Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 133 din 21 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 24 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vlad Construct" - S.R.L. din Slatina în Dosarul nr. 2.291/104/2009 al Tribunalului Olt - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 14D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa Curţii în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 decembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.291/104/2009, Tribunalul Olt - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Vlad Construct" - S.R.L. din Slatina într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii a debitorului împotriva sentinţei prin care a fost stabilit tabelul preliminar al creanţelor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul de lege criticat nu oferã opţiune judecãtorului chemat sã soluţioneze deodatã, printr-o singurã sentinţã, toate contestaţiile, acesta fiind obligat sã admitã, în tot sau în parte, creanţele, în mod provizoriu, la masa credalã. Judecãtorul ar trebui sã rãmânã în pronunţare pe fondul contestaţiilor numai în cazul în care sunt elucidate toate problemele de fapt şi de drept incidente în cauzã. Or, în condiţiile în care legea impune soluţionarea deodatã a acestora, debitorul este pus în imposibilitatea obiectivã de a formula apãrãri în acelaşi timp, cu aceeaşi eficienţã pentru contestaţii diferite care implicã administrarea de probe diferite, împrejurare ce este de naturã a-i prejudicia dreptul la apãrare şi dreptul la un proces echitabil.
Judecãtorului-sindic ar trebui sã i se ofere posibilitatea sã decidã de la caz la caz dacã se impune judecarea simultanã sau separatã a contestaţiilor în funcţie de motivele de fapt şi de drept invocate de pãrţi. Prin reglementarea legalã criticatã se aduce atingere imparţialitãţii justiţiei şi se creeazã premisele unei injuste soluţionãri a cauzei privind pe debitorul aflat în insolvenţã.
Tribunalul Olt - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, text de lege care are urmãtorul conţinut: "La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanţe, judecãtorul-sindic va soluţiona deodatã, printr-o singurã sentinţã, toate contestaţiile, chiar dacã pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmã caz, judecãtorul-sindic poate sã admitã, în tot sau în parte, creanţele, în mod provizoriu, la masa credalã, atât în ceea ce priveşte deliberãrile, cât şi repartiţiile."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privitor la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 21 alin. (2) privind liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apãrare şi în art. 124 alin. (2) referitor la înfãptuirea justiţiei. De asemenea, sunt considerate a fi nesocotite şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor criticate s-a mai pronunţat în raport cu dispoziţii constituţionale identice, de exemplu prin Decizia nr. 966 din 12 iulie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 22 septembrie 2011, sau Decizia nr. 631 din 29 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008.
Astfel, Curtea a observat cã dispoziţiile legale criticate au ca scop, ca de altfel întreaga procedurã instituitã prin Legea nr. 85/2006, acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţã şi, în acelaşi timp, pe un plan mai general, asanarea mediului comercial, ceea ce corespunde obligaţiei statului înscrise în art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedurã speciale, care derogã de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie.
În acest context, reglementarea prin lege a obligaţiei judecãtorului-sindic de a soluţiona deodatã, printr-o singurã sentinţã, toate contestaţiile cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţã trecute de administratorul judiciar sau de lichidator în tabelul preliminar de creanţe, chiar dacã pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe, constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolvenţei, şi anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. În absenţa unei atari dispoziţii de lege, procedura, care de regulã are caracter colectiv, implicând participarea unui numãr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe, ar fi cu mult întârziatã, situaţie ce ar genera o stare de perpetuã incertitudine cu privire la raporturile juridice stabilite între pãrţile implicate, persoane fizice sau comercianţi, afectând grav stabilitatea şi securitatea care trebuie sã le caracterizeze.
Însã, deşi procedura insolvenţei pune accent pe o desfãşurare rapidã a procesului, ea oferã, pe de altã parte, suficiente garanţii procesuale pãrţilor implicate. Astfel, potrivit chiar textului de lege criticat, judecãtorul-sindic va soluţiona, la termenul stabilit pentru definitivarea tabelului de creanţe, contestaţiile pentru care ar fi nevoie de administrarea unor probe, prin admiterea provizorie, iar nu definitivã, a creanţelor contestate.
Prin urmare, înscrierea unei astfel de creanţe în tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului are caracter provizoriu, putând fi modificatã oricând pe parcursul derulãrii procedurii, ca urmare a completãrii probatoriului. Mai mult, dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2006 prevãd cã, pânã la închiderea procedurii, orice parte interesatã poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţã în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care a determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţã, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotãrâtoare şi pânã atunci necunoscute. În aceastã situaţie, judecarea contestaţiei se va face de judecãtorul-sindic, cu citarea tuturor pãrţilor interesate, iar pânã la judecarea irevocabilã a contestaţiei judecãtorul-sindic va putea declara creanţa sau dreptul de preferinţã contestat ca admis numai provizoriu.
O garanţie proceduralã în plus o constituie prevederile art. 12 din Legea nr. 85/2006, potrivit cãrora hotãrârile judecãtorului-sindic, care sunt definitive şi executorii, pot fi atacate separat cu recurs, dupã o procedurã stabilitã prin dispoziţiile art. 8 din aceeaşi lege.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vlad Construct" - S.R.L. din Slatina în Dosarul nr. 2.291/104/2009 al Tribunalului Olt - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 februarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
