Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 123 din 9 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 5 martie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gabriel Florentin Mungiu Pupãzan în Dosarul nr. 3.163/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 5.362D/2009, nr. 5.364D/2009, nr. 6.770D/2009, nr. 6.775D/2009, nr. 6.802D/2009 şi nr. 7.080D/2009, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã cu cea ridicatã în Dosarul nr. 5.360D/2009.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 5.362D/2009, nr. 5.364D/2009, nr. 6.770D/2009, nr. 6.775D/2009, nr. 6.802D/2009 şi nr. 7.080D/2009 la Dosarul nr. 5.360D/2009.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 5.362D/2009, nr. 5.364D/2009, nr. 6.770D/2009, nr. 6.775D/2009, nr. 6.802D/2009 şi nr. 7.080D/2009 la Dosarul nr. 5.360D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 12 iunie 2009, 29 iunie 2009, 22 iulie 2009, 27 iulie 2009, 26 august 2009, pronunţate în dosarele nr. 3.163/299/2009, nr. 3.156/299/2009, nr. 3.017/299/2009, nr. 4.399/299/2009, nr. 7.885/299/2009, nr. 3.148/299/2009 şi nr. 4.244/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gabriel Florentin Mungiu Pupãzan, Angela Pupãzan, Ion Popescu, Emilian Neagoe, Rucsanda Chiriac în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã înfiinţarea popririi de cãtre executorul judecãtoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori al terţului poprit este contrarã art. 21 din Constituţie, ţinând cont de faptul cã, în materie de litigii de muncã, competenţa de judecatã aparţine instanţelor de la sediul sau domiciliul reclamantului. Prin urmare, înfiinţarea popririi ar trebui dispusã de executorul judecãtoresc de la domiciliul sau sediul creditorului. Se mai aratã cã este nedrept ca executarea titlului executoriu sã se facã la sediul debitorului sau terţului poprit în condiţiile în care acesta a fost emis de instanţa în a cãrei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa reclamantul.
Mai mult, se apreciazã cã textul legal criticat încalcã şi dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât sunt favorizaţi executorii judecãtoreşti de la sediul debitorilor în raport cu cei de la sediul creditorilor.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este întemeiatã, încãlcându-se dreptul la un proces echitabil.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã, în dosarele nr. 5.360D/2009, nr. 5.362D/2009, nr. 5.364D/2009, nr. 6.770D/2009 şi nr. 6.775D/2009, cã prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
"Poprirea se înfiinţeazã la cererea creditorului, de executorul judecãtoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit".
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie. Totodatã, se apreciazã cã sunt încãlcate prevederile art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã, prin mai multe decizii, a stabilit constituţionalitatea textului legal criticat, în raport cu critici identice.
Astfel, prin <>Decizia nr. 1.172 din 17 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, sau <>Decizia nr. 1.518 din 17 noiembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 18 decembrie 2009, Curtea a statuat cã textul de lege criticat stabileşte competenţa materialã şi teritorialã pentru soluţionarea cererii creditorului de înfiinţare a popririi şi a fost adoptat de legiuitor în cadrul atribuţiilor sale, astfel cum sunt determinate prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie. Este de competenţa legiuitorului stabilirea procedurii de executare silitã, astfel încât acesta poate reglementa atât reguli generale, cât şi excepţii de la acestea, în funcţie de specificul fiecãrui caz în parte. În cazul de faţã, legiuitorul are deplinã legitimitate constituţionalã în a reglementa competenţa executorului judecãtoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit de a înfiinţa poprirea la cererea creditorului.
Curtea a reţinut cã legea atribuie competenţa materialã de a dispune înfiinţarea popririi executorului judecãtoresc, creditorul având a alege între douã birouri execuţionale deopotrivã competente, cel de la domiciliul sau sediul debitorului, respectiv cel de la domiciliul sau sediul terţului poprit. S-a mai arãtat cã interesul creditorilor vizeazã o executare rapidã, caz în care este justificatã opţiunea legiuitorului pentru desemnarea executorilor judecãtoreşti de la sediul debitorului sau al terţului poprit.
Cu acelaşi prilej, Curtea a stabilit cã textul de lege criticat nu încalcã prevederile art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, întrucât reglementarea este aplicabilã tuturor persoanelor aflate în situaţia prevãzutã de ipoteza normei, fãrã nicio distincţie sau în considerarea altor criterii, şi anume creditorii deţinãtori ai unui titlu executoriu, care solicitã executorului judecãtoresc înfiinţarea popririi.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a arãtat cã nu este îngrãdit nici accesul liber la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care art. 399 din Codul de procedurã civilã prevede cã împotriva oricãrui act de executare se poate face contestaţie de cãtre cei interesaţi sau vãtãmaţi prin executare, oferind toate garanţiile procesuale pentru realizarea deplinã a acestor drepturi.
În fine, s-a mai reţinut cã o situaţie particularã, cum este aceea a competenţei de judecatã şi executare în materie de conflicte de muncã, nu poate conduce la concluzia cã normacadru, cu aplicare generalã, este neconstituţionalã. O eventualã derogare de la aceasta se poate face numai printr-o modificare legislativã, aspect care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu este de competenţa Curţii Constituţionale.
Întrucât în cauzã nu au intervenit elemente noi, de naturã a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gabriel Florentin Mungiu Pupãzan, Angela Pupãzan, Ion Popescu, Emilian Neagoe, Rucsanda Chiriac în dosarele nr. 3.163/299/2009, nr. 3.156/299/2009, nr. 3.017/299/2009, nr. 4.399/299/2009, nr. 7.885/299/2009, nr. 3.148/299/2009 şi nr. 4.244/299/2009 ale Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 februarie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
