Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 14 din 21 ianuarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si 2 (care introduc art. 69^1-69^4 in Legea nr. 92/1992 ) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 217 din 2 aprilie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi 2 (care introduc <>art. 69^1-69^4 în Legea nr. 92/1992 ) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, excepţie ridicatã de Federaţia Independenta a Sindicatelor M/C din Transporturile Feroviare în Dosarul nr. 880/2000 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 martie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 880/2000, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi 2 (care introduc <>art. 69^1-69^4 în Legea nr. 92/1992 ) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã. Excepţia a fost ridicatã de Federaţia Independenta a Sindicatelor M/C din Transporturile Feroviare, prin apãrãtor, în cadrul unui litigiu de munca.
Excepţia nu este motivatã în scris. Apãrãtorul autorului exceptiei a susţinut oral, în fata instanţei, ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1, art. 72 alin. (3) lit. h), art. 123, art. 124 alin. (2) şi ale art. 125. În esenta, se considera ca magistraţii consultanţi nu pot intra în compunerea completelor de judecata pentru soluţionarea litigiilor de munca, deoarece au un statut neconcordant cu cel al corpului de magistraţi.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti apreciazã ca excepţia este intemeiata. Se arata ca dispoziţiile legale criticate, reglementand instituţia magistraţilor consultanţi, precum şi constituirea completului de judecata a cauzelor privind conflictele şi litigiile de munca, contravin prevederilor constituţionale ale art. 123-125.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considera ca excepţia ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens se arata ca, deoarece actul normativ criticat este ordonanta de urgenta, nu exista, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, interdicţia de a reglementa în domenii rezervate legilor organice. Guvernul considera ca a existat situaţie exceptionala şi urgenta pentru ca reglementãrile legale referitoare la soluţionarea litigiilor de munca au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 322 din 20 noiembrie 2001. Acest fapt impunea înlocuirea neîntârziatã a acestor reglementãri, în sensul acestei decizii. De asemenea, se arata ca magistraţii consultanţi nu sunt asimilaţi judecãtorilor inamovibili şi nu fac parte din completul de judecata, ci au un statut apropiat de cel al judecãtorilor stagiari, fiind numiţi de ministrul justiţiei.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere privind excepţia ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei îl constituie dispoziţiile art. I pct. 1 şi 2 (care introduc <>art. 69^1-69^4 în Legea nr. 92/1992 ) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, ordonanta publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002. Aceste texte de lege au urmãtorul conţinut:
<>Art. I. - "Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Alineatele 1^1-1^3 ale articolului 17 vor avea urmãtorul cuprins:
<<Cauzele privind conflictele de munca se judeca în prima instanta, cu celeritate, de cãtre complete formate din doi judecãtori, asistaţi de doi magistraţi-consultanţi.
Magistraţii consultanţi participa la deliberãri cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, dupã caz, opinia separatã se consemneazã în hotãrâre.
În cazul în care judecãtorii, care intra în compunerea completului, nu ajung la un acord asupra hotãrârii, procesul se rejudeca în complet de divergenta, prevederile alin. 5 fiind aplicabile.>>
2. Dupã secţiunea a II-a din capitolul II al titlului IV se introduce secţiunea a II^1 -a <<Magistraţii consultanţi>> cu urmãtorul cuprins:
<<SECŢIUNEA a II^1 -a
Magistraţii consultanţi
Art. 69^1. - Magistraţii consultanţi sunt numiţi pe o perioada de 4 ani de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare, o vechime în specialitate de cel puţin 2 ani şi îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 46 alin. 1 lit. a)-e) şi alin. 2.
Dupã numirea în funcţie de cãtre ministrul justiţiei, magistraţii consultanţi se bucura de stabilitate şi se supun numai legii.
Magistraţii consultanţi depun jurãmânt în condiţiile art. 48, care se aplica în mod corespunzãtor.
Numãrul total al posturilor de magistraţi consultanţi, precum şi repartizarea posturilor pe instanţe, corespunzãtor volumului de activitate, se stabilesc de ministrul justiţiei prin ordin.
Condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de cãtre Consiliul Economic şi Social al candidaţilor, pentru a fi numiţi ca magistraţi consultanţi de cãtre ministrul justiţiei, se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei.
Atribuţiile magistraţilor consultanţi sunt prevãzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecãtoreşti, aprobat prin ordinul ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 69^2. - Magistraţii consultanţi au drepturile şi obligaţiile prevãzute la art. 99, 101, 102 şi la art. 110-118, care se aplica în mod corespunzãtor.
Ţinuta vestimentara a magistraţilor consultanţi se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
Perioada în care magistraţii consultanţi exercita aceasta funcţie constituie vechime în munca şi vechime în magistratura. Constituie vechime în magistratura şi perioada în care magistraţii consultanţi au funcţionat ca asistenţi judiciari.
Persoanelor numite ca magistraţi consultanţi, pe perioada în care îşi desfãşoarã activitatea în aceasta calitate, li se suspenda contractele de munca sau, dupã caz, raporturile de munca, având posturile rezervate.
Art. 69^3. - Magistraţii consultanţi rãspund disciplinar în condiţiile art. 121-123, art. 124 alin. 2 şi art. 125, care se aplica în mod corespunzãtor. Sancţiunile prevãzute la art. 123 alin. 1 lit. a) şi b) se aplica de preşedintele instanţei la care funcţioneazã magistraţii consultanţi, iar sancţiunile prevãzute la art. 123 alin. 1 lit. c)-f) se aplica de ministrul justiţiei.
Impotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în circumscripţia cãreia funcţioneazã cel sancţionat. Hotãrârea curţii de apel este definitiva.
Sancţiunile aplicate magistraţilor consultanţi vor fi comunicate Consiliului Economic şi Social de cãtre Ministerul Justiţiei.
Art. 69^4. - Magistraţii consultanţi pot fi detasati o perioada de maximum 6 luni pe an sau delegaţi maximum doua luni pe an, beneficiind de drepturile prevãzute de lege pentru personalul din instituţiile publice.>>"
Se susţine ca aceste dispoziţii legale contravin urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 1. - "(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate.";
- Art. 72 alin. (3) lit. h): "(3) Prin lege organicã se reglementeazã: [...];
h) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecãtoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;"
- Art. 123: "(1) Justiţia se înfãptuieşte în numele legii.
(2) Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii."
- Art. 124: "(1) Judecãtorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Preşedintele şi ceilalţi judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie. Promovarea, transferarea şi sancţionarea judecãtorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(2) Funcţia de judecãtor este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior.";
- Art. 125: "(1) Justiţia se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
(2) Este interzisã înfiinţarea de instanţe extraordinare.
(3) Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate aparţin unei ordonanţe de urgenta. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, Guvernul poate modifica, prin ordonanta de urgenta, o lege organicã, dacã este îndeplinitã condiţia existenţei unei situaţii excepţionale sau unei stãri de urgenta, cum este aceea a reglementãrii modului de constituire a completelor speciale pentru soluţionarea conflictelor de munca, în urma constatãrii neconstitutionalitatii alin. 1^1 al <>art. 17 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Astfel, prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, Curtea a reţinut, printre altele, ca "asistentii judiciari nu pot îndeplini în activitatea lor la instanţele de judecata, fãrã ca prin aceasta sa se încalce prevederile Constituţiei, decât o activitate de asistenta la soluţionarea de cãtre judecãtor a cauzelor privind conflictele şi litigiile de munca, cu vot consultativ în luarea hotãrârilor, iar nu o activitate de judecata, rezervatã prin Legea fundamentalã exclusiv judecãtorului".
Prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 , dispoziţiile <>Legii nr. 92/1992 , referitoare la soluţionarea cauzelor privind conflictele şi litigiile de munca, au fost modificate şi completate în sensul celor statuate de Curtea Constituţionalã. În aceste condiţii, dispoziţiile legale criticate, referitoare la condiţiile de numire şi de revocare a magistraţilor consultanţi, la participarea şi atribuţiile acestora în completele care judeca, în prima instanta, cauzele privind conflictele de munca, la statutul lor juridic care este diferit de cel al judecãtorilor inamovibili, nu incalca prevederile constituţionale invocate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi 2 (care introduc <>art. 69^1-69^4 în Legea nr. 92/1992 ) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, excepţie ridicatã de Federaţia Independenta a Sindicatelor M/C din Transporturile Feroviare în Dosarul nr. 880/2000 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 21 ianuarie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
