Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 129 din 25 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 201 din 30 martie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 172 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Prisma Prod" - S.R.L. din Şieu-Mãgheruş în Dosarul nr. 4.758/190/2008 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.758/190/2008, Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 172 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Prisma Prod" - S.R.L. din Şieu-Mãgheruş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã dispoziţiile <>art. 172 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 permit atacarea actelor la instanţa competentã în condiţiile în care titlul executoriu în baza cãruia a fost începutã executarea silitã nu este o hotãrâre datã de cãtre o instanţã judecãtoreascã sau de alt organ jurisdicţional. Autorul susţine cã sintagma "dacã pentru contestarea lui nu existã o altã procedurã prevãzutã de lege" este de naturã sã provoace confuzie în aplicarea legii, refuzând accesul în justiţie al persoanelor vãtãmate prin acte emise de cãtre organele fiscale.
Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Prin faptul cã se evitã crearea unor proceduri paralele de contestare a aceluiaşi titlu executoriu nu înseamnã cã se îngrãdeşte accesul liber la justiţie, ci se evitã posibilitatea tergiversãrii nejustificate a executãrii silite a creanţelor fiscale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii în aceastã materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 172 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu urmãtorul conţinut: "(3)Contestaţia poate fi fãcutã şi împotriva titlului executoriu în temeiul cãruia a fost pornitã executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotãrâre datã de o instanţã judecãtoreascã sau de alt organ jurisdicţional şi dacã pentru contestarea lui nu existã o altã procedurã prevãzutã de lege."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, în esenţã, contestaţia la executare este destinatã sã înlãture neregularitãţile comise cu prilejul urmãririi silite sau sã expliciteze titlul executoriu ce urmeazã a fi valorificat. În cadrul soluţionãrii contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurãri care vizeazã fondul cauzei şi care sunt de naturã sã repunã în discuţie hotãrâri care emanã de la organe cu activitate jurisdicţionalã, în faţa cãrora au avut loc dezbateri contradictorii, pãrţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apãrãrile de fond necesare. O soluţie contrarã, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autoritãţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.
Pe de altã parte, în cazul în care executarea silitã se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţã judecãtoreascã sau de alt organ jurisdicţional, legea procesualã fiscalã prevede cã debitorul are dreptul sã atace acest titlu pe calea contestaţiei, ocazie cu care poate invoca toate apãrãrile de fond referitoare la existenţa, întinderea şi valabilitatea creanţei constatate prin respectivul titlu executoriu. Totuşi, posibilitatea formulãrii contestaţiei este condiţionatã de inexistenţa unor mijloace procedurale speciale prin care sã se poatã ataca titlul executoriu în temeiul cãruia a fost pornitã executarea. Dacã însã legea pune la dispoziţia debitorului o cale de atac specialã, acesta nu mai poate formula contestaţie la executare în temeiul art. 172 alin. (3) din Codul de procedurã fiscalã. O asemenea prevedere nu constituie o îngrãdire a liberului acces la justiţie, de vreme ce partea interesatã poate folosi apãrãrile de fond în calea de atac pe care o are la dispoziţie. Adoptarea acestei mãsuri nu face, în realitate, decât sã dea expresie preocupãrii legiuitorului de a preveni abuzul de drept constând în invocarea aceloraşi apãrãri în douã cãi de atac diferite, în scopul tergiversãrii cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti.
Întrucât accesul liber la justiţie, ca, de altfel, orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituţie, are caracter legitim numai în mãsura în care este exercitat cu bunã-credinţã, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egalã mãsurã ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, Curtea considerã cã stabilirea de cãtre legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrãdire dreptului în sine, ci, dimpotrivã, creeazã premisele valorificãrii sale în concordanţã cu exigenţele generale proprii unui stat de drept.
De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecatã constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca, în procesul de legiferare, sã se circumscrie cadrului constituţional. Or, Curtea constatã cã reglementarea dedusã controlului satisface exigenţa impusã de norma constituţionalã, fiind în deplinã concordanţã cu prevederile art. 21 şi 53 din Legea fundamentalã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 172 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Prisma Prod" - S.R.L. din Şieu-Mãgheruş în Dosarul nr. 4.758/190/2008 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 februarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
