Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Completul de judecata, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 30 iunie 1994, pronunţatã în Dosarul nr. 4.796/1994, Judecãtoria Sibiu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 12/1991, invocatã de petenta Societatea Comercialã "Siroimpex" - S.R.L. Sibiu. În susţinerea exceptiei se arata ca instituirea unei competente şi proceduri administrativ-jurisdicţionale ca cea prevãzutã în art. 19 din Legea nr. 12/1991 constituie o încãlcare a dispoziţiilor art. 21 şi 125 din Constituţie. Exprimindu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã ca dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 12/1991 sînt neconstituţionale, deoarece una dintre pãrţile la proces devine implicit, prin organele din structura cãrora face parte, judecãtorul propriei cauze, situaţie în care accesul egal la justiţie nu este asigurat. Art. 19 din Legea nr. 12/1991 face obiect al exceptiei de neconstituţionalitate şi în Dosarul nr. 7.249/1994 al Judecãtoriei Sibiu, cu care Curtea Constituţionalã a fost sesizatã prin Încheierea acestei instanţe din 10 octombrie 1994. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocatã de petenta Societatea Comercialã "Phenix" - S.R.L. Sibiu, care arata ca art. 19 din Legea nr. 12/1991 constituie o încãlcare a liberului acces la justiţie, pentru ca în prezent organul constatator al contravenţiei se citeaza în proces, respectiv "judeca" în propria cauza. Exprimindu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã ca dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 12/1991 sînt neconstituţionale, întrucît incalca prevederile art. 16 din Constituţie privind egalitatea cetãţenilor în fata legii, organul constatator avînd în prezent calitatea de parte în proces şi judecãtor în propria cauza. În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Încheierea de sesizare din 30 iulie 1994, pronunţatã de Judecãtoria Sibiu în Dosarul nr. 4.796/1994, a fost înaintatã celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru comunicarea punctelor lor de vedere. Guvernul apreciazã, în punctul sau de vedere, ca este neîntemeiatã critica adusã art. 19 din Legea nr. 12/1991, în sensul ca ar incalca prevederile art. 16 şi 21 din Constituţie, întrucît, potrivit art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificãrile ulterioare, actele administrative jurisdicţionale pot fi atacate cu recurs. Excepţia prevãzutã la art. 4 din aceasta lege, referitoare la dispoziţiile art. 3, este abrogatã implicit de prevederile art. 150 alin. (1) din Constituţie, acesta fiind şi sensul în care Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 34 din 24 iunie 1993. Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. Deoarece excepţiile invocate ce formeazã obiectele dosarelor Curţii Constituţionale nr. 70C/1994 şi nr. 105C/1994 vizeazã neconstituţionalitatea aceleiaşi dispoziţii legale - art. 19 din Legea nr. 12/1991 -, pentru mai buna administrare a justiţiei, în şedinţa completului de judecata din 29 noiembrie 1994 s-a dispus conexarea celor doua dosare.
CURTEA, avînd în vedere încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, retine: Art. 19 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, atacat ca neconstitutional, prevede: "Contestaţiile privind stabilirea, încasarea, urmãrirea impozitului pe profit, a majorãrilor de intirziere, precum şi a altor sume datorate bugetului administraţiei centrale de stat sau bugetelor locale, potrivit prevederilor prezentei legi, se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţãrii unitãţii plãtitoare şi se rezolva de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, dupã caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Impotriva deciziei date se poate face contestaţie la Ministerul Finanţelor, care, în cel mult 40 de zile de la înregistrare, este obligat sa o soluţioneze. Soluţia data este definitiva. Depunerea contestaţiei nu suspenda obligaţia plãtitorului cu privire la virarea la bugetul administraţiei centrale de stat sau la bugetele locale a sumelor datorate potrivit prezentei legi." Prin excepţiile invocate se susţine ca art. 19 din Legea nr. 12/1991 contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 - accesul liber la justiţie - şi ale art. 125 - instanţele judecãtoreşti. Problemele privind liberul acces la justiţie şi legitimitatea constituţionalã a procedurilor administrativ-jurisdicţionale au mai fãcut obiectul analizei de constitutionalitate, asupra cãrora Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994. Prin aceasta decizie s-a statuat ca instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale nu este contrarã principiului prevãzut la art. 21 din Constituţie, privind liberul acces la justiţie, cît timp decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacatã în fata unei instanţe judecãtoreşti, cu respectarea regulilor de competenta şi procedura de judecata stabilite de lege. În esenta, considerentele pentru care s-a decis astfel sînt urmãtoarele: - instituirea procedurilor administrativ-jurisdicţionale, care este de competenta exclusiva a legiuitorului, are drept scop soluţionarea mai rapida a unor categorii de litigii, decongestionarea instanţelor de judecata de cauzele ce pot fi rezolvate pe aceasta cale şi evitarea cheltuielilor de judecata. Acestea nu inlatura însã aplicarea art. 125 din Constituţie, potrivit cãruia justiţia se înfãptuieşte prin instanţele judecãtoreşti. Ca urmare, hotãrîrea organului de jurisdicţie administrativã este supusã controlului judecãtoresc al instanţei de contencios administrativ sau al altei instanţe competente, potrivit legii, iar pãrţilor nu li se poate limita exercitarea acestui drept consfintit prin Constituţie; - principiul liberului acces la justiţie presupune libertatea neingradita a celor interesaţi de a utiliza procedurile instituite de legiuitor, deci şi cele speciale stabilite în considerarea unor situaţii deosebite, în formele şi în modalitãţile prevãzute de lege. În sensul asigurãrii accesului la instanţele judecãtoreşti, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat şi prin alte decizii, precum Decizia nr. 35 din 1 iulie 1993 şi Decizia nr. 59 din 18 mai 1994, iar cu referire la problema din cauza de fata, prin Decizia nr. 34 din 24 iunie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 1 iulie 1993. Prin aceasta decizie, Curtea Constituţionalã a constatat ca excepţia prevãzutã în art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, referitoare la art. 3 din aceeaşi lege, este abrogatã potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, astfel încît şi în materie de impozite, taxe şi amenzi, prevãzute în legile de impozite şi taxe, este asigurata în prezent accesul la instanţele judecãtoreşti. Fata de considerentele expuse, rezulta ca instituirea unor proceduri administrativ-jurisdicţionale nu incalca principiul liberului acces la justiţie, cît timp decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacatã în fata instanţelor judecãtoreşti, cu respectarea regulilor de competenta şi procedura de judecata stabilite de lege, şi în consecinta excepţiile de neconstituţionalitate privind art. 19 din Legea nr. 12/1991 urmeazã a fi respinse ca vadit nefondate. În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 24 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge ca vadit nefondate excepţiile de neconstituţionalitate ale art. 19 din Legea nr. 12/1991, ridicate de Societatea Comercialã "Siroimpex" - S.R.L. Sibiu în Dosarul nr. 4.796/1994 al Judecãtoriei Sibiu şi de Societatea Comercialã "Phenix" - S.R.L. Sibiu în Dosarul nr. 7.249/1994 al Judecãtoriei Sibiu. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
