Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 120 din 11 aprilie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 404 din 12 iunie 2002
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din <>Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , excepţie ridicatã de Paul Ioan în Dosarul nr. 3.646/2001 al Tribunalului Brãila - Secţia comercialã într-un litigiu de munca.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca intreaga <>Lege nr. 216/2001 a mai fost supusã controlului de constitutionalitate, Curtea constatând prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001 ca aceasta lege este constituţionalã. Mai arata ca aceasta lege, având caracter temporar, se aplica numai pe intinsul anului bugetar respectiv, astfel încât în prezent ea nu mai este în vigoare. De aceea propune respingerea exceptiei ca fiind inadmisibila.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 noiembrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 3.646/2001, Tribunalul Brãila - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din <>Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , excepţie ridicatã de Ioan Paul.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 119 şi 121 din Constituţie, "aducând atingere principiului de baza al autonomiei locale". Aceste dispoziţii legale, limitand numãrul de posturi din aparatul propriu al consiliului judeţean, au determinat eliberarea din funcţie a autorului exceptiei. Susţine, de asemenea, ca dispoziţiile legale criticate, impunând prevederi rezervate numai legilor organice şi modificând <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , incalca şi art. 72 alin. (3) lit. o) din Constituţie.
Tribunalul Brãila - Secţia comercialã, exprimandu-şi opinia, arata ca "soluţionarea cauzei nu depinde de soluţionarea acestei excepţii de neconstituţionalitate", dar, cu toate acestea, dispune sesizarea Curţii Constituţionale, iar pe fond apreciazã ca "Excepţia invocatã nu este intemeiata, deoarece prin <>Legea nr. 216/2001 privind bugetul de stat pe anul 2001 s-a stabilit numãrul de posturi conform posibilitãţilor şi resurselor bugetare ale Consiliului Judeţean Brãila".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca prin raportarea dispoziţiilor legale criticate la prevederile art. 119 şi 121 din Constituţie "nu se constata vreun temei de neconstituţionalitate". Mai arata ca autorul exceptiei, în mod greşit, face raportare la dispoziţiile <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , întrucât aceasta lege a intrat în vigoare ulterior datei intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 216/2001 . Fãcându-se însã raportarea la <>Legea nr. 69/1991 , atunci în vigoare, se observa ca dispoziţiile legale criticate sunt conforme celor ale <>Legii nr. 69/1991 , republicatã, care, la art. 63 alin. (1) lit. l), prevedea, printre atribuţiile consiliului judeţean, ca acesta "aproba, în limitele normelor legale, organigrama şi numãrul de personal din aparatul propriu".
Guvernul apreciazã ca excepţia este inadmisibila, deoarece Legea bugetului de stat pe anul 2001 a fost o lege temporarã, cu aplicabilitate numai pe anul 2001, şi, prin urmare, nu mai este în vigoare. Mai arata ca, chiar dacã excepţia ar putea fi examinata pe fond, criticile formulate tot nu ar putea fi primite, "întrucât din bugetul de stat sunt alocate sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, acestea din urma neavând resurse suficiente şi, deci, o autonomie financiarã totalã, sens în care în bugetul de stat pot exista prevederi limitative de natura celor evidentiate de reclamanta".
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din <>Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 26 aprilie 2001. Aceste texte de lege au urmãtorul conţinut:
- Art. 34: "(1) Limitele maxime ale numãrului de posturi din aparatul propriu al consiliilor locale de la comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti, precum şi de la consiliile judeţene sunt prevãzute în anexa nr. 9a).
(2) La stabilirea concretã a numãrului de posturi din aparatul propriu consiliile locale şi consiliile judeţene vor lua în considerare numãrul populaţiei din comunele, oraşele, municipiile şi judeţele respective, suprafata şi numãrul de localitãţi componente ale unitãţilor administrativ-teritoriale.
(3) Stabilirea numãrului de posturi se va face în condiţiile cheltuirii eficiente a fondurilor publice şi încadrãrii cheltuielilor de personal în veniturile bugetelor locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale."
În anexa nr. 9a), cap. II, se prevede ca numãrul maxim de posturi poate fi 100 în cazul judeţelor care au pana la 500.000 de locuitori, 125 în cazul judeţelor care au între 500.001 şi 650.000 de locuitori şi 150 în cazul celor care au peste 650.000 de locuitori.
Autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 72 alin. (3) lit. o): "Prin lege organicã se reglementeazã: [...]
o) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia localã.";
- Art. 119: "Administraţia publica din unitãţile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizãrii serviciilor publice.";
- Art. 121: "(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activitãţii consiliilor comunale şi orãşeneşti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţioneazã în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca <>Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , deşi a avut un caracter temporar, aplicându-se în cursul exerciţiului financiar al anului 2001, totuşi la data la care a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate şi la care instanta a dispus sesizarea Curţii Constituţionale (14 noiembrie 2001), aceasta lege era încã în vigoare. Curtea mai constata ca dispoziţiile legale criticate nu sunt determinante în soluţionarea cauzei în care a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate. Prin aceste dispoziţii s-a prevãzut numãrul maxim de posturi în cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene, în raport cu anumite criterii obiective. Cu condiţia nedepasirii limitei maxime, consiliul judeţean putea stabili în mod autonom numãrul de posturi în aparatul propriu. În situaţia în care numãrul posturilor ocupate a fost mai mare decât cel stabilit de consiliul judeţean, preşedintelui acestui consiliu îi revenea sarcina de a dispune reducerea de personal, desfiinţarea anumitor posturi şi selecţionarea personalului care urmeazã a fi disponibilizat. Astfel, determinanta în soluţionarea litigiului de munca este legalitatea dispoziţiei preşedintelui consiliului judeţean, iar nu dispoziţia legalã care a limitat numãrul total de posturi, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind inadmisibila în sensul dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanta în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei".
De altfel, constituţionalitatea dispoziţiilor criticate a fost examinata şi stabilitã şi pe fond. <>Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 a fost supusã controlului de constitutionalitate a priori. Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, a constatat ca legea "a fost adoptatã cu respectarea dispoziţiilor constituţionale privind legiferarea", precum şi constituţionalitatea mai multor dispoziţii, printre care se numarau şi cele ale art. 34 şi ale anexei nr. 9a). În privinta dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) Curtea a reţinut în considerentele acelei decizii ca "principiul autonomiei locale nu include şi absolvirea autoritãţilor administraţiei publice locale de la obligaţia respectãrii legilor cu caracter general şi validitate pe întreg teritoriul tarii". În acest sens sunt şi prevederile art. 120 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora: "Consiliile locale şi primãrii funcţioneazã, în condiţiile legii, ca autoritãţi administrative autonome şi rezolva treburile publice din comune şi din oraşe." Curtea a mai constatat ca dispoziţiile legale criticate stabilesc doar "Limitele maxime ale numãrului de posturi din aparatul propriu [...]", iar în cadrul acestor limite consiliile locale pot decide în mod autonom asupra dimensionarii aparatului propriu, în funcţie de nevoile şi posibilitãţile locale specifice. S-a reţinut în acea decizie şi concordanta dispoziţiilor legale examinate cu reglementãrile internaţionale.
Întrucât nu exista elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele din acea decizie rãmân valabile şi în cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, al art. 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din <>Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , excepţie ridicatã de Ioan Paul în Dosarul nr. 3.646/2001 al Tribunalului Brãila - Secţia comercialã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 11 aprilie 2002.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
