţate, care stabilesc cã, în exercitarea drepturilor şi a libertãţilor, fiecare persoanã este supusã numai îngrãdirilor stabilite de lege, fãrã discriminãri nerezonabile.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã prevederile <>art. 7 din Legea nr. 67/2004 nu contravin art. 29 alin. (1) din Constituţie, privind libertatea conştiinţei, întrucât "orice persoanã care îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru a fi ales poate candida ca independent, fãrã sã fie astfel obligat sã adere la o organizaţie a cãrei ideologie nu o împãrtãşeşte. În condiţiile în care, însã, persoana respectivã candideazã pe lista unei organizaţii, ea reprezintã organizaţia respectivã, iar aceastã îndatorire nu poate fi exercitatã în lipsa unui consens între ideologia şi aspiraţiile organizaţiei care îl propune drept candidat şi crezul propriu". În ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), considerã cã susţinerea este neîntemeiatã, deoarece: cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale pot depune, cu îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege, candidaturi independente, la fel ca şi cetãţenii de naţionalitate românã; condiţiile stabilite în alin. (3) şi (4) ale <>art. 7 din Legea nr. 67/2004 trebuie sã fie îndeplinite doar de organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite, altele decât cele reprezentate în Parlament, pentru aceleaşi raţiuni avute în vedere prin reglementarea condiţiilor pentru înscrierea partidelor politice în registrul partidelor politice, astfel cum sunt prevãzute de <>art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 . Or, comparând condiţiile stabilite de art. 7 alin. (4) din legea criticatã cu cele prevãzute de <>art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 , "rezultã cã, mai degrabã, ar fi vorba de o discriminare pozitivã a cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale". Cu referire la încãlcarea art. 8 alin. (1) din Constituţie, privind pluralismul politic, apreciazã cã existenţa unei multitudini de factori, indiferent de denumirea pe care o poartã - organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale reprezentate în Parlament, alte organizaţii şi alianţe, precum şi cetãţeni individuali, care acţioneazã în procesul electoral -, este o reflectare a principiului pluralismului în societatea româneascã. Mai aratã cã nici susţinerea privind încãlcarea art. 37 din Constituţie, care dispune în legãturã cu dreptul de a fi ales, nu poate fi reţinutã, întrucât "dispoziţiile legale criticate reglementeazã un segment concret din procesul electoral, şi anume depunerea candidaturilor". În sfârşit, considerã cã nu sunt încãlcate nici dispoziţiile art. 20 din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 2 şi art. 21 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, de vreme ce eventualele diferenţieri între condiţiile de depunere a candidaturilor pentru cetãţenii de naţionalitate românã şi cei de altã naţionalitate nu sunt de naturã "sã creeze o discriminare pe criteriul naţionalitãţii", iar stabilirea modalitãţilor concrete de funcţionare a sistemului electoral reprezintã atributul unicei autoritãţi legiuitoare a ţãrii, Parlamentul României.
În legãturã cu susţinerile de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , care stabilesc condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã lista membrilor fondatori ai unui partid politic, considerã cã aceasta reprezintã o problemã de oportunitate asupra cãreia numai legiuitorul poate dispune.
În sfârşit, aratã cã excepţia de neconstituţionalitate a anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 este inadmisibilã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 şi cele ale <>art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 este inadmisibilã. Astfel, în legãturã cu neconstituţionalitatea <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 , prin raportare la art. 37 şi 20 din Constituţie, coroborate cu art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, se invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, <>hotãrârile nr. 37/1996 , nr. 44/1996 şi nr. 2/1992. Considerã cã dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi art. 37 din Constituţie nu sunt încãlcate prin prevederile <>art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 , precum şi cã atât acest text de lege, cât şi <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 nu conţin dispoziţii contrare celor cuprinse în art. 16 şi art. 29 alin. (1) din Constituţie. În sfârşit, aratã cã excepţia de neconstituţionalitate a anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 este inadmisibilã, prin raportare la <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, ale <>art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electoralã permanentã, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electoralã permanentã sau suplimentarã, al listei susţinãtorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minoritãţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale în anul 2004.
Aceste prevederi au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 : "(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite, care prezintã la Biroul Electoral Central o listã de membri. Numãrul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numãrul total al cetãţenilor care la ultimul recensãmânt s-au declarat ca aparţinând minoritãţii respective.
(4) Dacã numãrul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie sã cuprindã cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţãrii şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.";
- <>Art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 : "Lista trebuie sã cuprindã cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţãrii şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti."
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 8 alin. (1) - "Pluralismul în societatea româneascã este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale", art. 16 alin. (1) - "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", art. 35 [devenit art. 37] - "Dreptul de a fi ales" şi art. 20 din Constituţie - "Tratatele internaţionale privind drepturile omului".
De asemenea, se invocã şi încãlcarea art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, a art. 2 pct. 1 şi 2 şi art. 5 pct. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, a art. 12 şi 13 din Documentul final al Reuniunii de la Viena, precum şi a pct. 5.7, 5.9, 6 şi 7.5 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei asupra dimensiunii umane a CSCE (OSCE).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
I. O primã criticã de neconstituţionalitate priveşte <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 , care se referã la condiţiile în care organizaţiile minoritãţilor naţionale, altele decât cele reprezentate în Parlament, pot depune candidaturi pentru alegerea autoritãţilor publice locale, şi <>art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 referitor la cuprinsul listei semnãturilor de susţinere a unui partid politic în vederea înregistrãrii.
În legãturã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , Curtea Constituţionalã constatã cã potrivit art. 55 din aceeaşi lege "Organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri li se aplicã în mod corespunzãtor prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) şi f), art. 47, 48 şi 53". De asemenea, potrivit <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta decide asupra excepţiilor care au legãturã cu soluţionarea cauzei, în caz contrar, ele fiind inadmisibile. Aşadar, <>art. 19 din Legea nr. 14/2003 nu este incident în cauzã, iar excepţia de neconstituţionalitate cu privire la aceste dispoziţii de lege urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, din analiza cuprinsului acestor dispoziţii de lege nu rezultã cã ele sunt discriminatorii în ce-i priveşte pe cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale şi nici cã împiedicã "exercitarea liberã a dreptului de a fi ales". Stabilirea, prin lege, a condiţiilor menţionate nu contravine textelor constituţionale şi convenţionale invocate ca fiind încãlcate, legiuitorul având competenţa exclusivã de a institui modalitãţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral.
Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã, o astfel de lege fiind <>Legea nr. 67/2004 . Textul din lege criticat dispune cu privire la un segment al procesului electoral, cel referitor la depunerea candidaturilor de cãtre organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, stabilind anumite condiţionãri, fãrã ca prin acestea sã îngrãdeascã dreptul unei organizaţii din cadrul minoritãţii de a participa la alegerea şi constituirea autoritãţilor locale. Aşadar, condiţia prezentãrii unei liste cu membri ai organizaţiei cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, pentru a putea depune candidaturi la alegerile locale nu este de naturã sã restrângã exerciţiul dreptului de a fi ales, având în vedere cã se cere o listã cu un numãr de membri egal cu 15% din numãrul total al cetãţenilor care la ultimul recensãmânt s-au declarat cã aparţin minoritãţii naţionale respective. Acest numãr redus permite oricãrei minoritãţi naţionale sã constituie organizaţii cu posibilitãţi de a depune candidaturi, ceea ce asigurã aplicarea deplinã a principiului pluralismului politic. Organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate, sub aspectul depunerii candidaturilor pentru consiliile locale, întrucât acestea au îndeplinit condiţii mult mai severe pentru a accede în Parlament. Astfel, conform <>art. 4 alin. (2) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, "Organizaţiile cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, împreunã, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicatã, la un mandat de deputat, dacã au obţinut, pe întreaga ţarã, un numãr de voturi egal cu cel puţin 10% din numãrul mediu de voturi valabil exprimate pe ţarã pentru alegerea unui deputat."
Dispoziţiile art. 7 alin. (3) şi (4) din legea criticatã sunt în interesul minoritãţilor privite în ansamblul lor şi se opun unor interese divergente care s-ar putea manifesta în interiorul acestora, iar, pe de altã parte, sunt de naturã sã asigure înlãturarea fracţionãrii organelor alese şi buna funcţionare a acestora. Legea oferã posibilitatea cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi sã candideze fie pe listele organizaţiei din care fac parte, fie ca independent.
Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii prevederilor <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 , sub aspectul numãrului membrilor organizaţiei aparţinând minoritãţii naţionale legal constituite şi al dispersiei lor în teritoriu pentru a figura pe lista de membri depusã la Biroul Electoral Central, în vederea participãrii la alegeri, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie invocate şi în acest dosar Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004. Prin aceastã decizie, respingând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea a reţinut cã din cuprinsul art. 7 alin. (3), (4) şi (5) al legii rezultã cã acesta este chiar în sensul dispoziţiilor constituţionale ale art. 37, referitoare la "Dreptul de a fi ales", dispoziţii care precizeazã limitele dreptului şi condiţiile care trebuie îndeplinite de cei care doresc sã candideze. De asemenea, în legãturã cu posibilitatea stabilitã de text, în sensul depunerii de candidaturi de cãtre organizaţiile legal constituite ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale pentru participarea la alegerile locale, a reţinut cã aceastã prevedere reprezintã tocmai respectarea principiului egalitãţii între cetãţeni, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, iar nu încãlcarea lui, precum şi cã art. 8 privind "Pluralismul şi partidele politice" nu este incident în cauzã.
Cele statuate prin decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii.
De altfel, criticile formulate, constând în esenţã în susţinerea potrivit cãreia autorul excepţiei este "împiedicat în exercitarea liberã a dreptului de a fi ales, fiind constrâns sã candideze pe listele unor formaţiuni politice sau organizaţii ale minoritãţilor naţionale care au o politicã şi o ideologie postcomunistã [...]", nu reprezintã aspecte de constituţionalitate, aşa încât nu pot fi reţinute.
II. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electoralã permanentã, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electoralã permanentã sau suplimentarã, al listei susţinãtorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minoritãţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale în anul 2004, Curtea nu este competentã sã se pronunţe, având în vedere dispoziţiile art. 146 lit. d) din Constituţie, coroborate cu cele ale <>art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Potrivit acestor dispoziţii constituţionale şi legale, Curtea Constituţionalã hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial, precum şi direct de Avocatul Poporului, şi asigurã controlul constituţionalitãţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului.
Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
III. În legãturã cu Avizul nr. 300/2004 asupra Legii pentru alegerea administraţiei publice locale în România, adoptat de Comisia Europeanã pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, prin Consiliul pentru alegeri democratice, în cea de-a 11-a sesiune de la Veneţia, din data de 2 decembrie 2004, şi prin Comisia de la Veneţia, în cea de-a 61-a sesiune plenarã de la Veneţia, din perioada 3-4 decembrie 2004, invocat de autorul excepţiei în sprijinul susţinerilor de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 67/2004 , Curtea observã urmãtoarele: potrivit pct. I "Introducere", Biroul Adunãrii parlamentare a Consiliului Europei a invitat Comisia de la Veneţia sã îşi dea avizul asupra conformitãţii principiilor enunţate prin Legea alegerilor locale din România cu cele din instrumentele juridice de bazã ale Consiliului Europei, şi anume: Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Convenţiacadru pentru protecţia minoritãţilor naţionale şi Carta europeanã privind autonomia localã. Aceastã invitaţie a fost formulatã ca urmare a unei cereri vizând o propunere de hotãrâre referitoare la Legea alegerilor locale în România. Ca urmare, a fost elaborat Avizul nr. 300/2004, prin care, la pct. IV intitulat "Concluzii", se reţine cã legea în ansamblu se conformeazã normelor patrimoniului electoral european, precum şi cã anumite îmbunãtãţiri ar fi posibile la alegerile locale, în special în privinţa dreptului de vot pentru persoanele care nu sunt cetãţeni (români), deşi aceasta nu este încã o normã europeanã. Mai mult, se reţine cã aplicarea legii cu ocazia alegerilor din anul 2004 nu a ridicat nici o problemã deosebitã. Precizând cã observaţiile se aplicã doar alegerilor locale, se aratã cã totuşi prevederile art. 7 din lege creeazã dificultãţi, prin aceea cã restrâng posibilitatea ca mai mult de o grupare de persoane care aparţin unei minoritãţi naţionale (în practicã, în principal minoritatea maghiarã) sã fie reprezentatã în cadrul autoritãţilor la nivel local pe ansamblul ţãrii, iar restricţiile impuse de text nu par a fi justificate de necesitatea asigurãrii unitãţii pentru conservarea ponderii electorale a unei minoritãţi, întrucât alegãtorii ştiu cum sã îşi salveze interesele ca minoritate.
Avizul nr. 300/2004 al Comisiei de la Veneţia nu a fost urmat de o rezoluţie referitoare la Legea privind alegerile locale în România.
Curtea constatã cã, pentru considerentele arãtate în prezenta decizie, cele semnalate în avizul menţionat nu sunt de naturã sã justifice pronunţarea altei soluţii decât cea de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul prezentului dosar, recomandãrile fãcute privind îmbunãtãţirea legislaţiei în materie electoralã putând fi, eventual, examinate numai de Parlament.
IV. În ceea ce priveşte Raportul de evaluare al Misiunii OSCE/OIDDO - Varşovia, 14 februarie 2005 -, asupra alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România 28 noiembrie şi 12 decembrie 2004 -, depus la dosar, de asemenea, de autorul excepţiei cu prilejul dezbaterilor din data de 1 martie 2005, Curtea constatã cã acesta se referã la Legea privind alegerile parlamentare şi prezidenţiale, or, în cauzã, obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie prevederi din <>Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Kincses El'f6d din Târgu Mureş în Dosarul nr. 4.120/2004 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
2. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , precum şi ale anexei nr. 8 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electoralã permanentã, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electoralã permanentã sau suplimentarã, al listei susţinãtorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minoritãţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale în anul 2004, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
_______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
