Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Secretarul general al Senatului a trimis Curţii Constituţionale, prin Adresa nr. 989 din 12 martie 2004, sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, prin care se solicitã ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. c) din Constituţie, republicatã, sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii unor dispoziţii din Regulamentul Senatului, aprobat prin <>Hotãrârea Senatului nr. 16/1993 , astfel cum a fost modificat şi completat prin <>hotãrârile Senatului nr. 5/2001 şi nr. 20/2003.
Sesizarea este semnatã şi de doamna senator Maria Petre în calitate de lider al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, grup a cãrui organizare nu este recunoscutã de Senat.
Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 126C/2004 al Curţii Constituţionale.
Prin aceastã sesizare se solicitã Curţii sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor Regulamentului Senatului, în special asupra prevederilor <>art. 15 şi 16, regulament aprobat prin Hotãrârea Senatului nr. 16/1993 , modificat şi completat prin <>hotãrârile Senatului nr. 5/2001 şi nr. 20/2003. În sesizare, se susţine cã aceste prevederi regulamentare nu au fost modificate de Senat, deşi asupra neconstituţionalitãţii acestora Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin deciziile nr. 44/1993 şi nr. 46/1994.
În temeiul dispoziţiilor <>art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sesizarea a fost comunicatã preşedintelui Senatului, pentru a trimite punctul de vedere al Biroului permanent.
Preşedintele Senatului a comunicat, la data de 23 martie 2004, în locul punctului de vedere al Biroului permanent al Senatului, punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinând sesizarea, raportul judecãtorului-raportor, prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile din <>Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţia republicatã şi ale <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã exercitã controlul de constituţionalitate asupra regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unor subiecte expres şi limitativ determinate, şi anume a unuia dintre preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
Analizând sesizarea, din perspectiva dispoziţiilor menţionate, Curtea constatã urmãtoarele:
Aşa cum rezultã din sesizarea supusã examinãrii, aceasta este semnatã de preşedintele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi de cel al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, grup a cãrui organizare nu este recunoscutã de Senat. Întrucât Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu este constituit regulamentar, Curtea constatã cã nu este legitim dreptul sãu de sesizare a Curţii Constituţionale pentru declanşarea controlului de constituţionalitate.
Astfel fiind, Curtea reţine cã are calitatea de autor al sesizãrii numai Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Faţã de împrejurarea cã sesizarea este semnatã de preşedintele grupului parlamentar în numele grupului, neexistând semnãturile tuturor membrilor acestui grup, Curtea urmeazã sã clarifice regularitatea sesizãrii sale în lumina dispoziţiilor cuprinse în Constituţie, republicatã, şi în Regulamentul Senatului. În funcţie de aceasta, Curtea va putea sau nu sã abordeze pe fond sesizarea.
Potrivit dispoziţiilor constituţionale evocate, sesizarea Curţii în vederea declanşãrii controlului de constituţionalitate a regulamentelor Parlamentului se poate face de cãtre preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, un grup parlamentar sau de cãtre un anumit numãr de deputaţi sau de senatori. În prezenţa acestor dispoziţii imperative, preşedintele grupului nu poate ca, prin reprezentare, sã se substituie grupului parlamentar în relaţia cu instanţa de jurisdicţie constituţionalã, deoarece Constituţia nu cuprinde nici o dispoziţie referitoare la exercitarea atribuţiilor grupului parlamentar de cãtre preşedintele acestuia. De altfel, în temeiul art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicatã, Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, reglementeazã organizarea grupurilor parlamentare, stabilind competenţa preşedintelui grupului. La art. 18 alin. (1) lit. i) din Regulamentul Senatului, republicat, sunt prevãzute atribuţiile sale de reprezentare, dupã cum urmeazã: "reprezintã grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului." Or, chiar şi într-o normã de rang inferior Legii fundamentale, cum este aceasta, atribuţiile de reprezentare ale preşedintelui grupului parlamentar sunt circumstanţiate la sfera relaţiilor interne ale Senatului. Din interpretarea sistematicã a prevederilor Regulamentului Senatului, republicat, rezultã cã numai Preşedintele Senatului are drept de reprezentare în relaţiile cu instanţa constituţionalã [art. 35 alin. (1) lit. f) şi i) din Regulament], în toate celelalte cazuri fiind nevoie de semnãturile celor care sunt îndreptãţiţi sã sesizeze Curtea.
În consecinţã, Curtea reţine cã nu poate da curs sesizãrii, pe fond, deoarece aceasta nu îndeplineşte cerinţele prevãzute de art. 146 lit. c) din Constituţie, republicatã, referitoare la sesizarea Curţii Constituţionale de cãtre un grup parlamentar.
Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispoziţiile art. 64 alin. (3), ale art. 146 lit. c) din Constituţie, republicatã, precum şi prevederile art. 13 alin. (1) lit. A.b), ale art. 21 şi ale <>art. 22 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã sesizarea privind constatarea neconstituţionalitãţii prevederilor art. 15 şi 16 din Regulamentul Senatului, republicat, înaintatã Curţii de preşedintele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, în numele grupului, nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de dispoziţiile art. 146 lit. c) din Constituţie, republicatã.
Decizia se comunicã Preşedintelui Senatului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivã şi obligatorie.
Dezbaterea a avut loc la data de 24 martie 2004 şi la aceasta au participat: Nicolae Popa, preşedinte, Costicã Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Şerban Viorel Stãnoiu, Lucian Stângu şi Ioan Vida, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat asistent,
Claudia Miu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
