Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 13 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 13 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 18 martie 2016

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean        - preşedinte
    Valer Dorneanu          - judecător
    Petre Lăzăroiu          - judecător
    Mircea Ştefan Minea     - judecător
    Daniel Marius Morar     - judecător
    Mona-Maria Pivniceru    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan  - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu   - judecător
    Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Darius Constantin Cristescu în Dosarul nr. 6.023/109/2013 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 498D/2015.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă că, la dosar, partea Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 91 din 3 martie 2015 şi nr. 167 din 17 martie 2015.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.023/109/2013, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Darius Constantin Cristescu într-o cauză având ca obiect anularea raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a constatat că, în perioada 6 aprilie 2009-8 februarie 2013, autorul s-a aflat în stare de incompatibilitate, deoarece a deţinut simultan atât funcţia de viceprimar, cât şi funcţia de administrator la o societate comercială.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textul de lege criticat aduce atingere art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât persoanelor care ocupă funcţia de viceprimar li se instituie un regim discriminatoriu, prin interdicţia de a ocupa funcţia de administrator în societăţi comerciale, faţă de alţi aleşi locali, cum ar fi consilierii locali sau consilierii judeţeni, cărora nu li se interzice ocuparea unei astfel de funcţii, potrivit art. 88 şi art. 90 din Legea nr. 161/2003. Astfel, în cadrul aceleiaşi categorii - aleşii locali, legiuitorul a creat o diferenţiere nejustificată din punct de vedere al regimului juridic, interdicţiile privind ocuparea funcţiei de administrator fiind mult extinse în ceea ce îi priveşte pe aleşii locali, menţionaţi la art. 87 din Legea nr. 161/2003. Se mai apreciază că diferenţa de regim juridic în cazul viceprimarilor şi al vicepreşedinţilor de consilii judeţene nu este justificată, cu atât mai mult cu cât aceştia provin tot din rândul consilierilor locali şi judeţeni, şi îşi păstrează apartenenţa la Consiliul local sau la cel judeţean, la ale căror şedinţe pot să participe, şi în cadrul cărora îşi păstrează dreptul de vot. Spre deosebire de primari sau de preşedinţii de consilii judeţene, viceprimarii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene nu sunt aleşi în aceste funcţii prin votul cetăţenilor, ci prin votul celorlalţi consilieri locali şi judeţeni. Deşi între consilierii locali şi judeţeni, pe de-o parte, şi viceprimarii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, pe de altă parte, există o diferenţă de regim juridic pur formală, ei constituind o singură categorie de aleşi locali, ipotezele avute în vedere de Legea nr. 161/2003 li se aplică în mod diferit viceprimarilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, ceea ce duce la încălcarea egalităţii în faţa legii.
    7. Autorul arată că este încălcat şi art. 45 din Constituţie, referitor la libertatea economică, deoarece textul de lege criticat interzice persoanelor pe care le vizează dreptul constituţional să exercite o activitate economică, sub sancţiunea pierderii calităţii de ales local ori sub sancţiunea interdicţiei de a mai avea această calitate pentru o anumită perioadă. Această interdicţie nu se justifică, în condiţiile în care art. 135 din Constituţie reglementează cu privire la economia României, ca fiind una de piaţă, precum şi cu privire la asigurarea libertăţii comerţului. Autorul arată că interdicţia instituită prin textul de lege criticat nu serveşte protejării valorilor reglementate de art. 53 din Constituţie, şi nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o, de vreme ce, în cazul autorului, este sancţionată şi simpla deţinere a calităţii de administrator într-o societate comercială, care nu a avut niciodată niciun fel de raporturi juridice cu nicio autoritate sau instituţie publică.
    8. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu este de natură a afecta principiul egalităţii, atâta vreme cât funcţiile respective se exercită în virtutea legii şi vizează toate persoanele aflate în aceeaşi categorie, fără deosebire. Nici invocarea art. 53 din Constituţie nu este justificată, deoarece, faţă de natura funcţiei publice exercitate, nu se poate susţine încălcarea vreunuia dintre principiile de care se prevalează autorul.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, arătând că punctul său de vedere a fost reţinut în Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de Agenţia Naţională de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul conţinut: "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice".
    14. Potrivit art. 77 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, "Ori de câte ori prin legi şi prin alte acte normative se face trimitere la Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale ori la «societatea comercială/societăţile comerciale», după caz, trimiterea se consideră a fi făcută la Legea societăţilor nr. 31/1990 ori, după caz, la «societatea/societăţile reglementată/ reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare»."
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 45 privind libertatea economică şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 135 alin. (1) privind economia.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilităţi, care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011).
    17. Curtea observă că susţinerile referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (3) din Constituţie se întemeiază pe compararea situaţiei viceprimarilor cu aceea a consilierilor locali din rândul cărora sunt aleşi viceprimarii, şi constatarea că prima categorie este discriminată prin comparaţie cu cea de-a doua, deoarece legea prevede doar incompatibilitatea funcţiei de viceprimar, iar nu şi aceea a funcţiei de consilier local cu funcţia de administrator într-o societate.
    18. Analizând excepţia, Curtea reţine că, referitor la principiul egalităţii, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite.
    19. Curtea observă că funcţia de viceprimar se exercită de către o persoană aleasă din rândul consilierilor locali în funcţie, cu votul majorităţii acestora, iar viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia [art. 57 alin. (1)-(3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007]. În urma delegării, viceprimarul poate reprezenta unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie, poate exercita atribuţii referitoare la bugetul local şi poate exercita funcţia de ordonator principal de credite [art. 57 alin. (2) coroborat cu art. 62 alin. (1) şi art. 63 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001]. Din această perspectivă, pentru a garanta exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, legiuitorul a reglementat incompatibilitatea acesteia cu aceea de administrator într-o societate.
    20. Referitor la consilierii locali, Curtea reţine că aceştia sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, şi alcătuiesc consiliul local în cadrul căruia votează, cu majoritatea reglementată potrivit art. 45 din Legea nr. 215/2001, hotărâri ce privesc problemele de interes local.
    21. Curtea constată că legiuitorul a instituit incompatibilităţi specifice fiecărei funcţii. Astfel, pentru funcţia de viceprimar este reglementată incompatibilitatea prevăzută de textul de lege criticat, iar pentru funcţia de consilier local incompatibilitatea reglementată de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia: "Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de [...], administrator la [...] societăţile comerciale cu capital privat [...] nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective."
    22. Aşadar, Curtea constată că legiuitorul, distinct de criteriul alegerii, inerent statutului aleşilor locali, în reglementarea regimului incompatibilităţilor acestora a avut în vedere atribuţiile şi sarcinile specifice fiecărei funcţii, particularizându-le în raport cu acest din urmă criteriu. În aceste condiţii, Curtea reţine că legiuitorul are competenţa constituţională de a stabili astfel de incompatibilităţi în funcţie de criteriul menţionat, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 16 din Legea fundamentală.
    23. Curtea mai reţine că, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie, demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, astfel încât activitatea primarilor, respectiv a viceprimarilor şi a consilierilor locali trebuie să se circumscrie regulilor pe care, în aplicarea normelor constituţionale, legiuitorul le-a edictat, în vederea creării cadrului de funcţionare a acestora. În acest sens, potrivit art. 80 din Legea nr. 161/2003, "Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu" [a se vedea Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 21 iulie 2015, paragraful 22].
    24. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 45 privind libertatea economică, prin raportare la cele ale art. 135 alin. (1) privind economia din Constituţie, Curtea observă că, prin textul de lege criticat, este limitat accesul liber al persoanei la o activitate economică. Această limitare respectă principiul proporţionalităţii, deoarece scopul urmărit de legiuitor este justificat de necesitatea exercitării funcţiei de viceprimar în condiţii de integritate şi transparenţă decizională; prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, fiind apte să ducă la atingerea acestuia. Cu privire la caracterul necesar al măsurii, se observă că acesta este justificat, întrucât exclude exercitarea unei funcţii private, specifice mediului de afaceri, care ar putea aduce atingere interesului public şi a încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice în condiţiile în care funcţia de viceprimar poate să presupună atribuţii referitoare la bugetul local. Se mai observă, de asemenea, că există un raport rezonabil de proporţionalitate între cerinţele de interes general referitoare la buna administrare a banilor publici şi protecţia dreptului fundamental la accesul liber la o activitate economică. De altfel, prin textul constituţional pretins încălcat se reglementează cu privire la garantarea acestuia în condiţiile legii.
    25. În concluzie, având în vedere cele anterior reţinute, Curtea observă că textul de lege criticat nu aduce atingere, ci doar limitează acest drept de acces liber la o activitate economică, prin interzicerea exercitării anumitor funcţii private, pe o perioadă determinată, respectiv perioada cât autorul este viceprimar.
    26. În final, Curtea reţine că prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt incidente în speţă de vreme ce, prin textul de lege criticat, nu este restrâns niciun drept fundamental.

    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Darius Constantin Cristescu în Dosarul nr. 6.023/109/2013 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 19 ianuarie 2016.

                  PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         AUGUSTIN ZEGREAN

                        Magistrat-asistent,
                      Cristina Cătălina Turcu

                              ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 13 din 19 ianuarie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"