Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 130 din 16 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 3 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, excepţie ridicatã de Neculai Arpinte, Luisa Dãnilã, Dana Gãlãţanu şi Dorina Pãdurariu, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 7.266/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.216D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 1.217D/2011, nr. 1.218D/2011 şi nr. 1.226D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Daniela Tomniuc, Viorica Temneanu, Mihai Livanu, Mihaela Sandu, Didica Bortã, Lãcrãmioara Oltean, Laura Stratula, Vasile Maxim şi Iulian Grigore, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 7.276/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Valericã Ailenei, Bogdan Amarie, Viorel Andrioae, Tania Mihaela Amarinei, Mihaela Beşleagã, Aurica Borşan, Mihaela Doina Dãnilã, Geanina Paula Gheorghiţã, Gabriel Hurã, Sonia Murariu, Costicã Liviu Morariu, Elisabeta Mihaela Mihoc, Cristian Dan Oprişan, Daniela Doina Oprişan, Petru Simion Opriţã, Silvia Repciuc, Tatiana Roman, Anişoara Rotariu, Gabriela Bolohan, Elena Daniela Roşu, Daniela Seriţeanu, Stelian Calancia, Cezãricã Paraschiva Şmocot, Sorin Luca, Dumitru Burlacu, Mihai Bolohan, Gabriela Ipate, Marinela Camelia Iftime, Nina Daniela Angheluş, Silvia Clim, Silvia Mariana Buhãeanu şi Sergiu Mihoc, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 7.286/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, precum şi de Valeriu Atomei, Daniela Elena Axentoi, Cristina Georgeta Axentoi, Voichiţa Maria Barbu, Cristian Sorin Bedrule, Florentina Teresia Blãnaru, Liliana Bodnar, Amalia Capotã, Şerban George Cârlugea, Dãnuţ Ciobanu, Despina Elena Ciulei, Mihai Adrian Ciupercovici, Radu Vasile Corbotiuc, Virginia Corbotiuc, Alina Elena Cuciurean, Cristian Cuciurean, Elena Cuciurean, Ana Maria Dascãlu, Marian Dorel Drimiş, Daniela Eross, Ilie Filimon, Daniela Paraschiva Frunzã, Carmen Grigore, Mirela Havîrneanu, Aurel Holuţã, Cristina Antonela Hopp, Mariana Alina Hriţcu, Petru Jalubã, Dãnuţ Jora, Ioan Valerian Lazãr, Viorica Liliana Liţu, Mihaela Cãtãlina Lungu, Georgeta Lungu, Maria Macar, Miroş Liliana, Lidia Mihaela Mârzac, Oana Valerica Moroşan Birãu, Silvian Poenaru, Narcis Claudiu Popescu, Ramona Carmen Popescu, Ciprian Dumitru Proboteanu, Alina Prodan, Floricica Rotaru, Mihaela Sasu, Anda Petronela Simian, Leonte Ştirbu, Viorel Totoescu, Cornelia Zaharia, Costicã Berariu, Cramariuc Elena, Gheorghe Cornea, Cornel Cotizo Flocea Matiş, Elena Camelia Gherrase, Anca Gabriela Hãu, Elena Maftei, Maria Gabriela Moroşan, Nicoleta Adina Onofresei, Valerean Pavel, Vasile Pãrãu, Roxana Lãcrãmioara Sbiera, Loredana Monica Soroceac, Rozalea Sorocean, Delia Vaman şi Levente Simion Varvaroi, prin Sindicatul Liber din Învãţãmânt zona Câmpulung Moldovenesc, în Dosarul nr. 7.822/86/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.216D/2011, nr. 1.217D/2011, nr. 1.218D/2011 şi nr. 1.226D/2011, având în vedere cã acestea au obiect identic.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.217D/2011, nr. 1.218D/2011 şi nr. 1.226D/2011 la Dosarul nr. 1.216D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 17 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 7.266/40/2011, nr. 7.276/40/2011 şi nr. 7.286/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt.
Excepţia a fost ridicatã de Neculai Arpinte, Luisa Dãnilã, Dana Gãlãţanu, Dorina Pãdurariu, Daniela Tomniuc, Viorica Temneanu, Mihai Livanu, Mihaela Sandu, Didica Bortã, Lãcrãmioara Oltean, Laura Stratula, Vasile Maxim, Iulian Grigore, Valericã Ailenei, Bogdan Amarie, Viorel Andrioae, Tania Mihaela Amarinei, Mihaela Beşleagã, Aurica Borşan, Mihaela Doina Dãnilã, Geanina Paula Gheorghiţã, Gabriel Hurã, Sonia Murariu, Costicã Liviu Morariu, Elisabeta Mihaela Mihoc, Cristian Dan Oprişan, Daniela Doina Oprişan, Petru Simion Opriţã, Silvia Repciuc, Tatiana Roman, Anişoara Rotariu, Gabriela Bolohan, Elena Daniela Roşu, Daniela Seriţeanu, Stelian Calancia, Cezãricã Paraschiva Şmocot, Sorin Luca, Dumitru Burlacu, Mihai Bolohan, Gabriela Ipate, Marinela Camelia Iftime, Nina Daniela Angheluş, Silvia Clim, Silvia Mariana Buhãeanu şi Sergiu Mihoc, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în cauze având ca obiect contestaţii împotriva unor decizii de stabilire a drepturilor salariale.
Prin Încheierea din 19 octombrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 7.822/86/2011, Tribunalul Suceava - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011.
Excepţia a fost ridicatã de Valeriu Atomei, Daniela Elena Axentoi, Cristina Georgeta Axentoi, Voichiţa Maria Barbu, Cristian Sorin Bedrule, Florentina Teresia Blãnaru, Liliana Bodnar, Amalia Capotã, Şerban George Cârlugea, Dãnuţ Ciobanu, Despina Elena Ciulei, Mihai Adrian Ciupercovici, Radu Vasile Corbotiuc, Virginia Corbotiuc, Alina Elena Cuciurean, Cristian Cuciurean, Elena Cuciurean, Ana Maria Dascãlu, Marian Dorel Drimiş, Daniela Eross, Ilie Filimon, Daniela Paraschiva Frunzã, Carmen Grigore, Mirela Havîrneanu, Aurel Holuţã, Cristina Antonela Hopp, Mariana Alina Hriţcu, Petru Jalubã, Dãnuţ Jora, Ioan Valerian Lazãr, Viorica Liliana Liţu, Mihaela Cãtãlina Lungu, Georgeta Lungu, Maria Macar, Miroş Liliana, Lidia Mihaela Mârzac, Oana Valerica Moroşan Birãu, Silvian Poenaru, Narcis Claudiu Popescu, Ramona Carmen Popescu, Ciprian Dumitru Proboteanu, Alina Prodan, Floricica Rotaru, Mihaela Sasu, Anda Petronela Simian, Leonte Ştirbu, Viorel Totoescu, Cornelia Zaharia, Costicã Berariu, Cramariuc Elena, Gheorghe Cornea, Cornel Cotizo Flocea Matiş, Elena Camelia Gherrase, Anca Gabriela Hãu, Elena Maftei, Maria Gabriela Moroşan, Nicoleta Adina Onofresei, Valerean Pavel, Vasile Pãrãu, Roxana Lãcrãmioara Sbiera, Loredana Monica Soroceac, Rozalea Sorocean, Delia Vaman şi Levente Simion Varvaroi, prin Sindicatul Liber din Învãţãmânt zona Câmpulung Moldovenesc, într-o cauzã având ca obiect acordarea unor drepturi bãneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã Legea nr. 63/2011, constituind o lege distinctã care opereazã o diminuare a drepturilor salariale ale personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, discrimineazã aceastã categorie de personal în raport de toate celelalte categorii de bugetari, care sunt salarizaţi în baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice şi a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice. Legea nr. 63/2011 instituie astfel o abatere de la principiul unei legi unice de salarizare, astfel cum a fost statuat prin Legea nr. 330/2009 şi Legea-cadru nr. 284/2010. Ca atare, personalul didactic şi didactic auxiliar este singura categorie de bugetari exclusã de la aplicarea unei legi unice de salarizare şi care a suferit o diminuare definitivã a drepturilor salariale avute anterior intrãrii în vigoare a legilor succesive de salarizare unicã în sistemul bugetar.
Totodatã, diminuarea drepturilor salariale, prin actul normativ criticat, este intempestivã, nejustificatã de un interes legitim al statului şi disproporţionatã faţã de mãsurile dispuse în cazul altor categorii de bugetari, fiind contrarã principiilor prioritãţii dreptului comunitar şi legalitãţii. Invocã în acest sens Hotãrârea Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţatã în Cauza Buzescu împotriva României, 2005.
De asemenea, prevederile legale criticate sunt contrare şi principiilor solidaritãţii şi egalitãţii de tratament, care presupun ca sarcina de a depune efortul financiar sau de orice altã naturã, necesar pentru îndreptarea unei stãri de necesitate, sã fie suportatã în comun şi în egalã mãsurã de toţi cetãţenii statului respectiv. Autorii excepţiei subliniazã, în acest sens, cã fac parte dintr-o categorie profesionalã net defavorizatã faţã de restul salariaţilor din sistemul bugetar, prin aceea cã suportã diminuãri salariale superioare celor incidente în cazul celorlalţi bugetari.
În plus, nu este respectat nici principiul previzibilitãţii normelor juridice. Considerã cã, în acord cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (spre exemplu, hotãrârile pronunţate în cauzele C-152/88R, Sofrimport SARL împotriva Comisiei Comunitãţilor Europene, C-368/89 Crispoltoni contra Fattoria autonoma tabacchi di Citt├\'9a di Castello), precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, hotãrârile pronunţate în cauzele Rotaru împotriva României, 2000, Burghelea împotriva României, 2009, Kaya împotriva României, 2006, Beian împotriva României, 2007), calitatea normelor juridice presupune ca acestea sã genereze o oarecare stabilitate, autoritãţile statului neputând fi inconsecvente faţã de o anumitã realitate socialã. În cazul de faţã, insecuritatea şi incertitudinea rezultã din însãşi vãtãmarea patrimonialã suferitã şi din afectarea aşteptãrilor şi prognozelor financiare ale acestora pentru o perioadã de timp apreciabilã.
Pe de altã parte, prevederile legale criticate înfrâng principiul securitãţii raporturilor juridice, astfel cum acesta a fost consacrat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, Hotãrârea pronunţatã în Cauza Tudor Tudor împotriva României, 2009) şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (a se vedea hotãrârile pronunţate în Cauza 24-69 Theo Nebe împotriva Comisiei Comunitãţilor Europene, Cauza 61/79 Amministrazione delle finanze dello Stato împotriva Denkavit italiana Srl şi Cauza 57-69 Azienda colori nazionali - ACNA S.p.A. împotriva Comisiei Comunitãţilor Europene). Astfel, prin grilele de calcul incluse în anexele sale, Legea nr. 63/2011 a dus la o diminuare cu aproximativ 25% a veniturilor ce erau anterior deja diminuate.
Autorii susţin, totodatã, cã Legea nr. 63/2011 încalcã dreptul de proprietate asupra bunului reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestatã, fãrã a exista vreunul din cazurile prevãzute de art. 53 din Constituţie, fãrã a avea caracter temporar şi fãrã a se acorda în schimb vreo despãgubire proporţionalã cu privarea de bun.
Invocã aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotãrârile pronunţate în cauzele Kechko contra Ucrainei, 2005, Kopecky contra Slovaciei, 2003, Cazacu contra Moldovei, 2007) prin care s-a statuat cã drepturile salariale privite ca drept de creanţã reprezintã un "bun" în sensul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Tribunalul Botoşani - Secţia civilã opineazã în sensul constituţionalitãţii Legii nr. 63/2011, subliniind cã atributul stabilirii sistemului de salarizare pentru personalul bugetar aparţine legiuitorului, aşa încât, în realizarea politicii sale şi luarea mãsurilor necesare în perioada de crizã economicã, acesta poate prevedea un regim salarial diferit, distinct pentru anumite categorii de bugetari. Conform art. 16 alin. (1) din Constituţie, egalitatea presupune uniformitate în cadrul aceleiaşi categorii de subiecţi ai drepturilor, respectiv aplicarea aceloraşi criterii de salarizare tuturor cadrelor didactice şi didactice auxiliare.
Tribunalul Suceava - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile Legii nr. 63/2011 sunt constituţionale, reţinând cã mãsura legislativã criticatã este aplicatã în mod nediscriminatoriu pentru tot personalul didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, şi nu selectiv, având un caracter temporar, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat. Totodatã, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, astfel încât este dreptul autoritãţii legiuitoare sã elaboreze mãsuri de politicã legislativã în domeniul salarizãrii în concordanţã cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã actul normativ criticat încalcã dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind tipurile de proprietate - publicã şi privatã - şi caracterul inviolabil al proprietãţii private, în condiţiile legii organice, şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementãrilor comunitare cu caracter obligatoriu.
Sunt invocate şi dispoziţiile privind proprietatea cuprinse în art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã Legea nr. 63/2011 - act normativ cu caracter temporar, ale cãrui efecte juridice continuã sã se producã, a mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauzã (a se vedea Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011).
Astfel, raportat la critica de neconstituţionalitate cu privire la încãlcarea normelor constituţionale şi convenţionale privind proprietatea privatã, formulatã din perspectiva unei restrângeri a dreptului la salariu, considerat un "bun", Curtea, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua sã primeascã, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestatã (a se vedea Hotãrârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţatã în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94).
În aceste condiţii, Curtea a reţinut, în esenţã, cã legea supusã controlului de constituţionalitate stabileşte drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrãrii sale în vigoare şi pânã la finele anului 2011, aşadar pentru viitor, fãrã a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioarã intrãrii sale în vigoare. Ca urmare, prevederile sale nu stabilesc o ingerinţã de tipul privãrii de proprietate.
Cât priveşte salariul care urmeazã a fi plãtit în viitor, Curtea a constatat cã este dreptul autoritãţii legiuitoare de a elabora mãsuri de politicã legislativã în domeniul salarizãrii în concordanţã cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În aceastã privinţã, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a reţinut cã statul este cel în mãsurã sã stabileascã ce sume trebuie plãtite angajaţilor sãi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plãţii unor astfel de sume prin modificãri legislative corespunzãtoare (a se vedea, de exemplu, Hotãrârea din 8 noiembrie 2005, pronunţatã în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23).
De altfel, printr-o jurisprudenţã constantã, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã statele se bucurã de o largã marjã de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotãrârea din 8 decembrie 2009, pronunţatã în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotãrârea din 2 februarie 2010, pronunţatã în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).
Totodatã, examinând legea criticatã prin prisma exigenţelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptãrilor legitime ale cetãţenilor, Curtea a constatat cã acestea nu sunt încãlcate, câtã vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptatã pentru a realiza unificarea salarizãrii unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitarã a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut cã drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusã controlului de constituţionalitate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã anterior îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Distinct de acestea, Curtea constatã cã este lipsitã de temei critica privind încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, susţinutã de autorii excepţiei din perspectiva instituirii, prin prevederile legale criticate, a unei discriminãri în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar faţã de restul salariaţilor plãtiţi din fondurile publice.
Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat cã instituirea de regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvãri diferite nu poate fi apreciatã drept o încãlcare a principiului egalitãţii (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 17 din 12 ianuarie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010).
În acelaşi sens, Curtea a reţinut cã art. 16 din Constituţie vizeazã egalitatea în drepturi între cetãţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertãţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic în aplicarea unor mãsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justificã nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţã de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).
Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de faţã, Curtea constatã cã în materia salarizãrii personalului didactic şi didactic auxiliar a existat o situaţie juridicã specificã, determinatã de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciarã neunitarã, care a condus la un sistem de salarizare neunitar.
În acest context specific salarizãrii personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticatã dã expresie unei mãsuri de politicã bugetarã, determinatã de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificãrilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecãtoreşti, urmãrind sã elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învãţãmânt. Se asigurã astfel un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmãrit.
În aceste condiţii, Curtea constatã cã situaţia obiectiv diferitã a personalului didactic şi didactic auxiliar justificã instituirea unui tratament juridic distinct în ceea ce priveşte salarizarea acestei categorii profesionale, fãrã ca aceasta sã aibã semnificaţia încãlcãrii principiului egalitãţii în drepturi.
În fine, Curtea observã cã argumentele autorilor excepţiei referitoare la încãlcarea celorlalte principii reţinute în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, invocate prin prisma dispoziţiilor art. 20 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, vizeazã aspecte ce ţin de aplicarea legii de cãtre instanţele judecãtoreşti, nefiind, prin urmare, o problemã de resortul contenciosului constituţional.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învãţãmânt, excepţie ridicatã de Neculai Arpinte, Luisa Dãnilã, Dana Gãlãţanu şi Dorina Pãdurariu, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 7.266/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Daniela Tomniuc, Viorica Temneanu, Mihai Livanu, Mihaela Sandu, Didica Bortã, Lãcrãmioara Oltean, Laura Stratula, Vasile Maxim şi Iulian Grigore, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 7.276/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Valericã Ailenei, Bogdan Amarie, Viorel Andrioae, Tania Mihaela Amarinei, Mihaela Beşleagã, Aurica Borşan, Mihaela Doina Dãnilã, Geanina Paula Gheorghiţã, Gabriel Hurã, Sonia Murariu, Costicã Liviu Morariu, Elisabeta Mihaela Mihoc, Cristian Dan Oprişan, Daniela Doina Oprişan, Petru Simion Opriţã, Silvia Repciuc, Tatiana Roman, Anişoara Rotariu, Gabriela Bolohan, Elena Daniela Roşu, Daniela Seriţeanu, Stelian Calancia, Cezãricã Paraschiva Şmocot, Sorin Luca, Dumitru Burlacu, Mihai Bolohan, Gabriela Ipate, Marinela Camelia Iftime, Nina Daniela Angheluş, Silvia Clim, Silvia Mariana Buhãeanu şi Sergiu Mihoc, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 7.286/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, precum şi de Valeriu Atomei, Daniela Elena Axentoi, Cristina Georgeta Axentoi, Voichiţa Maria Barbu, Cristian Sorin Bedrule, Florentina Teresia Blãnaru, Liliana Bodnar, Amalia Capotã, Şerban George Cârlugea, Dãnuţ Ciobanu, Despina Elena Ciulei, Mihai Adrian Ciupercovici, Radu Vasile Corbotiuc, Virginia Corbotiuc, Alina Elena Cuciurean, Cristian Cuciurean, Elena Cuciurean, Ana Maria Dascãlu, Marian Dorel Drimiş, Daniela Eross, Ilie Filimon, Daniela Paraschiva Frunzã, Carmen Grigore, Mirela Havîrneanu, Aurel Holuţã, Cristina Antonela Hopp, Mariana Alina Hriţcu, Petru Jalubã, Dãnuţ Jora, Ioan Valerian Lazãr, Viorica Liliana Liţu, Mihaela Cãtãlina Lungu, Georgeta Lungu, Maria Macar, Miroş Liliana, Lidia Mihaela Mârzac, Oana Valerica Moroşan Birãu, Silvian Poenaru, Narcis Claudiu Popescu, Ramona Carmen Popescu, Ciprian Dumitru Proboteanu, Alina Prodan, Floricica Rotaru, Mihaela Sasu, Anda Petronela Simian, Leonte Ştirbu, Viorel Totoescu, Cornelia Zaharia, Costicã Berariu, Cramariuc Elena, Gheorghe Cornea, Cornel Cotizo Flocea Matiş, Elena Camelia Gherrase, Anca Gabriela Hãu, Elena Maftei, Maria Gabriela Moroşan, Nicoleta Adina Onofresei, Valerean Pavel, Vasile Pãrãu, Roxana Lãcrãmioara Sbiera, Loredana Monica Soroceac, Rozalea Sorocean, Delia Vaman şi Levente Simion Varvaroi, prin Sindicatul Liber din Învãţãmânt zona Câmpulung Moldovenesc, în Dosarul nr. 7.822/86/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 februarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
