Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 121 din 1 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 239 din 22 martie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Toader Ignat in Dosarul nr. 962/2004 al Curtii de Apel Targu Mures - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public, facand referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 962/2004, Curtea de Apel Targu Mures - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Toader Ignat in recursul declarat impotriva Incheierii din 3 noiembrie 2004 prin care Tribunalul Mures a respins cererea acestuia de revocare a arestarii preventive luate fata de el, precum si cererea de inlocuire a arestarii preventive cu obligarea de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara, prevazuta la art. 136 alin. 1 lit. b) si c) din Codul de procedura penala, apreciind ca nu au incetat cauzele si conditiile care au dus la arestarea inculpatului.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, si ale art. 24 din Constitutie, referitoare la dreptul la aparare, deoarece nu prevad calea de atac a recursului si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de revocare a masurii arestarii preventive.
Curtea de Apel Targu Mures - Sectia penala considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale, prin continutul lor nefiind incalcate drepturile fundamentale cuprinse in art. 21 (accesul liber la justitie) si art. 24 (dreptul la aparare) din Constitutie.
In conformitate cu dispozitiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala in raport cu prevederile art. 21 si 24 din Constitutie este neintemeiata. Se apreciaza ca legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri in formele si modalitatile instituite de lege. Totodata, arata ca textele dispozitiilor de lege criticate nu aduc nici o atingere exercitiului dreptului la aparare garantat de art. 24 din Legea fundamentala, deoarece inculpatul-recurent va putea sa-si exercite apararea atacand cu recurs incheierea prin care se respinge cererea de revocare ori de inlocuire a masurii arestarii preventive o data cu sentinta sau decizia recurata.
Avocatul Poporului, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, apreciaza ca prevederile art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Din cuprinsul incheierii de sesizare rezulta ca este contestata legitimitatea constitutionala a dispozitiilor art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala. Se constata insa ca, in realitate, in ceea ce priveste dispozitiile art. 141 din Codul de procedura penala, obiectul exceptiei il constituie doar dispozitiile alin. 1 al acestui articol, iar nu ale intregului articol, autorul exceptiei considerand textul art. 141 din Codul de procedura penala ca fiind neconstitutional, deoarece nu prevede calea de atac a recursului si impotriva incheierii prin care se respinge cererea de revocare a masurii arestarii preventive (cale de atac prevazuta de alin. 1 contra altor incheieri privind masurile preventive). Or, alin. 2 si 3 ale aceluiasi articol se refera la recursul declarat impotriva acelor incheieri prin care s-a dispus luarea unei masuri preventive, dispozitii care nu fac obiectul criticilor de neconstitutionalitate. Astfel fiind, Curtea Constitutionala se va pronunta numai asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 141 alin. 1 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, care au urmatoarea redactare:
- Art. 141 alin. 1: "Incheierea data in prima instanta si in apel, prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea, incetarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care se constata incetarea de drept a arestarii preventive, poate fi atacata separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.";
- Art. 385^1 alin. 2: "Incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recurata, cu exceptia cazurilor cand, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 126 si ale art. 129 din Constitutie, legiuitorul este unica autoritate competenta sa reglementeze caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti in cadrul procedurii de judecata, precum si modul de exercitare a acestora. In virtutea acestei competente, legiuitorul stabileste hotararile judecatoresti impotriva carora pot fi exercitate caile de atac si conditiile in care pot fi folosite aceste cai.
In ceea ce priveste incheierile, ca specie de hotarari judecatoresti pronuntate in cursul procesului, dar prin care nu se solutioneaza fondul cauzei, acestea nu pot fi atacate, de regula, decat o data cu hotararile judecatoresti care solutioneaza fondul cauzei, care sunt, potrivit dreptului nostru procesual penal, sentintele si deciziile. Stabilind, prin art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, ca incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau cu decizia atacata, legiuitorul a actionat in limitele competentei sale, prevazute prin dispozitiile constitutionale evocate mai sus.
Regula exercitarii cailor de atac impotriva incheierilor numai o data cu hotararea prin care s-a solutionat fondul cauzei se impune pentru asigurarea desfasurarii procesului cu celeritate, intr-un termen rezonabil, exigenta recunoscuta cu valoare de principiu atat in sistemul nostru constitutional, cat si in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra la art. 6 pct. 1 dreptul oricarei persoane "la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale". Sub acest aspect, prin posibilitatea exercitarii cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, prin care se solutioneaza fondul cauzei, este asigurat accesul liber la justitie.
Faptul ca incheierea prin care se respinge cererea de revocare a masurii arestarii preventive nu poate fi atacata separat cu recurs se explica, pe de o parte, prin necesitatea de a evita o prelungire abuziva a procesului, iar pe de alta parte, prin aceea ca ea poate fi atacata cu recurs o data cu hotararea prin care s-a solutionat fondul cauzei.
Referitor la sustinerile autorului exceptiei privind incalcarea dreptului la aparare prevazut de art. 24 din Constitutie, se constata ca textele de lege criticate nu aduc atingere acestui drept, intrucat persoana interesata isi poate formula aparari in cadrul caii de atac prevazute de lege, care se exercita impotriva hotararii prin care s-a solutionat fondul cauzei.
De altfel, asupra exceptiei de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin <>Decizia nr. 288 din 1 noiembrie 2001 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 16 ianuarie 2002, <>Decizia nr. 182 din 20 iunie 2002 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 737 din 9 octombrie 2002, si, mai recent, prin <>Decizia nr. 458 din 28 octombrie 2004 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, respingand exceptia ca fiind neintemeiata. Solutia adoptata, ca si considerentele pe care acestea se intemeiaza isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au intervenit imprejurari noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta materie.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al <>art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Toader Ignat in Dosarul nr. 962/2004 al Curtii de Apel Targu Mures - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 1 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
