Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 14 din 12 ianuarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a), b) si c) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 5 februarie 2010
DECIZIE nr. 14 din 12 ianuarie 2010
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 5 februarie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicatã de Rãzvan-Adrian Ghilea în Dosarul nr. 8.923/4/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 8.923/4/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Excepţia a fost ridicatã de Rãzvan-Adrian Ghilea într-o acţiune civilã ce are ca obiect stabilirea unui program de vizitare minor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţã, cã prevederile criticate dau posibilitatea ca, prin obţinerea unui program de vizitare, persoane strãine sã poatã interveni direct în viaţa de familie şi domiciliul pãrinţilor. Totodatã, considerã cã se aduce atingere şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 29, în mãsura în care se permite unei persoane sã gãzduiascã copilul într-o locuinţã situatã la o distanţã suficient de mare de domiciliul minorului.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã apreciazã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentalã invocate. În acest sens, aratã cã autorul nu contestã dreptul copilului de a avea relaţii personale cu rudele pe linie maternã, ci doar modalitatea de realizare a acestora. Totodatã, instanţa reţine cã "viaţa de familie", potrivit art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, este o noţiune autonomã ale cãrei conţinut şi aplicabilitate au fost circumstanţiate pe cale pretorianã de cãtre instanţa europeanã, având semnificaţia de "viaţã de familie extinsã", adicã de o legãturã biologicã şi/sau juridicã peste care se suprapune o relaţie personalã realã şi efectivã. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã o astfel de viaţã de familie existã inclusiv între bunici şi nepoţi, unchi şi nepoţi. Reţine cã prevederile de lege criticate asigurã cadrul legal pentru realizarea eficientã şi efectivã a vieţii de familie între copil şi familia extinsã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 15 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004, care au urmãtorul conţinut: "În sensul prezentei legi, relaţiile personale se pot realiza prin:
a) întâlniri ale copilului cu pãrintele ori cu o altã persoanã care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relaţii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gãzduirea copilului pe perioadã determinatã de cãtre pãrintele sau de cãtre altã persoanã la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale <>art. 26 alin. (1) privind viaţa intimã, familialã şi privatã şi ale <>art. 29 alin. (6) privind dreptul pãrinţilor şi al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a cãror rãspundere le revine. Totodatã, se invocã şi dispoziţiile art. 12 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, privind protecţia vieţii private şi de familie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru urmãtoarele considerente:
Art. 15 face parte din cap. II - Drepturile copilului, secţiunea I - Drepturi şi libertãţi civile din <>Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi reglementeazã o enumerare, fãrã caracter exhaustiv, a modalitãţilor de realizare a relaţiilor personale între copil şi pãrinţi, rude, precum şi alte persoane faţã de care copilul a dezvoltat legãturi de ataşament. Potrivit art. 14 alin. (1) din aceeaşi lege, copilul "are dreptul de a menţine relaţii personale" cu persoanele menţionate anterior, alin. (3) al aceluiaşi articol reglementând faptul cã "pãrinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu [...] alte persoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind cã existã motive temeinice de naturã a primejdui dezvoltarea fizicã, psihicã, intelectualã sau moralã a copilului". Curtea reţine cã, potrivit <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 , "prezenta lege reglementeazã cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului" şi se subordoneazã cu prioritate interesului superior al acestuia. Potrivit art. 2 din lege, principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legãturã cu drepturile şi obligaţiile ce revin pãrinţilor sau altor reprezentanţi legali şi prevaleazã în toate demersurile şi deciziile ce privesc copiii, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecãtoreşti.
Aceste din urmã prevederi sunt expresia dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificatã de România prin <>Legea nr. 18/1990 , potrivit cãrora "În toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţã socialã publice sau private, de instanţele judecãtoreşti, autoritãţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala".
Având în vedere cele menţionate, Curtea nu poate reţine motivele de neconstituţionalitate invocate de autor, prevederile de lege criticate fiind în acord cu dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) din Constituţie , potrivit cãrora "Autoritãţile publice respectã şi ocrotesc viaţa intimã, familialã şi privatã".
Curtea reţine faptul cã soluţia legislativã criticatã asigurã respectarea "vieţii de familie", eventuale mãsuri legislative care ar împiedica relaţia dintre minor şi rudele acestuia constituind o ingerinţã în dreptul la viaţa familialã. De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cadrul noţiunii de "viaţã familialã", în sensul art. 8 din Convenţie, au fost incluse şi raporturile dintre rude apropiate "care pot avea un rol considerabil în materie [...], ceea ce implicã pentru stat obligaţia de a acţiona în aşa fel încât sã asigure rezolvarea normalã a acestor raporturi". (Cauza Marckx vs. Belgia, 1979)
Mai mult, atât Convenţia cu privire la drepturile copilului, cât şi Convenţia asupra relaţiilor personale care privesc copiii au fost ratificate prin <>Legea nr. 18/1990 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001, respectiv prin <>Legea nr. 87/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2007. Potrivit art. 11 alin. (2) din Constituţie, "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern", statul român fiind obligat sã îndeplineascã cu bunã-credinţã obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte, aplicându-se cu prioritate reglementãrile internaţionale, dacã existã neconcordanţe între actele internaţionale privind drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, conform <>art. 20 alin. (2) din Legea fundamentalã . În aceste condiţii, instanţa de judecatã, în soluţionarea litigiilor în materie de relaţii personale care privesc copiii, va face aplicarea directã a dispoziţiilor din actele internaţionale privind drepturile copilului, în condiţiile dispoziţiilor constituţionale invocate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicatã de Rãzvan-Adrian Ghilea în Dosarul nr. 8.923/4/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 ianuarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
