Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 133 din 25 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 , art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, precum si ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 227 din 12 aprilie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. În acelaşi dosar al instanţei de judecatã a fost ridicatã de cãtre Gabriela Urse şi Radu Jica şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , <>art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi ale "<>art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale".
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã Curtea Constituţionalã asupra faptului cã partea Iulian Mara a transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei. Aratã cã asupra dispoziţiilor <>art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>deciziile nr. 1.211/2008 , respectiv nr. 1.419/2009, în sensul stabilirii constituţionalitãţii acestor texte de lege. Cât priveşte prevederile <>art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi ale <>art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, susţine cã acestea nu încalcã normele constituţionale invocate, deoarece, în esenţã, în sistemul electoral românesc, la alegerile locale, electoratul vizeazã prin votul acordat un anumit partid politic, reprezentat de o persoanã aflatã pe liste, şi nu exclusiv acea persoanã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 5.235/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001 , <>art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi ale "<>art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentuluicadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale".
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Braşov, în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , respectiv de Gabriela Urse şi Radu Jica, în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , <>art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi ale "<>art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale", în cadrul unei acţiuni de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act al autoritãţilor publice locale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile <>art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , autorul acesteia susţine cã sunt încãlcate prevederile art. 21, art. 24 alin. (1), art. 129 şi art. 1 alin. (3) şi (4) din Constituţie. Aceasta deoarece textul criticat pune pãrţile în situaţia de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunţarea hotãrârii, fãrã a cunoaşte considerentele acesteia, iar pe de altã parte, oferã persoanei vãtãmate un instrument juridic care îi permite prelungirea în mod nejustificat a unui eventual proces şi creeazã incertitudini cu privire la legalitatea unui act administrativ, în condiţiile în care principiul separaţiei puterilor în stat înseamnã cã "actele puterii executive nu trebuie cenzurate pe calea contenciosului administrativ." Dispoziţiile <>art. 15 din Legea nr. 554/2004 contravin, în opinia autorului aceleiaşi excepţii, prevederilor art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 45 şi 135 din Constituţie, deoarece, prin suspendarea executãrii unui act administrativ unilateral, fãrã niciun criteriu legal, este favorizat solicitantul acestei cereri şi sunt încãlcate astfel drepturile şi garanţiile procesuale ale pãrţilor.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , <>art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi ale "<>art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale" susţin cã aceste texte încalcã dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, consacrate de art. 36 şi 37 din Constituţie, prin trãsãtura comunã acestora, constând în obligaţia ca partidul politic sau alianţa politicã pe ale cãrei liste a candidat un consilier local sã confirme apartenenţa acestuia la respectiva formaţiune politicã pentru ocuparea mandatului vacant de consilier local. Dreptul de a fi ales pe care îl are orice supleant depinde astfel de existenţa unei confirmãri a partidului, ulterioare încheierii procesului electoral, fãcând ca de pe lista cu candidaţi ai unui partid politic sã fie eliminat numele unui supleant, chiar dacã acesta este încã membru al acelui partid şi indiferent de opţiunea politicã a electoratului exprimatã în cadrul scrutinului uninominal.
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, fiind invocate în acest sens <>deciziile nr. 939/2006 şi nr. 419/2009 ale Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin <>art. I pct. 20-22 din Legea nr. 262/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, <>art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 14 şi <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 :
- Art. 14. - Suspendarea executãrii actului: "(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, dupã sesizarea, în condiţiile art. 7, a autoritãţii publice care a emis actul sau a autoritãţii ierarhic superioare, persoana vãtãmatã poate sã cearã instanţei competente sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ unilateral pânã la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vãtãmatã nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea înceteazã de drept şi fãrã nicio formalitate.
(2) Instanţa soluţioneazã cererea de suspendare, de urgenţã şi cu precãdere, cu citarea pãrţilor.
(3) Când în cauzã este un interes public major, de naturã a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusã şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzãtor.
(4) Hotãrârea prin care se pronunţã suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
(5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de cãtre instanţã, acesta este suspendat de drept, în acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilã.
(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleaşi motive.
(7) Suspendarea executãrii actului administrativ are ca efect încetarea oricãrei forme de executare, pânã la expirarea duratei suspendãrii.";
- Art. 15. - Solicitarea suspendãrii prin acţiunea principalã: "(1) Suspendarea executãrii actului administrativ unilateral poate fi solicitatã de reclamant, pentru motivele prevãzute la art. 14, şi prin cererea adresatã instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odatã cu acţiunea principalã sau printr-o acţiune separatã, pânã la soluţionarea acţiunii în fond.
(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Hotãrârea datã cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendã executarea.
(4) În ipoteza admiterii acţiunii de fond, mãsura suspendãrii, dispusã în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei, chiar dacã reclamantul nu a solicitat suspendarea executãrii actului administrativ în temeiul alin. (1)."
- <>Art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 : "În cazul în care consilierul local declarat ales renunţã la mandat înainte de validare sau refuzã sã depunã jurãmântul, se supune validãrii mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacã pânã la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmã în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rãmase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numãrul de consilieri locali se reduce sub jumãtate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile."
- <>Art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale: "(9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţã a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacã, pânã la data validãrii mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, dupã caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe listele cãrora au candidat supleanţii confirmã în scris, sub semnãtura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianţe politice sau alianţe electorale, cã supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianţele politice sau alianţele electorale, dupã caz."
- Art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale: "(5) Consilierii care refuzã sã depunã jurãmântul sunt consideraţi demisionaţi de drept, fapt care se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei. În acest caz se va supune validãrii mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale respective, dacã pânã la validarea mandatului partidele politice şi alianţele politice confirmã în scris apartenenţa la partid a consilierului în cauzã."
Textele din Constituţie pretins a fi încãlcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (4) privind principiile generale de organizare a statului român, respectiv principiul separaţiei puterilor în stat, ale art. 16 alin. (2) potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege", art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apãrare, art. 36 - Dreptul de vot, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 45 - Libertatea economicã, art. 129 - Folosirea cãilor de atac şi ale art. 135 - Economia, precum şi cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la accesul la instanţã şi dreptul la un proces echitabil.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã urmãtoarele:
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , se observã cã autorul acesteia se raporteazã, în critica formulatã, la o redactare veche, anterioarã modificãrilor introduse prin <>Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Astfel, textul de lege este neconstituţional, în opinia sa, deoarece pune pãrţile în situaţia de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunţarea hotãrârii, fãrã a cunoaşte considerentele acesteia. Or, în actuala redactare, dispoziţiile art. 14 alin. (4) prevãd cã "Hotãrârea prin care se pronunţã suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare".
Deoarece în prezent textul de lege atacat nu mai reglementeazã soluţia juridicã criticatã de autorul excepţiei, Curtea constatã cã aceasta urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã, deoarece instanţa de contencios constituţional examineazã numai texte de lege în vigoare, nu şi redactãri vechi, abrogate ale acestora.
Dispoziţiile art. 15 din acelaşi act normativ, de asemenea criticate, au mai constituit obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţionalã. Prin <>Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008, şi <>Decizia nr. 673 din 10 octombrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 20 noiembrie 2006, Curtea, pentru argumentele acolo reţinute, a statuat cã aceste prevederi nu contravin normelor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, invocate şi în prezenta cauzã.
Cu privire la dispoziţiile <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , Curtea a pronunţat <>Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, şi <>Decizia nr. 1.419 din 5 noiembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 23 decembrie 2009. Respingând excepţiile de neconstituţionalitate, aceasta a reţinut, în esenţã, cã "Opţiunea politicã exprimatã de alegãtori în cazul scrutinului pe listã nu vizeazã candidatul, ci partidul politic", astfel cã nu a putut fi reţinutã critica referitoare la nerespectarea dreptului de a fi ales.
Având în vedere cã şi dispoziţiile <>art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , sunt criticate din aceeaşi perspectivã a încãlcãrii dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, consacrate de art. 36 şi 37 din Constituţie, Curtea apreciazã cã argumentele reţinute în deciziile mai sus menţionate sunt valabile şi în cauza de faţã şi, în consecinţã, urmeazã sã respingã excepţia ca neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , invocatã de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , <>art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , excepţie ridicatã de Gabriela Urse şi Radu Jica în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de judecatã.
2. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie invocatã de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 februarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
