Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona Maya-Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 167 alin. (3) coroborat cu art. 58 alin. (4) din Legea nr. 134/2010", excepţie ridicată de Societatea Comercială "Enel Energie Muntenia" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.648/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.278D/2014. 2. La apelul nominal răspunde avocatul Mihaela Crăcan, curator desemnat de instanţa de judecată pentru partea Dumitru Pilat. Lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. 4. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin deciziile nr. 660/2014 şi nr. 661/2014, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 19 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 22.648/302/2013, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 167 alin. (3) coroborat cu art. 58 alin. (4) din Legea nr. 134/2010". Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de creditoarea Societatea Comercială "Enel Energie Muntenia" - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect "o cerere de valoare redusă". 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate sunt contrare drepturilor şi intereselor ambelor părţi în proces. Aceasta deoarece, pe de o parte, reclamantul care promovează acţiunea pentru recuperarea creanţei sale nu are certitudinea recuperării acesteia şi a cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru şi onorariul curatorului, iar, pe de altă parte, pârâtul debitor care, în situaţia în care cade în pretenţii, este obligat să plătească apărări pentru care nu şi-a dat consimţământul şi care pot fi contrare intereselor acestuia. Astfel, arată că prevederile art. 167 din Codul de procedură civilă, cu excepţia alin. (3), garantează, fără discriminare, dreptul la apărare şi la un proces echitabil, atât al reclamantului, cât şi al pârâtului, însă, sub pretextul dreptului la un proces echitabil şi al interzicerii abuzului de drept, se încalcă accesul liber la justiţie şi este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi ale părţilor în litigiu. Autoarea excepţiei apreciază că, prin introducerea în noul Cod de procedură civilă şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a prevederilor legale criticate, legiuitorul intervine în favoarea uneia dintre părţi - debitorul obligaţiei contractuale, obstrucţionând accesul la justiţie al celeilalte părţi - creditorul, restrângându-i acestuia exercitarea drepturilor rezultând dintr-un raport juridic. Partea care a promovat acţiunea - creditorul - şi are interes în continuarea procesului trebuie să plătească pentru apărarea părţii adverse - debitorul care, deşi legal citat prin publicitate, nu s-a prezentat în instanţă, nu a formulat apărări, nici nu a dovedit că are dreptul să beneficieze de un curator numit de instanţă şi, pe lângă faptul că i-a produs creditorului un prejudiciu, beneficiază de apărările unui avocat plătit din chiar fondurile creditorului. 7. Arată, totodată, că numirea unui apărător pentru debitorul legal citat prin publicitate este nelegală şi abuzivă prin punerea în sarcina creditorului a plăţii curatorului, de vreme ce creditorul a învederat şi a dovedit că a făcut toate demersurile necesare aflării noului sediu/domiciliu al debitorului, respectiv a înaintat adresa în acest sens către autorităţile statului cu atribuţii de furnizare de date ale persoanelor fizice/persoane juridice, dar nu a putut afla adresa actuală a debitorului. Pentru îndeplinirea procedurii de citare cu debitorul se apreciază ca fiind suficientă punerea în sarcina creditorului a cheltuielilor pentru citarea prin publicitate în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar central de largă răspândire. În opinia autoarei excepţiei, punerea în sarcina creditorului a obligaţiei de plată a curatorului pentru continuarea procesului este neconstituţională, raportat la art. 21 şi art. 53 din Constituţie, limitând accesul liber la justiţie şi restrângerea exercitării unor drepturi, în condiţiile în care, ca urmare a citării debitorului prin publicitate, acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a dovedi citarea sa cu rea-credinţă şi pentru a formula apărările necesare. 8. În situaţia în care partea interesată citează cealaltă parte prin publicitate, cu rea-credinţă, îşi asumă riscul exercitării acţiunii sale, respectiv îşi asumă riscul de a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, amenzi şi alte sancţiuni prevăzute de lege. În acest sens, face referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia din 10 aprilie 2003, pronunţată în Cauza Nunes Dias împotriva Portugaliei. 9. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei. În acest sens, arată că, prin desemnarea unui curator pentru pârâtul care nu s-a prezentat la judecarea cauzei şi al cărui domiciliu nu se poate identifica, legiuitorul a asigurat premisele unei apărări reale şi efective, principiu fundamental al procesului civil, garantat prin prevederile art. 13 din Codul de procedură civilă. 10. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Totodată, apreciază că numirea unui curator, în condiţiile art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 din Codul de procedură civilă, constituie o măsură legislativă menită să satisfacă exigenţele dreptului constituţional, convenţional şi legal la un proces echitabil, dar şi ale principiilor fundamentale ale procesului civil privind dreptul la apărare şi contradictorialitate, constituind un mecanism procesual adecvat reprezentării drepturilor şi intereselor legitime ale pârâtului cu domiciliu necunoscut. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut prin dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile "art. 167 alin. (3) coroborate cu art. 58 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă". Din examinarea notelor scrise ale autoarei excepţiei şi a cuprinsului încheierii de sesizare, Curtea observă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asupra căruia urmează a se pronunţa, îl constituie prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă - Legea nr. 134/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, precum şi art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste prevederi au următorul cuprins: - Art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă: "(3) Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului."; - Art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă: "(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată."; - Art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: "(1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. (2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. (3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul." 15. Autoarea excepţiei susţine că prevederile legale criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, invocă şi încălcarea prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi celor ale art. 17 referitoare la interzicerea abuzului de drept, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi dispoziţii constituţionale şi convenţionale similare. În acest sens, este, spre exemplu, Decizia nr. 364 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 22 iulie 2014, şi Decizia nr. 34 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2015, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 17. Prin aceste decizii, Curtea a reţinut, în esenţă, că instituţia curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii. Ulterior, prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost extinsă instituţia curatelei speciale, aceasta fiind reglementată, în prezent, prin art. 58 din acest act normativ. Curtea a statuat că această instituţie vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii - persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi anume "(...) asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii". 18. Curtea a reţinut că, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acţiune subsecventă demersurilor nereuşite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului ori a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii. Însă în cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului. 19. Potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul. 20. Aşa fiind, Curtea a statuat că nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi art. 24 din Constituţia României, şi nici a celor ale art. 6 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, având în vedere că nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, dispoziţiile constituţionale ale art. 53 nu au incidenţă în cauză. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 22. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială "Enel Energie Muntenia" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.648/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi constată că prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 martie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
